{"id":193043,"date":"2026-05-30T11:25:14","date_gmt":"2026-05-30T11:25:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/193043\/"},"modified":"2026-05-30T11:25:14","modified_gmt":"2026-05-30T11:25:14","slug":"30-mai-ziua-in-care-ioana-darc-eroina-nationala-a-frantei-a-fost-arsa-pe-rug","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/193043\/","title":{"rendered":"30 mai: Ziua \u00een care Ioana d\u2019Arc, eroina na\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei, a fost ars\u0103 pe rug"},"content":{"rendered":"

Pe 30 mai, Biserica Catolic\u0103 o s\u0103rb\u0103tore\u0219te pe Sf. Ioana d’Arc, eroina na\u021bional\u0103 a Fran\u021bei, care a fost ars\u0103 pe rug, dup\u0103 ce a fost acuzat\u0103 de erezie. La aceea\u0219i dat\u0103, s-au n\u0103scut celebrul bijutier rus Carl Faberge (1846 ), actorul Mel Blanc (1908), disidenta anticomunist\u0103 Doina Cornea (1929).<\/p>\n

\t\t\t1431 –\u00a0\u00cen timpul R\u0103zboiului de 100 de Ani, Ioana d\u2019Arc,
\neroina na\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei, a fost acuzat\u0103 de erezie \u0219i ars\u0103 pe rug, dup\u0103 ce a fost condamnat\u0103 de un tribunal dominat
\nde englezi<\/p>\n

\t\t\t\"Calendar<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Ioana d’Arc este una din figurile emblematice ale Fran\u021bei \u0219i sf\u00e2nt\u0103 a\u00a0Bisericii Catolice\u00a0dar \u0219i foarte controversat\u0103 \u00eentruc\u00e2t unii autori au considerat c\u0103 era\u00a0schizofrenic\u0103\u00a0(auzea voci). A fost supranumit\u0103 de na\u021bionali\u0219tii francezi \u201eFecioara din Orleans\u201d\u00a0\u0219i i s-a atribuit faptul c\u0103, \u00een urma unor viziuni,\u00a0Dumnezeu\u00a0i-a spus s\u0103 elibereze p\u0103m\u00e2nturile Fran\u021bei care erau dominate de\u00a0Anglia\u00a0dup\u0103\u00a0R\u0103zboiul de 100 de ani\u00a0(1337\u20131453).\u00a0\u00a0<\/p>\n

Ioana d\u2019Arc s-a n\u0103scut \u00een anul 1412, \u00een Burgundia, la Domremy. A copil\u0103rit \u00eentr-o Fran\u021b\u0103 devastat\u0103 de r\u0103zboi, pentru c\u0103 regii Angliei, urma\u0219i ai ducelui de Normania, William Cuceritorul, aveau preten\u021bii la coroana francez\u0103. Armata englez\u0103, sprijinit\u0103 de ducele de Burgundia, ocupase o mare parte din teritoriul Fran\u021bei. Mai mult, moartea regelui francez Carol al VI-lea a complicat situa\u021bia \u0219i mai mult. Fiul s\u0103u fusese renegat de mama sa, Regina Isabela, care sus\u021binea preten\u021biile la tronul francez ale regelui englez Henric al V-lea, c\u0103s\u0103torit cu o principes\u0103 francez\u0103. Viitorul rege Carol al VII-lea al Fran\u021bei controla doar teritoriul de la sud de Loara.<\/p>\n

\u00cen anul 1429, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de 16 ani, Ioana d\u2019Arc, a avut o viziune \u0219i a mers la viitorul rege ca s\u0103 i-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103. Se spune c\u0103 acesta a \u00eencercat s\u0103 \u00eei joace o fars\u0103 \u0219i s-a deghizat, \u00eens\u0103 Ioana d\u2019Arc l-a recunoscut, dup\u0103 un semn divin, \u0219i i-a dezv\u0103luit patru profe\u021bii.<\/p>\n

\t\t\t\"ioana<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Cazul tinerei a st\u00e2rnit v\u00e2lv\u0103, iar Ioana d\u2019Arc a fost interogat\u0103 de clerici \u0219i de teologi, care \u00een cele din urm\u0103 au fost convin\u0219i de r\u0103spunsurile ei. T\u00e2n\u0103ra a primit o armur\u0103, un drapel, precum \u0219i dreptul de a conduce o armat\u0103. Ea a reu\u0219it s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 o adev\u0103rat\u0103 fervoare religioas\u0103 \u0219i a pornit s\u0103 elibereze Orleans-ul, asediat de mult\u0103 vreme de englezi.<\/p>\n

