![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779293828_475_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
20 Mai 2026, 17:53
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tProiectele speciale, \u00een care se implic\u0103 studen\u0163ii, sunt adeseori generatoare de cel mai mare progres pentru capacit\u0103\u0163ile acestora pentru via\u0163a de mai departe. Dar \u015fi \u00een r\u00e2ndul acestor proiecte exist\u0103 nivele absolut diferite de anvergur\u0103, de la mici construc\u0163ii experimentale sau mici studii \u015fi cercet\u0103ri, p\u00e2n\u0103 la construirea unor crea\u0163ii care le-ar fi imposibile pentru marea majoritate a companiilor hi-tech \u015fi a inginerilor foarte experimenta\u0163i. De cur\u00e2nd, o echip\u0103 de studen\u0163i la ingineri de la universitatea ETH Zurich din Elve\u0163ia a construit un motor cu reac\u0163ie cu detonare rotativ\u0103 \u00een anul III de facultate, de tipul celor capabile de viteze hipersonice \u015fi considerate unul din cele mai complexe \u015fi dificile dintre toate motoarele cu reac\u0163ie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Noul motor cu reac\u0163ie cu detonare rotativ\u0103, creat la ETH Zurich<\/p>\n
Motorul cu reac\u0163ie cu detonare rotativ\u0103 e unul relativ nou \u00een aeronautic\u0103 dintr-un motiv curios. Principiul lui teoretic de func\u0163ionare \u015fi primele elabor\u0103ri incipiente pentru testare vin din anii 1945-1955. \u00cens\u0103 niciun material \u015fi aliaj existent pe atunci nu putea rezista for\u0163elor acestuia, p\u0103str\u00e2nd dimensiunile \u015fi greutatea necesar\u0103. Prin urmare, mult timp el a constituit mai degrab\u0103 o tehnologie teoretic\u0103 dificil\u0103 de aplicat \u00een via\u0163a real\u0103 din cauza limit\u0103rii materialelor disponibile.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\t\u00cen ultimii 10-15 ani, \u00eens\u0103, evolu\u0163iile imense \u00een tehnologia materialelor \u015fi \u00een posibilit\u0103\u0163ile de a folosi aceste materiale pentru produc\u0163ie de \u00eenalt\u0103 precizie a f\u0103cut ca mai multe echipe de ingineri \u00een aeronautic\u0103 s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 din nou de el \u015fi s\u0103 creeze mostre care pot fi deja viabile. Dar toate motoarele de acest tip din lume sunt \u00eenc\u0103 \u00een faza de elaborare \u015fi testare, niciunul din ele nefiind \u00eenc\u0103 un motor de serie. Deci, ceea ce au f\u0103cut acum studen\u0163ii din anul III din Elve\u0163ia echivaleaz\u0103 practic eforturile unora din cele mai talentate \u015fi capabile echipe de ingineri din lume.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tAcum doi ani \u015fi jum\u0103tate, scriam<\/a> despre elaborarea unui asemenea tip de motor de c\u0103tre inginerii GE Aeropace din SUA, una din cele mai mari companii produc\u0103toare de motoare pentru avioane. Deci cam asta e talia echipelor care se av\u00e2nt\u0103 \u00een proiectarea unor asemenea motoare. Iar aici trebuie s\u0103 explic\u0103m c\u00e2t se poate de clar diferen\u0163a dintre un motor cu reac\u0163ie simplu \u015fi unul cu detonare rotativ\u0103.