{"id":184163,"date":"2026-05-20T06:30:09","date_gmt":"2026-05-20T06:30:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/184163\/"},"modified":"2026-05-20T06:30:09","modified_gmt":"2026-05-20T06:30:09","slug":"drumul-lung-al-capsunilor-spre-pietele-romaniei-cum-a-inceput-povestea-romaneasca-a-celor-mai-asteptate-fructe-ale-primaverii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/184163\/","title":{"rendered":"Drumul lung al c\u0103p\u0219unilor spre pie\u021bele Rom\u00e2niei. Cum a \u00eenceput povestea rom\u00e2neasc\u0103 a celor mai a\u0219teptate fructe ale prim\u0103verii"},"content":{"rendered":"

C\u0103p\u0219unile, unele dintre cele mai c\u0103utate fructe cultivate \u00een Rom\u00e2nia, au revenit \u00een pie\u021bele agroalimentare din ora\u0219e. De\u0219i pre\u021burile lor au st\u00e2rnit adesea controverse, aceste fructe r\u0103m\u00e2n printre cele mai apreciate produse de prim\u0103var\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia sunt recoltate anual peste 20.000 de tone de c\u0103p\u0219uni Foto: Pixabay.com<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Timp de mai multe decenii, zona care a alimentat Rom\u00e2nia cu c\u0103p\u0219uni \u0219i \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat \u0219i un renume \u00een afara \u021b\u0103rii, datorit\u0103 planta\u021biilor \u00eentinse de c\u0103p\u0219uni a fost Satu Mare. \u0218i \u00een prezent, \u00een multe sate apropiate de frontierele din nord-vestul Rom\u00e2niei, tradi\u021bia culturilor de c\u0103p\u0219uni s-a p\u0103strat, iar comercian\u021bii de c\u0103p\u0219uni parcurg un drum de sute de kilometri pentru a-\u0219i vinde marfa \u00een pie\u021bele din ora\u0219ele Rom\u00e2niei.\u00a0<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia sunt recoltate anual peste 20.000 de tone de c\u0103p\u0219uni, situa\u021bie care plaseaz\u0103 \u021bara noastr\u0103 pe locul 32 \u00een lume la produc\u021bia de c\u0103p\u0219uni, arat\u0103 FAOSTAT, baza de date statistic\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite pentru Alimenta\u021bie \u0219i Agricultur\u0103. Statisticile pe anul 2023 publicate de FAOSTAT ar\u0103tau c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, culturile de c\u0103p\u0219uni ocupau o suprafa\u021b\u0103 total\u0103 mai mic\u0103 de 3.000 de hectare.<\/p>\n

\u00cen ultimele decenii de comunism, suprafe\u021bele cultivate cu c\u0103p\u0219uni erau mult mai \u00eentinse, iar produc\u021bia mai mare, fiind gestionate \u00een mare parte de cooperativele de stat. <\/p>\n

La fel ca fructele de p\u0103dure, c\u0103p\u0219unile, de\u0219i perisabile, erau unele dintre m\u0103rfurile c\u0103utate \u00een afara \u021b\u0103rii, astfel c\u0103 oficialii regimului comunist din anii \u201980 mizau pe dezvoltarea planta\u021biilor de c\u0103p\u0219uni.<\/p>\n

\t\t\tSatu Mare, zona c\u0103p\u0219unilor<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu patru decenii, culturile de c\u0103p\u0219uni din Rom\u00e2nia<\/a> \u00eensumau aproape 13.000 de hectare, cele mai multe \u00een nord-vestul \u021b\u0103rii, \u00een Satu Mare, aproape de frontierele cu Ungaria \u0219i Ucraina.<\/p>\n

\u201ePentru cre\u0219terea suprafe\u021belor cultivate cu c\u0103p\u0219uni de la 10.900 de hectare \u00een 1985 la 20.000 de hectare \u00een 1990, \u00een actualul cincinal se vor \u00eenfiin\u021ba noi planta\u021bii pe o suprafa\u021b\u0103 de 30.900 de hectare, av\u00e2ndu-se \u00een vedere \u0219i \u00eenlocuirea, din patru \u00een patru ani, a suprafe\u021belor din culturile \u00eemb\u0103tr\u00e2nite. \u00cen 1986, de exemplu, se vor \u00eenfiin\u021ba culturi de c\u0103p\u0219uni pe 7.900 de hectare, amplasate numai pe terenuri amenajate pentru irigat. \u00cen unit\u0103\u021bile agricole vor fi organizate ferme specializate, terenul fiind \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een sole de 8\u201315 hectare, cu asolamente adecvate\u201d, ar\u0103ta \u201eProgramul privind cultura vi\u021bei-de-vie \u0219i a pomilor fructiferi \u00een perioada 1986\u20131990\u201d, publicat \u00een 1986.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Acela\u0219i plan viza ca suprafe\u021bele cultivate cu c\u0103p\u0219uni de produc\u0103torii individuali s\u0103 creasc\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, cu peste 1.000 de hectare, pe l\u00e2ng\u0103 cele 2.000 de hectare existente \u00een 1986.<\/p>\n

