{"id":190566,"date":"2026-05-27T10:30:08","date_gmt":"2026-05-27T10:30:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/190566\/"},"modified":"2026-05-27T10:30:08","modified_gmt":"2026-05-27T10:30:08","slug":"de-ce-nu-mai-functioneaza-masinaria-de-razboi-a-americii-cea-mai-mare-forta-militara-a-planetei-nu-a-mai-castigat-un-razboi-de-peste-30-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/190566\/","title":{"rendered":"De ce nu mai func\u021bioneaz\u0103 ma\u0219in\u0103ria de r\u0103zboi a Americii. Cea mai mare for\u021b\u0103 militar\u0103 a planetei nu a mai c\u00e2\u0219tigat un r\u0103zboi de peste 30 de ani"},"content":{"rendered":"

Statele Unite de\u021bin, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai puternic\u0103 armat\u0103 din istoria omenirii. Cu toate acestea, incapacitatea cronic\u0103 de a transforma superioritatea tehnologic\u0103 \u0219i tactic\u0103 \u00een victorii politice de durat\u0103 indic\u0103 o eroare mult mai profund\u0103, sistemic\u0103, \u00een modul \u00een care Washingtonul concepe conflictele militare.<\/p>\n

\t\t\t\"Modul<\/p>\n

Modul american de a face r\u0103zboi sufer\u0103 de trei vulnerabilit\u0103\u021bi majore\/FOTO: Profimedia<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

O analiz\u0103 semnat\u0103 \u00een Politico de Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO \u0219i actual cercet\u0103tor la Belfer Center din cadrul Universit\u0103\u021bii Harvard, pune degetul pe rana s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 a strategiei americane. Din 1945 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, SUA au purtat r\u0103zboaie majore \u00een Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak \u0219i, mai nou, Iran. Dintre toate acestea, doar R\u0103zboiul din Golful Persic din 1991 poate fi considerat un succes autentic \u2013 \u0219i chiar \u0219i acela a plantat germenii dezastrelor viitoare. \u00cen rest? Un \u0219ir lung de remize, \u00eenfr\u00e2ngeri \u0219i catastrofe strategice, culmin\u00e2nd cu actualul conflict din Iran, probabil cea mai mare gaf\u0103 de politic\u0103 extern\u0103 a Washingtonului de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\u00centrebarea care domin\u0103 cancelariile interna\u021bionale este legitim\u0103: de ce e\u0219ueaz\u0103 constant cea mai mare for\u021b\u0103 militar\u0103 a lumii? R\u0103spunsul nu \u021bine de lipsa puterii de foc, ci de o inversare periculoas\u0103 a filozofiei militare clasice.<\/p>\n

\t\t\tDoctrina Clausewitz, r\u0103sturnat\u0103 la Washington<\/p>\n

Marele strateg prusac Carl von Clausewitz definea r\u0103zboiul ca fiind \u201econtinuarea politicii prin alte mijloace\u201d. \u00cen aceast\u0103 viziune, armata este doar un instrument aflat \u00een slujba unor obiective politice clar definite.<\/p>\n

Washingtonul a inversat complet aceast\u0103 teorie. Pentru liderii americani, r\u0103zboiul a devenit tratat nu ca o continuare a politicii, ci ca un e\u0219ec al ei \u2013 o ultim\u0103 solu\u021bie disperat\u0103 atunci c\u00e2nd diploma\u021bia colapseaz\u0103. Rezultatul este aproape \u00eentotdeauna acela\u0219i: trupele sunt trimise \u00een teren f\u0103r\u0103 un deznod\u0103m\u00e2nt politic clar \u00een minte \u0219i f\u0103r\u0103 un r\u0103spuns la \u00eentrebarea fundamental\u0103: cum arat\u0103, de fapt, victoria?<\/p>\n

Actualul pre\u0219edinte, Donald Trump, reprezint\u0103 expresia radical\u0103 a acestei probleme. \u00cen dosarul iranian, diploma\u021bia de fa\u021bad\u0103 a fost l\u0103sat\u0103 pe m\u00e2na unor trimi\u0219i care nu \u00een\u021belegeau nici subtilit\u0103\u021bile diplomatice, nici fizica nuclear\u0103. A urmat o campanie masiv\u0103 de bombardamente, ghidat\u0103 de credin\u021ba cvasi-magic\u0103 c\u0103 distrugerea total\u0103 aduce capitularea. Formula lui Trump din weekendul trecut sintetizeaz\u0103 perfect acest blocaj: \u201eFie ob\u021binem un acord bun, fie \u00eei vom \u0219terge de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului\u201d. \u00cens\u0103 istoria ne arat\u0103 c\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla niciuna, nici alta.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Cele trei defecte structurale ale strategiei americane<\/p>\n

