{"id":186022,"date":"2026-05-21T22:59:13","date_gmt":"2026-05-21T22:59:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/186022\/"},"modified":"2026-05-21T22:59:13","modified_gmt":"2026-05-21T22:59:13","slug":"o-echipa-de-ingineri-americani-a-creat-un-electromotor-genial-cu-supraconductibilitate-care-are-un-alt-motor-in-interior-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/186022\/","title":{"rendered":"O echip\u0103 de ingineri americani a creat un electromotor genial cu supraconductibilitate, care are un alt motor \u00een interior | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779404351_841_Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>21 Mai 2026, 19:45<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tElectromotoarele sunt tot mai prezente \u00een jurul nostru, de la ma\u015fini electrice \u015fi aproape orice tip de mecanism, p\u00e2n\u0103 la aplica\u0163ii industriale sau folosirea lor ca generatoare de electricitate. Ma\u015finile electrice au impulsionat enorm evolu\u0163ia electromotoarelor, care sta\u0163ionau \u00eentr-o zon\u0103 de relativ confort p\u00e2n\u0103 asta. Odat\u0103 cu ma\u015finile electrice, au devenit extrem de importante dimensiunea unui motor raportat\u0103 la puterea pe care o poate oferi, greutatea sa, dar \u015fi randamentul pe care \u00eel poate oferi \u00een convertirea electricit\u0103\u0163ii \u00een putere mecanic\u0103. \u015ei dac\u0103 mai vorbim de aplica\u0163ii noi, precum avioane electrice sau nave electrice, atunci ace\u015fti parametri devin \u015fi mai importan\u0163i. \u00cen lumea noastr\u0103 exist\u0103 deja o mul\u0163ime de tipuri de electromotoare, de la cele cu magnet permanent la cele cu induc\u0163ie sau cu excita\u0163ie permanent\u0103, dar toate aceste motoare au mici avantaje \u015fi dezavantaje de construc\u0163ie, precum \u015fi pierderi de randament. Iar c\u00e2nd vine vorba de eliminarea pierderilor din circuite electrice, dezideratul suprem al fizicienilor \u015fi inginerilor e \u00eentotdeauna supraconductibilitatea, acea stare criogenic\u0103 a unui material care-l face s\u0103 aib\u0103 practic zero rezisten\u0163\u0103. Ei bine, de cur\u00e2nd o echip\u0103 de tineri ingineri americani, \u00eendruma\u0163i de profesorul lor, Kiruba Haran, to\u0163i fiind acum parte din startup-ul Hinetics, au creat un electromotor genial cu supraconductibilitate, cu parametri fascinan\u0163i de randament, care mai are \u015fi un alt motor \u00een interior.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tMunca la acestor motor a \u00eenceput din 2017, la concepere particip\u00e2nd o echip\u0103 de studen\u0163i de la Universitatea Urbana-Champaign din Illinois \u015fi a evoluat apoi \u00een formarea stat-up-ului Hinetics, sus\u0163inut ini\u0163ial de mai multe fonduri educa\u0163ionale \u015fi de stat pentru inginerie inovativ\u0103. \u00cen 2025, ei au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 la etapa dezv\u0103luirii unui concept complet al motorului lor, iar acum, \u00een 2026, exist\u0103 deja un prototip func\u0163ional care e testat \u015fi care demonstreaz\u0103 viabilitatea tehnologei aplicate pe el. S\u0103 vedem c\u00e2t de curioas\u0103 \u015fi genial\u0103 e aceast\u0103 tehnologie a noului electromotor, deci.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tPierderile de randament la electromotoarele obi\u015fnuite de realizeaz\u0103 mai ales prin rezisten\u0163a conductoarelor din ele. Pentru ca un electromotor s\u0103 livreze mai mult\u0103 putere, de obicei i se ajusteaz\u0103 intensitatea curentului, \u00een amperi. \u00cens\u0103 cre\u015fterea intensit\u0103\u0163ii curentului se confrunt\u0103 cu rezisten\u0163a conductoarelor, ceea ce duce la generarea de c\u0103ldur\u0103. Or, c\u0103ldura emanat\u0103 de un conductor e egal\u0103 cu produsul intensit\u0103\u0163ii curentului la p\u0103trat \u015fi rezisten\u0163ei acelui conductor. Fire\u015fte, c\u0103ldura generat\u0103 \u00eenseamn\u0103 pierderi.