\u00cen anul 1990, \u00een Rom\u00e2nia se produceau \u00een jur de 35.000\u201338.000 de tone de c\u0103p\u0219uni, iar cele mai multe culturi se aflau pe teritoriul cooperativelor agricole, ar\u0103ta un studiu publicat de Centrul Rom\u00e2n pentru Promovarea Comer\u021bului \u0219i Investi\u021biilor Str\u0103ine.<\/p>\n

\u201eOdat\u0103 cu dispari\u021bia cooperativelor, a avut loc o pr\u0103bu\u0219ire a produc\u021biei de c\u0103p\u0219uni, la un nivel de 5.000\u20136.000 de tone, ceea ce echivala cu mai pu\u021bin de un sfert de kilogram de c\u0103p\u0219uni pe cap de locuitor. Dup\u0103 1996, a \u00eenceput o u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere a produc\u021biei de c\u0103p\u0219uni, mai ales datorit\u0103 programelor de dezvoltare a produc\u021biei c\u0103p\u0219unului derulate \u00een jude\u021bele Arge\u0219, V\u00e2lcea \u0219i \u00een jurul municipiului Bucure\u0219ti, coordonate par\u021bial de ICPP Pite\u0219ti-M\u0103r\u0103cineni. \u00cencep\u00e2nd din anul 2004, cultura c\u0103p\u0219unului a cunoscut o dezvoltare accentuat\u0103 \u00een vestul Rom\u00e2niei, \u00een special \u00een jude\u021bele Bihor \u0219i Arad\u201d, arat\u0103 cercetarea cu titlul \u201ePoten\u021bialul de export al Rom\u00e2niei \u2013 Fructe de p\u0103dure\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 2008, potrivit studiului, cultura c\u0103p\u0219unului s-a extins \u00een Moldova, \u00een special \u00een Vaslui, Boto\u0219ani \u0219i Suceava, dar \u0219i \u00een zona legumicol\u0103 Br\u0103ila\u2013Gala\u021bi. Totu\u0219i, jude\u021bul Satu Mare continua s\u0103 fie principalul produc\u0103tor de c\u0103p\u0219uni din Rom\u00e2nia, \u00een timp ce S\u0103lajul \u0219i Mure\u0219ul deveniser\u0103, la r\u00e2ndul lor, zone importante pentru aceast\u0103 cultur\u0103.<\/p>\n

\t\t\t
\n Secretele \u021binutului c\u0103p\u0219unilor din Rom\u00e2nia comunist\u0103. Satul de unde plecau vagoanele pline cu fructe spre URSS \u0219i Europa<\/p>\n

<\/a>Satele c\u0103p\u0219unarilor<\/p>\n

Timp de mai multe decenii, regiunea Satu Mare a fost recunoscut\u0103 drept \u201e\u021bara c\u0103p\u0219unilor\u201d, primele mari planta\u021bii de aici fiind amenajate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX. \u00cen primii ani de comunism, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea gospod\u0103riilor de stat, c\u0103p\u0219unile au devenit unul dintre produsele tradi\u021bionale ale zonei Satu Mare, iar planta\u021biile lor s-au extins rapid la c\u00e2teva mii de hectare. Din anii \u201970, o mare parte a produc\u021biei trecea frontierele Rom\u00e2niei prin vama \u0219i gara Halmeu, c\u0103tre URSS \u0219i spre Europa Occidental\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Numeroase sate din jude\u021b se aflau \u00een competi\u021bie \u00een cultivarea c\u0103p\u0219unilor, cooperativele locale gestion\u00e2nd \u00eenfiin\u021barea \u0219i \u00eentre\u021binerea planta\u021biilor, dar \u0219i recoltarea \u0219i procesarea fructelor. Comuna Tur\u021b din \u021aara Oa\u0219ului se m\u00e2ndrea, \u00een anii \u201970, cu peste 300 de hectare cultivate cu c\u0103p\u0219uni \u00een satele sale, iar Halmeu, o zon\u0103 cu peste 700 de hectare de culturi de c\u0103p\u0219uni, devenise centrul exportului de c\u0103p\u0219uni din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen \u00eentreg jude\u021bul Satu Mare, produc\u021bia anual\u0103 de c\u0103p\u0219uni dep\u0103\u0219ea, la \u00eenceputul anilor \u201970, 15.000 de tone, iar o parte a ei era exportat\u0103 c\u0103tre URSS, Ungaria, Polonia, fosta Cehoslovacie \u0219i fosta Republic\u0103 Democrat\u0103 German\u0103. \u00cen satele \u201ec\u0103p\u0219unarilor\u201d, planta\u021biile \u00eensumau adesea peste 100 de hectare de c\u0103p\u0219uni, \u00eens\u0103 modul de organizare a cooperativelor, lipsa for\u021bei de munc\u0103, a materialelor \u0219i resurselor \u2014 de la l\u0103di\u021be la ambalaje \u0219i locuri adecvate de depozitare \u2014, condi\u021biile precare de transport \u0219i drumurile rele cauzau adesea pierderi importante.<\/p>\n