Potrivit analizei publicate de POLITICO, modul american de a face r\u0103zboi sufer\u0103 de trei vulnerabilit\u0103\u021bi majore:<\/p>\n

\t\t\t1. Inversarea mijloacelor cu scopul<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 defineasc\u0103 un obiectiv politic \u0219i apoi s\u0103 aleag\u0103 instrumentul potrivit, Washingtonul folose\u0219te direct ciocanul militar, sper\u00e2nd c\u0103 solu\u021bia politic\u0103 va ap\u0103rea de la sine. S-a numit \u201eRolling Thunder\u201d \u00een Vietnam, \u201eShock and Awe\u201d \u00een Irak \u0219i \u201eEpic Fury\u201d \u00een Iran. De fiecare dat\u0103, for\u021ba brut\u0103 a fost desf\u0103\u0219urat\u0103 sub iluzia c\u0103 distrugerea \u00een mas\u0103 va genera ordinea dorit\u0103. Nu a func\u021bionat niciodat\u0103.<\/p>\n

\t\t\t2. Maximalismul fantezist (Hubris-ul geopolitic)<\/p>\n

R\u0103zboaiele SUA sunt aproape \u00eentotdeauna ambalate \u00een obiective utopice: schimb\u0103ri de regim, transform\u0103ri civiliza\u021bionale, export de democra\u021bie sau eradicarea global\u0103 a terorismului. Acestea nu sunt obiective militare realizabile, ci fantezii politice.<\/p>\n

Singurul succes real \u2013 R\u0103zboiul din Golf (1991) \u2013 a func\u021bionat tocmai pentru c\u0103 pre\u0219edintele George H.W. Bush a respins aceast\u0103 logic\u0103 maximalist\u0103. Obiectivul s\u0103u a fost strict \u0219i limitat: eliberarea Kuweitului \u0219i restabilirea status-quo-ului. Bush senior a rezistat presiunilor uria\u0219e de a m\u0103r\u0219\u0103lui spre Bagdad, iar aceast\u0103 re\u021binere a asigurat legitimitate interna\u021bional\u0103 \u0219i o victorie curat\u0103. Ani mai t\u00e2rziu, fiul s\u0103u, George W. Bush, influen\u021bat de aceia\u0219i consilieri neoconservatori, a ales calea contrar\u0103 \u00een Irak. Rezultatul? Un deceniu de haos, un Iran consolidat \u0219i un Orient Mijlociu destabilizat profund.<\/p>\n

\t\t\t
\n SUA \u00ee\u0219i accelereaz\u0103 produc\u021bia de rachete pentru a reface stocurile \u00een urma r\u0103zboiului cu Iranul. Ce spun exper\u021bii <\/p>\n

<\/a>3. Iluzia c\u0103 tehnologia compenseaz\u0103 motiva\u021bia asimetric\u0103<\/p>\n

Planificatorii de la Pentagon au crezut mereu c\u0103 superioritatea tehnologic\u0103 poate zdrobi voin\u021ba unui adversar local direct interesat. America are logistica, dar tab\u0103ra advers\u0103 are determinarea. Vietcongul, talibanii, insurgen\u021bii baati\u0219ti sau revolu\u021bionarii islamici din Iran nu au dat \u00eenapoi pentru c\u0103 pur \u0219i simplu nu aveau unde s\u0103 plece \u0219i nu aveau nimic de pierdut.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

C\u00e2nd Vietcongul a lansat Ofensiva Tet \u00een 1968, lovind simultan peste 100 de ora\u0219e, Pentagonul a raportat o \u201e\u00eenfr\u00e2ngere tactic\u0103\u201d a inamicului. Strategic \u00eens\u0103, Ofensiva Tet a fr\u00e2nt sprijinul publicului american \u0219i a \u00eentors soarta r\u0103zboiului. Vietnamezii \u0219tiau pentru ce lupt\u0103; Washingtonul pierduse demult acel fir c\u0103l\u0103uzitor.<\/p>\n

\t\t\tLec\u021biile ne\u00eenv\u0103\u021bate: De la Afganistan la capcana din Iran<\/p>\n

\u00cen Afganistan, oficialii americani se felicitau pentru spectacolul trupelor speciale pe cai \u0219i al bombelor de \u00eenalt\u0103 precizie care au d\u0103r\u00e2mat regimul taliban \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Totu\u0219i, cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de \u00eenceperea bombardamentelor, pre\u0219edintele Bush \u00eentreba buimac: \u201eCine va conduce \u021bara dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea talibanilor?\u201d \u2013 o \u00eentrebare vital\u0103 pe care nimeni nu o ridicase \u00eenainte de a alimenta bombardierele B-52.<\/p>\n