A ob\u021binut o victorie cu un imens impact psihologic, pentru c\u0103 era pentru prima dat\u0103 dup\u0103 mult\u0103 vreme c\u00e2nd francezii \u00eei \u00eenvingeau pe englezi. Trupele franceze au prins curaj, astfel \u00eenc\u00e2t au urmat \u0219i alte victorii, \u00een urma c\u0103rora Ioana d\u2019Arc a impus ungerea ca rege a principelui Carol al VII-lea, act ce i-a oferit regelui statutul de suveran legitim.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eencoronarea de la Reims, Ioana d\u2019Arc a \u00eencetat s\u0103 mai aud\u0103 vocile divine care \u00eei conduseser\u0103 ac\u021biunile. Ea a mai participat la o serie de lupte, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 prea mare succes. \u00cen 24 mai 1430, Ioana d\u2019Arc a fost luat\u0103 prizonier\u0103 de un cavaler burgund \u0219i apoi a fost v\u00e2ndut\u0103 regelui Angliei.<\/p>\n

Ea era convis\u0103 c\u0103 va fi r\u0103scump\u0103rat\u0103 de Regele Fran\u021bei, \u00eens\u0103 Carol al VII-lea a refuzat s\u0103 o ajute pe cea c\u0103reia \u00eei datora tronul. \u00centr-un proces controversat, Ioana d\u2019Arc a fost judecat\u0103 de Inchizi\u021bie sub acuza\u021bia de erezie \u0219i condamnat\u0103 la ardere pe rug. Execu\u021bia a avut loc \u00een 30 mai 1431. A murit cu numele lui Isus Christos pe buze.<\/p>\n

Ioana d\u2019Arc a intrat \u00een legend\u0103, pentru c\u0103 interven\u021bia ei a schimbat soarta r\u0103zboiului, c\u00e2\u0219tigat de francezi. Dup\u0103 secole, \u00een anul 1909, Biserica a recunoscut gre\u0219eala comis\u0103 de Inchizi\u021bie, iar Ioana d\u2019Arc a fost beatificat\u0103. \u00cen anul 1920, Papa Benedict al XV-lea a decis sanctificarea eroinei.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

1640: A murit
\npictorul flamand Peter Paul Rubens<\/p>\n

\t\t\t\"Rubens,<\/p>\n

Rubens, peste 1.400 de tablouri \u015fi desene. FOTO: Wikipedia<\/p>\n

Peter Paul Rubens,
\nunul dintre cei mai mari pictori ai barocului flamand, s-a n\u0103scut \u00een Germania,
\ndar \u0219i-a dezvoltat stilul artistic \u00een Italia. A revenit \u00een Flandra la v\u00e2rsta de
\n10 ani, unde avea s\u0103 devin\u0103 o figur\u0103 central\u0103 a artei europene.<\/p>\n

Activitatea sa
\nprolific\u0103 – peste 1.400 de tablouri<\/a> \u0219i sute de desene – l-a f\u0103cut celebru \u00een
\n\u00eentreaga Europ\u0103. Rubens a fost nu doar un artist excep\u021bional, ci \u0219i diplomat \u0219i
\nun apropiat al elitelor culturale \u0219i politice ale vremii.<\/p>\n

\t\t\t1672: S-a n\u0103scut
\n\u021barul Petru cel Mare, \u00eentemeietorul Imperiului Rus<\/p>\n

\t\t\t\"Petru<\/p>\n

Petru cel Mare, portret de Paul Delaroche: FOTO: Wikimedia <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Petru I al Rusiei,
\ncunoscut drept Petru cel Mare, impresiona prin statura sa impun\u0103toare – aproape
\ndoi metri – dar \u0219i prin energia \u0219i curiozitatea intelectual\u0103. A condus Rusia
\n\u00eentr-o perioad\u0103 de mari reforme, moderniz\u00e2nd administra\u021bia, armata, marina \u0219i
\nsocietatea \u00een ansamblu.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021ba constant, de
\nla diploma\u021bie p\u00e2n\u0103 la meserii practice, astfel c\u0103 \u015fi-a \u00eensu\u0219it peste 20 de
\nmeserii, inclusiv cea de t\u00e2mplar \u0219i dentist amator. Reformele sale au fost
\nfundamentate de c\u0103l\u0103toriile \u00een Europa Occidental\u0103, de unde a preluat idei \u0219i
\npractici administrative moderne.<\/p>\n