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Formula de calcul a c\u0103ldurii emanate, \u00een timp (unde t este timpul)<\/p>\n<p>Atunci c\u00e2nd un motor de 150 kW avea dimensiunea unui butoi mic, aceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 era disipat\u0103 \u00een mod natural prin suprafe\u0163ele metalice. Dar, \u00een zilele noastre, c\u00e2nd avem electromotoare ultra compacte, care genereaz\u0103 300-500 kW au chiar mai mult, acela\u015fi procent de pierderi prin c\u0103ldur\u0103 \u00eenseamn\u0103 o cifr\u0103 absolut\u0103 mult mai mare \u00een c\u0103ldura degajat\u0103, tocmai de asta e nevoie de r\u0103cirea motoarelor cu antigel sau ulei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cens\u0103 dac\u0103 \u00een formula de mai sus rezisten\u0163a conductorilor ar putea fi redus\u0103 la zero, atunci \u015fi produsul rezultat, deci c\u0103ldura emanat\u0103, ar fi zero. Asta ar reduce considerabil pierderile \u015fi ar spori enorm randamentul, pe de o parte, iar de cealalt\u0103 parte un electromotor n-ar mai fi limitat de rezisten\u0163\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103 \u00een puterea maxim\u0103 pe care o poate genera, ci efectiv de rezisten\u0163a mecanic\u0103 a axului s\u0103u \u015fi a altor componente ce sus\u0163in mecanic aceast\u0103 for\u0163\u0103. Asta ar permite crearea unor motoare relativ compacte, de puteri uria\u015fe.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tCum se poate elimina rezisten\u0163a conductorilor? Prin supraconductibilitate \u2014 un fenomen fizic cunoscut c\u00e2nd, unele materiale ajuns s\u0103 aib\u0103 rezisten\u0163\u0103 ce tinde spre zero atunci c\u00e2nd temperatura lor tinde spre zero absolut, adic\u0103 -273\u00b0C. De fapt, multe dintre materiale se apropie de o valoare confortabil de apropiat\u0103 de 0 a rezisten\u0163ei deja \u00eentr-o marj\u0103 de temperatur\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre -233\u00b0C  \u015fi -273\u00b0C, \u015fi \u00een func\u0163ie de compozi\u0163ia exact\u0103 \u015fi gradul de precizie dorit, se poate ajusta temperatura sistemului criogenic. Dar exist\u0103 \u015fi materiale ce manifest\u0103 caracteristici de supraconductibilitate \u015fi la temperaturi un pic mai mari, cum ar fi -220 sau -195\u00b0C \u015fi chiar mai mult. Totu\u015fi, pentru ca un conductor s\u0103 poat\u0103 fi r\u0103cit la o asemenea temperatur\u0103, e nevoie de un sistem criogenic care s\u0103 genereze \u015fi s\u0103 asigure aceast\u0103 temperatur\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tDe obicei, sistemele criogenice sunt foarte complexe \u015fi energofage, \u00eens\u0103. Atunci c\u00e2nd aceste sisteme sunt aplicate \u00een tandem pentru magne\u0163i ultra puternici precum cei din acceleratorul de particule de la CERN sau reactoarele de studiu de fuziune nuclear\u0103, efortul criogeniei e justificat. \u00cens\u0103 un sistem criogenic pe un electromotor cu roluri mai uzuale de propulsie ar fi lipsit de ra\u0163ionament, de\u015fi efectul lui e dorit de fizicieni.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Sistem criogenic la CERN<\/p>\n<p>Ei bine, tocmai aceast\u0103 problem\u0103 o rezolv\u0103 \u00een mod genial electromotorul despre care vorbim azi, reu\u015find s\u0103 aplice criogenia \u00een interiorul s\u0103u f\u0103r\u0103 tuburi, conducte \u015fi un sistem de r\u0103cire al\u0103turat, care s\u0103 tot circule heliu sau al\u0163i compu\u015fi pentru a asigura temperaturile criogenice din motor.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tEchipa de ingineri de la Hinetics a luat la baz\u0103 o construc\u0163ie de motor sincron, care are bobine \u015fi pe stator, \u015fi pe rotor. La un asemenea motor, bobinele de pe stator, adic\u0103 elementul exterior, de diametru mai mare, care st\u0103 nemi\u015fcat, primesc curent alternativ trifazat \u015fi genereaz\u0103 un c\u00e2mp magnetic rotativ. Bobinele din rotor, \u00eens\u0103, primesc curent continuu \u015fi devin efectiv un electromagnet. Calitatea de a fi sincron vine de la faptul c\u0103 rotorul se rote\u015fte cu exact sincron cu frecven\u0163a c\u00e2mpului generat de stator.