\u00cen Irak, arhitec\u021bii invaziei promiteau o \u201eplimbare \u00een parc\u201d \u00een care solda\u021bii americani vor fi primi\u021bi cu flori ca eliberatori. \u00cens\u0103 decizia dezastruoas\u0103 de a dizolva armata irakian\u0103 a trimis sute de mii de b\u0103rba\u021bi \u00eenarma\u021bi \u0219i umili\u021bi pe str\u0103zi, f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103. Insurgen\u021ba brutal\u0103 care a urmat a surprins pe toat\u0103 lumea la Washington, de\u0219i era cel mai previzibil deznod\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00een Iran, logica strategic\u0103 pare s\u0103 se fi pr\u0103bu\u0219it \u0219i mai rapid. Planul ini\u021bial p\u0103rea de o simplitate naiv\u0103: eliminarea liderului suprem \u0219i speran\u021ba apari\u021biei unui succesor mai moderat (sursele indic\u00e2nd c\u0103 Washingtonul \u0219i Ierusalimul mizau pe fostul pre\u0219edinte Mahmoud Ahmadinejad). \u00cens\u0103 nu a existat niciun plan concret pentru instalarea lui, nici pentru gestionarea unui e\u0219ec \u0219i, mai grav, niciun plan pentru a preveni ceea ce toat\u0103 lumea \u0219tia c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla: blocarea imediat\u0103 a Str\u00e2mtorii Hormuz de c\u0103tre Teheran.<\/p>\n

\t\t\t
\n Europa, \u00een pericol? Cum ar afecta securitatea continentului reducerea prezen\u021bei militare SUA. Analist militar: \u201eMoscova \u0219tie c\u0103 nu are nicio \u0219ans\u0103\u201d<\/p>\n

<\/a>Solu\u021bia uitat\u0103: \u00centoarcerea la doctrina Weinberger-Powell<\/p>\n

E\u0219ecurile repetate ale Americii, \u00eentinse pe decenii \u0219i comise at\u00e2t sub administra\u021bii republicane, c\u00e2t \u0219i democrate, nu mai pot fi trecute la categoria \u201ecoinciden\u021be\u201d. Ele reflect\u0103 un viciu de g\u00e2ndire.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Pentru a ie\u0219i din acest cerc vicios, SUA au nevoie de mai mult\u0103 umilin\u021b\u0103 \u0219i mai pu\u021bin hubris. Capacitatea militar\u0103 a Americii de a executa opera\u021biuni chirurgicale este extraordinar\u0103 \u2013 a\u0219a cum a demonstrat-o capturarea spectaculoas\u0103 a pre\u0219edintelui venezuelean Nicol\u00e1s Maduro \u00een ianuarie sau eliminarea lui Osama bin Laden. Dar aceste succese tactice nu pot \u00eenlocui o strategie geopolitic\u0103 coerent\u0103.<\/p>\n

Liderii militari americani din trecut \u00een\u021belegeau acest lucru. \u00cen 1984, pe fondul traumelor din Vietnam \u0219i Liban, secretarul Ap\u0103r\u0103rii Caspar Weinberger lansa un set clar de principii privind folosirea for\u021bei:<\/p>\n

1. Existen\u021ba unor interese vitale clare;<\/p>\n

2. Obiective bine definite \u0219i realizabile;<\/p>\n

3. Sprijin intern \u0219i interna\u021bional solid;<\/p>\n

4. For\u021b\u0103 cov\u00e2r\u0219itoare aplicat\u0103 unor scopuri limitate;<\/p>\n

5. O strategie clar\u0103 de ie\u0219ire (exit strategy);<\/p>\n

6. R\u0103zboiul privit strict ca ultim\u0103 instan\u021b\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 doctrin\u0103, rafinat\u0103 ulterior de generalul Colin Powell, a adus victoria \u00een 1991. De atunci \u00eens\u0103, ea a fost complet ignorat\u0103. De\u0219i actualul secretar al Ap\u0103r\u0103rii, Pete Hegseth, a invocat numele lui Weinberger ca ghid pentru interven\u021bia din Iran, ac\u021biunile sale au \u00eenc\u0103lcat, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, fiecare principiu al doctrinei. America continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i aleag\u0103 armele \u00eenainte de a-\u0219i defini scopurile, iar \u00een geopolitic\u0103, o asemenea eroare se pl\u0103te\u0219te \u00eentotdeauna scump, conchide fostul ambasador \u00een Politico. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Statele Unite de\u021bin, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai puternic\u0103 armat\u0103 din istoria omenirii. Cu toate acestea, incapacitatea cronic\u0103 de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":190567,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[534,32,33,31,36,37,27,54188,74,733,34,35,25,16638,41,40,38,39,54189,26,77,28,29,30,36784,71,72,73],"class_list":["post-190566","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-armata","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-infrangeri","tag-international","tag-iran","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-razboaie","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stategie","tag-stiri","tag-sua","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-victorii","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116646079699502877","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/190566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=190566"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/190566\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/190567"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=190566"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=190566"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=190566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}