\t\t\t1744: A murit
\npoetul englez Alexander Pope<\/p>\n

Alexander Pope,
\nfigur\u0103 marcant\u0103 a iluminismului englez, a fost unul dintre cei mai aprecia\u021bi
\npoe\u021bi ai secolului al XVIII-lea. De\u0219i afectat din copil\u0103rie de probleme de
\ns\u0103n\u0103tate care i-au deformat corpul, Pope a creat unele dintre cele mai
\ncunoscute opere ale timpului s\u0103u: \u201eEseu asupra Criticii\u201d \u0219i \u201eR\u0103pirea buclei\u201d.<\/p>\n

\t\t\t1778 – A murit scriitorul Voltaire (Francois – Marie Arouet). (n. 21 nov. 1694)<\/p>\n

\t\t\t\"Zece<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

S-a n\u0103scut la Paris. A f\u0103cut studii la Colegiul Louis le Grand. S-a dedicat literelor. Conflictul cu cavalerul de Rohan a dus la exilarea sa \u00een Anglia, unde i-a cunoscut pe Pope \u015fi Swift, fiind profund impresionat de crea\u0163ia lor literar\u0103. Dar ceea ce l-a cucerit \u00een primul r\u00e2nd \u00een Anglia a fost modul de organizare a societ\u0103\u0163ii \u015fi sistemul parlamentar. La aceste prime impresii se adaug\u0103 cunoa\u015fterea scrierilor \u015ftiin\u0163ifice ale lui Newton \u015fi a operelor filosofi ce ale lui J. Locke, care vor exercita o profund\u0103 influen\u0163\u0103 asupra forma\u0163iei sale intelectuale. Rodul acestor idei \u015fi convingeri va fi \u00eensumat \u00een \u201eScrisorile filosofice\u201d (1734).<\/p>\n

Condamnarea \u201eScrisorilor filosofice\u201d \u015fi considerarea autorului ca tip subversiv \u00eel vor determina pe Voltaire s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Parisul, stabilindu-se la Cirey, al\u0103turi de marchiza de Chatelet, pentru care va scrie \u201eFilosofia lui Newton\u201d (1738). Coresponden\u0163a cu regele Frederich al II-lea \u015fi propunerile acestuia de a veni la Berlin modific\u0103 o anumit\u0103 vreme situa\u0163ia scriitorului \u015fi \u00een Fran\u0163a. Ales la Academia francez\u0103, numit istoriograf al regelui, Voltaire a traversat o scurt\u0103 etap\u0103 de glorie oficializat\u0103, dup\u0103 care, \u00een urma unei alte rupturi cu cei de la curte, scriitorul pleac\u0103 la Berlin (1750), unde Frederich al II-lea \u00eei acord\u0103 titlul de \u015fambelan. Confl ictul cu regele Prusiei \u00eencheie perioada de la Berlin (1753), unde a publicat \u201eSecolul lui Ludovic al XIVlea\u201d. <\/p>\n

Dornic de independen\u0163\u0103, scriitorul \u00eembog\u0103\u0163it \u00ee\u015fi va cump\u0103ra un domeniu l\u00e2ng\u0103 Geneva pe care \u00eel va numi Delices, de unde revine \u00een Fran\u0163a, la Ferney, abia \u00een 1759. Dintre scrisorile filosofice men\u0163ion\u0103m \u201eTratatul despre toleran\u0163\u0103\u201d (1763), \u201eChestiuni despre enciclopedie\u201d (1764), la care se adaug\u0103 \u015fi alte articole ce duc la \u201eDic\u0163ionarul filosofiei\u201d. <\/p>\n

\u201eTratatul de metafizic\u0103\u201d a fost publicat postum.<\/p>\n

\t\t\t30 mai 1846 –\u00a0S-a n\u0103scut Peter Carl Faberg\u00e9, celebru
\nbijutier din Rusia<\/p>\n