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen motorul cu reac\u0163ie clasic, numit \u015fi turbojet, care e \u015fi cel mai r\u0103sp\u00e2ndit, aerul e aspirat \u015fi comprimat de compresor, fiind amestecat cu combustibilul injectat, \u00eentr-un proces continuu de combustie. Gazele fierbin\u0163i sunt cele care antreneaz\u0103 turbina, iar expulzarea lor creeaz\u0103 for\u0163a propulsie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia motorului cu reac\u0163ie \u0084clasic\u0094, turbojet<\/p>\n O problem\u0103 de randament la aceste motoare e c\u0103 gazele care p\u0103r\u0103sesc turbina \u00eenc\u0103 sunt fierbin\u0163i \u015fi \u00eenc\u0103 mai au oxigen neconsumat \u00een ele, prin urmare mai au poten\u0163ial nefolosit. Tocmai de asta, la motoarele din aplica\u0163ii foarte perforante apare \u015fi postcombustia, care e efectiv o injectare suplimentar\u0103 de combustibil \u00een jetul de gaze fierbin\u0163i de dup\u0103 turbin\u0103, ceea ce face arderea ultra rapid\u0103 \u015fi spore\u015fte viteza jetului de gaze \u015fi volumul acestora. Iar asta duce la o cre\u015ftere substan\u0163ial\u0103 a puterii, cu o adi\u0163ie relativ modest\u0103 de combustibil.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Motor cu postcobustie<\/p>\n Prezen\u0163a compresorului \u00een aceste motoare e necesar\u0103 pentru a capta un volum c\u00e2t mai mare de aer, pentru a maximiza for\u0163a \u015fi eficien\u0163a propulsiei. Dar, dac\u0103 motorul e amplasat pe un aparat de zbor de mare vitez\u0103, la un moment dar compresorul montat \u00een fa\u0163\u0103 devine un obstacol aerodinamic, care fr\u00e2neaz\u0103 zborul, \u00een loc s\u0103-l ajute. La asemenea viteze mari, aerul e comprimat \u00een mod natural prin simpla accedere a lui \u00een spa\u0163iul circular \u00een care e amplasat motorul.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tPentru a rezolva aceast\u0103 dilem\u0103, la un moment mul\u0163i \u00ee\u015fi amintiser\u0103 de pulsoreactoare mai arhaice, care au ap\u0103rut mai devreme dec\u00e2t motoarele cu reac\u0163ie clasice. \u00cen locul unui compresor \u00een partea frontal\u0103, motorul avea un set de valve, care se deschideau pentru a l\u0103sa aerul s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u015fi erau sincronizate cu injec\u0163ia de combustibil \u00een spa\u0163iul situat imediat dup\u0103 valve. Viteza de propagare a amestecului \u00een interiorul camerei de ardere e una mare, dar e mai mic\u0103 dec\u00e2t viteza sunetului, ceea ce-i determin\u0103 o predictibilitate limitat\u0103, vibra\u0163ii \u015fi randament redus. For\u0163a de propulsie venea din aceste explozii repetate \u015fi chiar, dac\u0103 ideea lui intuia evolu\u0163ia necesar\u0103, el a r\u0103mas un soi de outsider \u00een ierarhia motoarelor cu reac\u0163ie. Acest motor a fost practic un precursor al motorul cu reac\u0163ie modern prin demonstra\u0163ia c\u0103 propulsia cu jet e viabil\u0103, de tehnologic era o cale ce nu putea evolua. Respectiv, nici rezolvarea dilemei motoarelor cu reac\u0163ie, de rezisten\u0163\u0103 la viteze mari, nu putea fi rezolvat\u0103 de pulsoreactoare. Totu\u015fi, e important s\u0103-l men\u0163ion\u0103m, deoarece anumite elemente de pe el au fost totu\u015fi transpuse mult mai t\u00e2rziu.