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Construirea statorului noului electromotor<\/p>\n<p>E curios, deci, c\u0103 inginerii au ales s\u0103 nu foloseasc\u0103 un rotor cu induc\u0163ie cu sau cu un magnet permanent. Dar decizia a fost con\u015ftient\u0103, or, magne\u0163ii permanen\u0163i sunt limita\u0163i \u00een parametrii lor de puterea determinat\u0103 de materialul din care sunt construi\u0163i.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Demonstrarea noului electromotor \u00een tandem cu o elice, ca motor pentru un viitor avon electric<\/p>\n<p>\u00cen noul electromotor, statorul e unul relativ obi\u015fnuit, f\u0103r\u0103 a avea conductori \u00een bobine trecute la supraconductivitate, din cauza beneficiului limitat pe care l-ar oferi la folosirea curentului alternativ. \u00cens\u0103 rotorul are mai mult bobine amplasate pe circumferin\u0163a lui, menite s\u0103 func\u0163ioneze \u00een regim de supraconductibilitate. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 electromotorul trebuie s\u0103 asigure temperaturi criogenice \u00een rotor, f\u0103r\u0103 a o face \u015fi \u00een stator.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cen primul r\u00e2nd, ei au g\u0103sit materialul potrivit pentru aceste bobine, numit Rebco, format efectiv din ytriu, bariu \u015fi oxid de cupru. E un material folosit \u015fi la bobinele reactoarelor tokamar de fuziune nuclear\u0103, deci preluarea lui pe acest motor a fost oarecum mai u\u015foar\u0103, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 unit\u0103\u0163i care-l pot produce. Alegerea acestui material, clasificat drept HTS, adic\u0103 supraconductor de temperaturi mai mari, a dat posibilitatea ca aceste bobine s\u0103 devin\u0103 supraconductoare la -220\u00b0C. De fapt, materialul devine supraconductor la -196\u00b0C, dar inginerii Hinetics au ales ca temperatura de operare s\u0103 fie -220\u00b0C pentru a-i \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u015fi stabiliza performan\u0163a enorm.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: A\u015fa arat\u0103 o bobin\u0103 a rotorului<\/p>\n<p>Partea cea mai genial\u0103 e cum sunt aduse bobinele la aceast\u0103 temperatur\u0103. Bobinele supraconductoare sunt amplasate pe partea exterioar\u0103 a rotorului, deci partea central\u0103 a electromotorului, care se rote\u015fte, propulsat\u0103 c\u00e2mpul magnetic format de stator, carcasa static\u0103 exterioar\u0103. Dar rotorul are \u00een centrul s\u0103u \u015fi un ax fixat de el, car serve\u015fte drept mediu de transmitere a for\u0163ei mecanice mai departe spre o elice, cutie de viteze sau un alt mecanism. Inginerii au integrat \u00een interiorul acestui ax un motor termodinamic Stirling. \u00cen rol de fluid termodinamic \u00een circuitul s\u0103u \u00eenchid e folosit heliul. Acest motor folose\u015fte astfel propriet\u0103\u0163ile termodinamice ale heliului, comprim\u00e2ndu-l \u015fi decomprim\u00e2ndu-l brusc, atunci c\u00e2nd acest devine brusc foarte rece \u015fi astfel formeaz\u0103 temperaturi criogenice \u00een jurul s\u0103u.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tBobinele situate pe exteriorul rotorului au c\u00e2te o bar\u0103 termic\u0103 din cupru pur, conectat\u0103 cu zona criogenic\u0103 din interiorul axului, creat\u0103 de acest motor Stirling. Aceste bare termice ac\u0163ioneaz\u0103 ca \u0084thermal bus\u0094, un soi de magistrale de disipare rapid\u0103 a c\u0103ldurii. \u015ei \u00eentruc\u00e2t frigul este, \u00een esen\u0163\u0103, lipsa c\u0103ldurii, iar aici exist\u0103 o asemenea diferen\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 de temperatur\u0103 de la un cap\u0103t fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt al magistralelor termice, c\u0103ldura din bobine e drenat\u0103 rapid spre zona criogenic\u0103 \u015fi astfel bobinele ajung la -220\u00b0C, devenind supraconductoare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAmplasarea motorului Stirling \u00een