\t\t\t\"oul<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Peter Carl Faberg\u00e9, cunoscut de asemenea sub numele de \u201eKarl Gustavovici Faberg\u00e9\u201d, (n. 30 mai 1846 \u2013 d. 24 septembrie 1920) bijutier rus, cunoscut \u00eendeosebi pentru\u00a0\u201eOu\u0103le Faberg\u00e9\u201d,<\/a>\u00a0bijuterii realizate din metale \u0219i pietre pre\u021bioase, la baza c\u0103rora se afl\u0103 tradi\u021bia pascal\u0103.<\/p>\n

Peter Carl Faberge era un maestru bijutier cu origini germane \u015fi baltice. Era fiul lui Gustav Faberge, la r\u00e2ndul s\u0103u un faimos bijutier, \u015fi al lui Charlotte Jungstedt. Peter Carl Faberge s-a n\u0103scut \u00een Sankt Petersburg, acolo unde tat\u0103l s\u0103u a deschis un atelier de bijuterii devenit faimos. \u00cen 1860, familia Faberge s-a retras \u00een Germania l\u0103s\u00e2nd afacerea pe m\u00e2na unui partener r\u0103mas la Sankt Petersburg. Carl a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit pasiunea tat\u0103lui pentru bijuterii \u015fi a urmat \u015fcoli importante de bijutieri din Germania.<\/p>\n

\u00cen 1882, preia afacerea familiei \u015fi se \u00eentoarce la Sankt Petersburg. Se dovede\u015fte a fi unul dintre cei mai talenta\u0163i bijutieri \u015fi prime\u015fte titlul de \u201eMaestru Aurar\u201d. Dup\u0103 1885, devine bijutier al casei imperiale. Pe l\u00e2ng\u0103 faimoasele ou\u0103 imperiale, Faberge a realizat sute de alte bijuterii mai ales pentru capete \u00eencoronate \u015fi membri ai caselor nobiliare. Dup\u0103 Revolu\u0163ia rus\u0103 fuge \u00een \u0163\u0103rile baltice, iar mai apoi c\u0103tre Elve\u0163ia. Nu-\u015fi va mai reveni niciodat\u0103 dup\u0103 \u015focul pierderii afacerii. Moare \u00een anul 1920.\u00a0<\/p>\n

Povestea ou\u0103lor Faberge \u00eencepe \u00een anul In 1885, c\u00e2nd \u0163arul rus Alexandru al III-lea a dorit s\u0103-\u015fi impresioneze so\u0163ia, cu ocazia Pa\u015ftelui, cu un cadou deosebit. \u0162arina Maria Fedorovna tr\u0103ise mai mult la Copenhaga, \u00een Danemarca, \u00eenainte s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu Alexandru al III-lea, iar acest dar ar fi fost o urare de bun venit. A\u015fa c\u0103 \u00eemp\u0103ratul rus a apelat la un bijutier faimos din Sankt Petersburg, Peter Carl Faberge s\u0103-i fac\u0103 o bijuterie cu tematic\u0103 pascal\u0103. Faberge a preferat s\u0103 confec\u0163ioneze un ou simplu, alb la exterior \u015fi c\u0103ptu\u015fit cu aur, pe interior. Oul se deschidea iar \u00een interior se afla o g\u0103inu\u015f\u0103 din aur, \u00een miniatur\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

G\u0103inu\u015fa avea o coroan\u0103 minuscul\u0103 cu diamante \u015fi un pendant cu rubin. Bijuteria a fost at\u00e2t de reu\u015fit\u0103 \u00eenc\u00e2t a impresionat-o extrem pe \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103, dar \u015fi \u00eentreaga curte imperial\u0103. \u0162arul a fost at\u00e2t de mul\u0163umit \u00eenc\u00e2t a ajuns s\u0103 comande \u00een fiecare an c\u00e2te un astfel de ou, evident lucrat \u00een mod diferit, \u015fi cu tematici diverse. Ini\u0163ial, \u0163arul d\u0103dea indica\u0163iile privind decora\u0163iile sau tematica, dar mai apoi Faberge a primit m\u00e2n\u0103 liber s\u0103-\u015fi dea fr\u00e2u liber imagina\u0163iei.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t1908 – S-a n\u0103scut actorul Mel Blanc, vocea personajelor de desene
\nanimate Bugs Bunny, Duffy Duck \u015fi altele\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Actorul<\/p>\n