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia unui pulsoreactor<\/p>\n Motorul care a venit s\u0103 rezolve problema turbojetului a fost creat ramjetul, care nu mai are compresor mecanic \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi nici turbin\u0103 care s\u0103 fie propulsat\u0103 de gazele de combustie, care ar propulsa compresorul din fa\u0163\u0103. Admisia la ramjet este liber\u0103 de obstacole, aerul de admisie fiind comprimat de \u00eens\u0103\u015fi viteza cu care el p\u0103trunde \u00een camera de ardere \u015fi de o u\u015foar\u0103 \u00eengustare pentru sporirea comprim\u0103rii \u015fi \u00eencetinirea acestuia la viteze subsonice. Acolo are loc injec\u0163ia continu\u0103 de carburant \u015fi combustia, iar gazele sunt expulzate, cre\u00e2nd for\u0163a de propulsie. Aceast\u0103 construc\u0163ie elimin\u0103 rezisten\u0163a pe care o genera compresorul la viteze mari, dar are o alt\u0103 mare probleme \u2014 la viteze mici, aerul care ajunge \u00een admisie \u00een mod natural e prea pu\u0163in comprimat \u015fi dens, ceea ce face combustia imposibil\u0103. Prin urmare, ramjetul poate func\u0163iona doar la viteze foarte mari, ca un motor de faza a doua, practic, sau la un obiect de zbor desprins de pe un avion, care-\u015fi \u00eencepe propriu zbor cu viteze pe care i-a imprimat-o avionul. Totu\u015fi, acea \u00eencetinire a aerul de dinainte de combustie genereaz\u0103 o c\u0103ldur\u0103 foarte mare, ceea ce poate face ca la o combustie de durat\u0103 mai mare materialele din jur s\u0103 nu mai reziste, iar oxigenul s\u0103 \u00eenceap\u0103 a se disocia chimic, sc\u0103z\u00e2nd eficien\u0163a combustiei. Totu\u015fi, ramjetul poate func\u0163iona relativ controlat la viteze cuprinse \u00eentre Mach 2 \u015fi Mach 5.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia motorului ramjet<\/p>\n Pentru a rezolva acest efect nedorit a ap\u0103rut scramjetului, o evolu\u0163ie clar\u0103 \u015fi discret\u0103 fa\u0163\u0103 de ramjet, prin eliminarea acele zone de \u00eencetinire a aerului de admisie p\u00e2n\u0103 la o vitez\u0103 subsonic\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aerul trece prin camera de ardere la viteze supersonice, ceea ce face combustia stabil\u0103 mult mai dificil\u0103. Efectiv aerul trece prin motor \u00een c\u00e2teva milisecunde, timp \u00een care el trebuie amestecat cu combustibil \u015fi supus combustiei, iar apoi expulzat. Asta face ca de multe ori combustibilul obi\u015fnuit de avia\u0163ie s\u0103 nu poat\u0103 propaga combustia suficient de repede. Tomai de asta, hidrogenul a devenit un combustibil preferat pentru scramjeturi, \u00eentruc\u00e2t are capacitatea de a propaga mult mai repede \u015fi mai consistent combustia.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Motor scramjet<\/p>\n Acest tip de motoare cu reac\u0163ie poate func\u0163iona cu randament optim la viteze enorme, cuprinse \u00eentre Mach 5 \u015fi Mach 10, deci ceea ce numim viteze hipersonice. NASA a testat \u00eenc\u0103 \u00een 2004 un asemenea motor cu succes, ating\u00e2nd 9,6 Mach cu el. \u00cen 2013, Boeing a creat un prototip numit X-51 Waverider cu asemenea motor, care a atins o vitez\u0103 hipersonic\u0103 \u015fi a men\u0163inut-o timp de 210 secunde. La vitezele hipersonice, \u00eens\u0103, mai apare \u015fi marea problem\u0103 a rezisten\u0163ei materialelor de fuzelaj la temperaturile pe care le genereaz\u0103 fric\u0163iunea. \u015ei apoi, motorul scramjet reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie mai rapid ca ramjetul, dar tot nu poate func\u0163iona la viteze mici, \u00een lipsa fluxului suficient de aer \u00een fa\u0163\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDin nou, pentru a rezolva aceast\u0103 limitare, a ap\u0103rut \u015fi urm\u0103toarea treapt\u0103 evolutiv\u0103 a motorului cu reac\u0163ie, cel cu detona\u0163ie prin puls, abreviat drept PDE. Acest motor nu are compresor \u00een fa\u0163\u0103, l\u0103s\u00e2nd aerul