interiorul axului e genial\u0103 \u015fi nebuneasc\u0103 totodat\u0103, \u00eentruc\u00e2t asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acel mic motor se rote\u015fte cu mii de tura\u0163ii per minut, odat\u0103 cu axul. Construc\u0163ia lui simetric\u0103 radial, pozi\u0163ionat\u0103 central, \u00eel face echilibrat \u015fi p\u0103streaz\u0103 echilibrul motorului electric, dar \u00eens\u0103\u015fi ideea de a avea un motor Stirling \u00een interiorul unui alt electromotor e de-a dreptul n\u0103ucitoare. Totu\u015fi, asta face ca acest electromotor s\u0103 aib\u0103 supraconductivitate, f\u0103r\u0103 a avea circuite din exterior.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tMotorul Stirling de aici are nevoie de 250W putere pentru propria operare, la m\u0103rimea motorului de test, produs de ingineri acum. \u00cens\u0103 puterea lui efectiv\u0103 de r\u0103cire e de doar 10W, ceea ce pare de-a dreptul infim, \u00eens\u0103 electromotorul e at\u00e2t de bine izolat \u00eenc\u00e2t aparent \u015fi aceast\u0103 putere mic\u0103 e suficient\u0103 pentru a crea condi\u0163ii criogenice.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Motorul Stirling din interior<\/p>\n<p>Totu\u015fi, crearea unui mediu criogenic pentru bobine nu putea fi at\u00e2t de simpl\u0103, \u00eentruc\u00e2t acele bobine sunt amplasate aproape de stator, de la care ar putea prelua c\u0103ldur\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 asta tot ele sunt amplasate fizic pe acel ax care se rote\u015fte \u015fi care comunic\u0103 \u015fi cu exteriorul. Asta ar fi f\u0103cut ca mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 din mediul ambiant s\u0103 ajung\u0103 la bobine \u015fi s\u0103 submineze toat\u0103 criogenia de acolo.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tInginerii au aplicat dou\u0103 solu\u0163ii pentru a izola termic rotorul de stator. Prima din ele e aplicarea vacuumului \u00een spa\u0163iul dintre rotor \u015fi stator. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, s-au aplicat \u015fi izolatoare termice fizice, sub forma unei folii Mylar aluminizat\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIzolarea axului central al motorului de bobine a fost mai dificil\u0103, \u00eens\u0103. Axul trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fixat de rotor cu o duritate excep\u0163ional\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 transmite for\u0163ele imense mecanice, dar s\u0103 fie fixat printr-un material izolator termic. Solu\u0163ia final\u0103 genial\u0103 a fost folosirea spi\u0163elor din kevlar pentru fixarea axului de rotor. Deci, efectiv axul central e conectat prin spi\u0163e cu rotorul, ca o roat\u0103 de biciclet\u0103, cu spi\u0163e mult mai scurte. Doar c\u0103 aceste spi\u0163e sunt realizate din kevlar pentru a fi super dure \u015fi totodat\u0103 pentru a fi izolatoare termice. Astfel, temperaturile criogenice sunt p\u0103strare doar \u00een zona bobinelor rotorului \u015fi \u00een zona al\u0103turat\u0103 motorului Stirling din interior axului.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Ax central fixat prin spi\u0163e de kevlar de peretele exterior al rotorului<\/p>\n<p>Toat\u0103 aceast\u0103 construc\u0163ie le-a permis celor de la Hinetics s\u0103 creeze, spre exemplu, un motor de test de 10 MW putere continu\u0103 (circa 13.596 CP), care <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/Stiri\/2025\/10\/Inginerii-britanici-Yasa-au-creat-motor-electric-peste-1000-CP-poate-fi-tinut-usor-in-mana-avand-cea-mai-mare-densitate-putere-raportata-greutate\/\">c\u00e2nt\u0103re\u015fte<\/a> doar 250 kg. Asta \u00eenseamn\u0103 40 kW\/kg, ceea ce-l claseaz\u0103 printre liderii absolu\u0163i la densitate de putere. Aici ne putem aminti de electromotorul Yasa de 750 kW putere maxim\u0103 \u015fi 12,7 kW, ceea ce se traduce \u00een 59 kW\/kg, doar c\u0103 la Yasa valoarea de putere e una maxim\u0103, nu continu\u0103. Cea continu\u0103 ar determina maxim 32 kW\/kg, ceea ce face ca noul motor criogenic\u0103 s\u0103 fie mai capabil \u00een acest sens.