\t\t\tGara Halmeu, locul unde c\u0103p\u0219unile p\u0103r\u0103seau \u021bara<\/p>\n

Uneori, nota presa vremii, tone de c\u0103p\u0219uni se stricau \u00eenainte de a ajunge la centrele de triere \u0219i de a fi \u00eenc\u0103rcate \u00een trenurile \u0219i camioanele cu boxe frigorifice care le transportau \u00een afara Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u201eGara din Halmeu este centrul spre care graviteaz\u0103, \u00een aceste zile de toamn\u0103 bogat\u0103, toate transporturile de c\u0103p\u0219uni din planta\u021biile din Halmeu, Dr\u0103gu\u0219eni, Tur\u021b, Tarna Mare, B\u0103be\u0219ti, Porumbe\u0219ti \u0219i T\u0103m\u0103\u0219eni. Aici, pe ramp\u0103, fructele sunt din nou selec\u021bionate. O parte, cea mai mare, de altfel, este a\u0219ezat\u0103 \u00een co\u0219ule\u021be albastre \u0219i apoi \u00een l\u0103di\u021be, lu\u00e2nd drumul exportului, iar celelalte sunt duse la congelator. \u0218i normal ar fi ca transportul acestor pre\u021bioase fructe, pentru care economia noastr\u0103 \u00eencaseaz\u0103 valut\u0103 forte, s\u0103 fie asigurat cu cea mai mare precizie, lucru ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deloc. Din aceast\u0103 cauz\u0103, la centru am g\u0103sit oameni agita\u021bi, umbri\u021bi de g\u00e2nduri\u201d, nota ziarul Cronica S\u0103tm\u0103rean\u0103 \u00een 1977.<\/p>\n

\t\t\t
\n Adev\u0103ratele comori ale naturii din Mun\u021bii Carpa\u021bi: plante aromatice, fructe de p\u0103dure \u0219i ciuperci c\u0103utate vara <\/p>\n

<\/a>\"Gara<\/p>\n

Gara Halmeu, ilustrat\u0103 de epoc\u0103. Sursa: Institutul Na\u021bional al Patrimoniului<\/p>\n

Publica\u021bia amintea c\u0103 peste 30 de tone de fructe erau p\u0103strate pe rampa g\u0103rii, \u00een a\u0219teptarea autotrenurilor frigorifice. Cu timpul, suprafe\u021bele alocate culturilor de c\u0103p\u0219uni s-au redus, iar dup\u0103 1990, de\u0219i zona Satu Mare a continuat s\u0103 p\u0103streze cele mai \u00eentinse planta\u021bii de c\u0103p\u0219uni din Rom\u00e2nia, fostele cooperative s-au desfiin\u021bat, iar declinul economic a afectat ocupa\u021bia agricol\u0103 tradi\u021bional\u0103 a multor localnici.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een localit\u0103\u021bi ca Halmeu, cultivarea c\u0103p\u0219unilor a continuat s\u0103 sus\u021bin\u0103 o parte a economiei locale, iar mul\u021bi localnici care aveau planta\u021bii de c\u0103p\u0219uni au ajuns la bun\u0103stare, scria presa vremii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"C\u0103p\u0219unile, unele dintre cele mai c\u0103utate fructe cultivate \u00een Rom\u00e2nia, au revenit \u00een pie\u021bele agroalimentare din ora\u0219e. De\u0219i…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":184164,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[52513,32,33,45736,31,36,37,47065,52512,27,34,35,25,41,40,38,39,9653,26,28,29,30],"class_list":["post-184163","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-agricultura-in-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-capsuni","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-fructe","tag-halmeu","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-satu-mare","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116605499899493828","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/184163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=184163"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/184163\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/184164"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=184163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=184163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=184163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}