s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een camera de ardere, dar folosind nu combustia continu\u0103, ci una succesiv\u0103 prin deton\u0103ri supersonice. La \u00eenceput, primele motoare de test aplicau valve la evacuare sau obstacole mecanice, dar nimic nu rezista temperaturilor \u015fi vitezelor de combustie, a\u015fa c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 umplerea camerei de ardere cu aer a fost asigurat\u0103 mai mult aerodinamic, prin calcularea modului \u00een care curen\u0163ii vor ajunge, apoi combustia va crea o barier\u0103 pentru urm\u0103torul ciclu. Aici vine acel principiu par\u0163ial de la pulsoreactor, doar c\u0103 detonarea e supersonic\u0103, mult mai performant\u0103. Primul asemenea motor a fost testat cu succes \u00een 2008, dar unele simptome au fost similare celor de pulsoreactorul arhaic, precum vibra\u0163ia \u015fi o suprasolicitare a structurii, chiar dac\u0103 \u00een propulsia propriu-zis\u0103 beneficiile au fost evidente.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei, \u00een fine, a\u015fa s-a ajuns la evolu\u0163ia numit\u0103 motor cu reac\u0163ie cu puls rotativ, abreviat ca RDE sau RDRE, acela\u015fi tip de motor pe care l-au creat \u015fi studen\u0163ii elve\u0163ieni. Solu\u0163ia genial\u0103 adus\u0103 de motoarele cu puls rotativ a f\u0103cut ca \u00een locul unei surse de combustie care s\u0103 opereze prin pulsul succesive s\u0103 apar\u0103 un inel rotativ, care produce detona\u0163ii \u00een mod continuu. Practic, injec\u0163ia e localizat\u0103 \u00eentr-un punct de pe acel inel \u015fi ea e realizeaz\u0103 injec\u0163ia continuu dar, datorit\u0103 schimb\u0103rii pozi\u0163iei sursei, se ob\u0163ine efectul deton\u0103rilor succesive prin faptul c\u0103 sursa de propagare vine din puncte diferite. Astfel, func\u0163ionarea motorului devine una continu\u0103, iar randamentul cre\u015fte enorm.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia motroului RDE, cu inelul vizibil \u00een intrerior<\/p>\n Dar aceste detona\u0163ii solicit\u0103 oricum foarte mult integritatea structural\u0103 a motorului, chiar dac\u0103 o mai echilibreaz\u0103 prin acel inel rotativ. Temperaturile de combustie sunt extreme \u015fi e nevoie de aliaje \u015fi materiale care s\u0103 le poat\u0103 sus\u0163ine, iar ca acel control al detona\u0163iei s\u0103 poate fi realizat, e nevoie de forme sofisticate ale camere de combustie \u00een zonele de propagare a combustiei. Tocmai de asta men\u0163ionam la \u00eenceput c\u0103 aceste motoare abia sunt \u00een proces de elaborare, perfec\u0163ionare \u015fi testare de c\u0103tre echipele de ingineri de top din lume.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Vizualizare a procesului de combustie dintr-un motor RDE<\/p>\n Prin urmare, faptul c\u0103 o echip\u0103 de studen\u0163i din anul III de facultate a putut crea un asemenea motor e de-a dreptul e realizare de talie global\u0103, nu doar o m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103 pentru Elve\u0163ia sau pentru universitatea ETH. Studen\u0163i sunt 20 la num\u0103r \u015fi formeaz\u0103 echipa Pegasus, care a primit sus\u0163inere din partea statului elve\u0163ian prin programul spa\u0163ia Aris.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEi au construit motorul folosind \u015ftiin\u0163a materialelor pentru a genera aliaje rezistente \u015fi folosind printarea 3D pentru a le putea asigura formele complicate, exact cum fac \u015fi inginerii profesioni\u015fti din lumea mare cu asemenea motoare. Au montat motorul lor pe o remorc\u0103 \u015fi au ie\u015fit pe un aeroport mic de l\u00e2ng\u0103 Zurich pentru a-l testa.