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u015ei, desigur, randamentul final e cumva dezideratul e mai important de aici. S-a atins 99,4-99,5% randament total, ceea ce e excelent cu siguran\u0163\u0103. Diferen\u0163ele r\u0103mase sunt pierdute prin propriet\u0103\u0163ile fizice ale curen\u0163ilor, prin faptul c\u0103 statorul nu e criogenic \u015fi alte mici elemente. \u015ei e la fel de curios c\u0103 acest motor e conceput s\u0103 poat\u0103 fi scalat la dimensiunea \u015fi puterea imens\u0103 a unor propulsoare navale mari, de 25-50 MW sau mai mult, dar \u015fi un cuplu de p\u00e2n\u0103 la 2.000.000 Nm. Iar c\u00e2nd vorbim de o putere de 50 MW \u00een mod continuu, 1% c\u00e2\u015ftigat \u00een randament \u00eenseamn\u0103 0,5 MWh economisi\u0163i \u00eentr-o singur\u0103 or\u0103 \u015fi 12 MWh \u00een timp de 24 ore. \u00centr-un an, se pot economisi 4.380 MWh de energie, ceea ce poate \u00eensemna cam \u00eentre 350.000 \u015fi 1.000.000 euro economisi\u0163i anual dac\u0103 vorbim de electricitate din re\u0163ea ca surs\u0103 de energie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tTotu\u015fi, c\u00e2nd vorbim de un randament at\u00e2t de mare de 99,4-99,5% pentru un electromotor, nu putem s\u0103 nu amintim \u015fi de electromotorul elve\u0163ienilor de la ABB, <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/Stiri\/2025\/06\/Un-nou-motor-electric-al-elvetienilor-si-suedezilor-de-la-ABB-de-peste-76000-CP-a-marcat-recordul-mondial-de-randament-de-99-13prc\/\">lansat<\/a> anul trecut, cu o putere de peste 76.000 CP \u015fi cu un randament care a marcat recordul mondial oficial, la 99,13%. Deci, noul electromotor criogenic e cu circa un punct procentual mai eficient fa\u0163\u0103 de electromotoarele obi\u015fnuite, dar la doar circa \u2014 0,27-0,37% distan\u0163\u0103 de electromotorul ABB, care e lipsit de orice sisteme criogenice.<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cens\u0103 \u00eentotdeauna \u00een inginerie ultimul procent de perfec\u0163iune e cel mai greu de atins. \u015ei motorul realizat de aceast\u0103 echip\u0103 de ingineri e cu adev\u0103rat unul genial \u00een abordarea construc\u0163iei sale \u015fi-n randamentul ob\u0163inut.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tFoto: Kiruba Haran, \u015feful tehnic al echipei \u015fi profesorul universitar sub egida c\u0103ruia a fost creat noul motor\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(35516)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779404351_991_like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>1<\/p>\n<p>5,633<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779404352_2_nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1779404352_342_nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"21 Mai 2026, 19:45Redac\u0163ia PiataAuto.md Electromotoarele sunt tot mai prezente \u00een jurul nostru, de la ma\u015fini electrice \u015fi&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":186023,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,53048,53047,96,53046,2097,7156,4688,53045,2367,5365,2370,286,245,41,40,38,39,53044],"class_list":["post-186022","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-alt","tag-bobine","tag-business","tag-criogenic","tag-echipa","tag-electromotor","tag-genial","tag-hinetics","tag-ingineri","tag-interior","tag-motor","tag-randament","tag-record","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-supraconductor"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116615051071962759","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/186022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=186022"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/186022\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/186023"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=186022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=186022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=186022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}