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tMotorul folose\u015fte propanul drept combustibil \u015fi oxigenul lichid ca parte din amestecul de combustie \u015fi-l aplic\u0103 \u015fi pentru func\u0163ia de r\u0103cire. Camera de ardere are monta\u0163i senzori de presiune, iar motorul e filmat de camere de \u00eenalt\u0103 vitez\u0103, pentru a urm\u0103ri apoi propagarea combustiei. Testul pe aeroport a fost tensionat, or, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai devreme motorul n-a putut ajunge la ini\u0163ierea deton\u0103rilor \u00een laborator.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Component\u0103 de motor, produs\u0103 din curpu cu un printer 3D<\/p>\n Chiar dac\u0103 testul studen\u0163ilor ar reu\u015fi s\u0103 ating\u0103 o singur\u0103 secund\u0103 de deton\u0103ri stabile, ei ar deveni printre primii din lume care au reu\u015fit s\u0103 ating\u0103 asta, echipele care au ajuns la asemenea etap\u0103 fiind foarte pu\u0163ine \u00een lume. S-au f\u0103cut test\u0103ri de pe lista de proceduri de siguran\u0163\u0103, exact ca la lansarea unor rachete. Toate valvele \u015fi \u00eentrerup\u0103toarele de siguran\u0163\u0103 sunt trasate \u00eentr-o camer\u0103 separat\u0103, numit\u0103 camera de control, la o distan\u0163\u0103 sigur\u0103 de motor \u015fi remorc\u0103. Motorul era gata de marele test.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tPrima \u00eencercare a produs o combustie scurt\u0103, dar undele de detonare n-au fost atinse, dup\u0103 cum ar\u0103tau senzorii. Studen\u0163ii au calculat c\u00e2t propan \u015fi c\u00e2t oxigen a intrat \u00een camera de combustie \u00een acea secven\u0163\u0103, au f\u0103cut calcule rapizi \u015fi au determinat c\u0103 propanul trebuie s\u0103 accead\u0103 un pic mai devreme \u00een camera de ardere \u00eenainte de declan\u015farea combustiei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei de aceast\u0103 dat\u0103 le-a reu\u015fit. Au reu\u015fit s\u0103 ating\u0103 procesul dorit de combustie prin denotare rotativ\u0103, documentat\u0103 de senzori \u015fi de a o camer\u0103 video de mare vitez\u0103. Experimentul le-a reu\u015fit.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tC\u00e2\u0163iva studen\u0163i din anul III de facultate au reu\u015fit ceea ce doar c\u00e2teva echipe de ingineri de v\u00e2rf din lume au putut-o face. Pentru ei, e ceva ce a \u00eenceput ca un proiect universitar, dar acum, odat\u0103 ce au demonstrat practic c\u0103 au putut crea acest motor func\u0163ional, pot ob\u0163ine fonduri universitate \u015fi de stat de milioane pentru a putea duce acest motor la o versiune de produc\u0163ie. Aplica\u0163iile sunt foarte multe, de la lans\u0103ri de rachete \u00een spa\u0163iu p\u00e2n\u0103 la avioane de o rapiditate nemaiv\u0103zut\u0103 sau instrumente hipersonice necesare ap\u0103r\u0103rii. \u015ei apoi, ace\u015fti studen\u0163i tocmai au contribuit la progresul acestui tip de motor cu reac\u0163ie, RDE, pe care multe alte echipe \u00eenc\u0103-l calibreaz\u0103 \u015fi testeaz\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779293829_526_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779293829_547_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779293830_178_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n