Melvin Jerome\u00a0\u201eMel\u201d\u00a0Blanc\u00a0(n.\u00a030 mai\u00a01908,\u00a0San Francisco,\u00a0California\u00a0\u2013 d.\u00a010 iulie\u00a01989,\u00a0Los Angeles, California) a fost un actor american evreu specializat \u00een dublajul desenelor animate. A lucrat pentru numeroase studiouri de anima\u021bie, \u00een special la\u00a0Warner Brothers\u00a0\u0219i\u00a0Hanna-Barbera.<\/p>\n

A interpretat o gam\u0103 larg\u0103 de personaje create de\u00a0Tex Avery\u00a0\u0219i de realizatorii de la Warner (Porky Pig,\u00a0Daffy Duck,\u00a0Bugs Bunny, Sam piratul, etc.).<\/p>\n

\t\t\t1915: \u00cencepe
\ngenocidul armenilor din Imperiul Otoman<\/p>\n

\t\t\t\"rfanii<\/p>\n

rfanii armeni \u00een fa\u0163a Palatului Manissalian din Constan\u0163a Surs\u0103 foto Uniunea Armenilor Constan\u0163a<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

La 30 mai 1915,
\nautorit\u0103\u021bile otomane au emis ordinul general de deportare a popula\u021biei armene,
\ndeclan\u0219\u00e2nd ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 primul genocid al secolului XX. <\/p>\n

Deport\u0103rile s-au
\ndesf\u0103\u0219urat \u00een contextul particip\u0103rii Imperiului Otoman la Primul R\u0103zboi
\nMondial, al\u0103turi de Puterile Centrale, \u0219i au fost prezentate oficial drept
\nm\u0103suri de securitate \u00eempotriva unei presupuse colabor\u0103ri a armenilor cu
\ninamicul rus. \u00cen realitate, a fost vorba de o campanie sistematic\u0103 de
\nexterminare a unei \u00eentregi popula\u021bii, potrivit Wikipedia.<\/p>\n

Genocidul a \u00eenceput
\n\u00een aprilie 1915<\/a> \u0219i a continuat cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een iulie 1916, de\u0219i unele surse
\nconsider\u0103 c\u0103 persecu\u021biile au durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1923, odat\u0103 cu sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului
\nde Independen\u021b\u0103 turc \u0219i fondarea Republicii Turcia. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, aproximativ
\n1,2 milioane de armeni – adic\u0103 dou\u0103 treimi din popula\u021bia armean\u0103 de pe
\nteritoriul actual al Turciei – au fost uci\u0219i sau au murit \u00een urma foametei, a
\nbolilor sau a condi\u021biilor inumane din timpul deport\u0103rilor.<\/p>\n

\t\t\t
\n 24 mai: Ziua \u00een care a fost \u00eenfiin\u021bat Partidul Na\u0163ional Liberal, \u00een urm\u0103 cu 135 de ani <\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Campania a fost
\nplanificat\u0103 \u0219i coordonat\u0103 de Comitetul Uniunii \u0219i Progresului (CUP), partidul
\naflat la putere \u00een Imperiul Otoman, cunoscut sub denumirea de \u201eJunii Turci\u201d.
\nPrincipalii responsabili au fost cei trei lideri ai acestui partid, Talaat Pa\u0219a,
\nEnver Pa\u0219a \u0219i Jemal Pa\u0219a, care formau un triumvirat ce conducea efectiv
\nImperiul. Sub pretextul protej\u0103rii securit\u0103\u021bii statului, ei au pus \u00een mi\u0219care o
\nma\u0219in\u0103rie administrativ\u0103 \u0219i militar\u0103 dedicat\u0103 deport\u0103rii \u0219i distrugerii
\npopula\u021biei armene.<\/p>\n

Planul a fost
\nconceput la Constantinopol, iar punerea lui \u00een aplicare a fost \u00eencredin\u021bat\u0103
\nautorit\u0103\u021bilor locale din diverse provincii ale Imperiului. Fiecare birou
\nadministrativ avea sarcina de a identifica, aduna \u0219i trimite la drum armenii
\ndin zona sa. Deporta\u021bii erau escorta\u021bi \u00een ceea ce au devenit cunoscute drept
\n\u201emar\u0219uri ale mor\u021bii\u201d, coloane de oameni for\u021ba\u021bi s\u0103 parcurg\u0103 sute de kilometri
\npe jos, \u00een condi\u021bii extreme, f\u0103r\u0103 hran\u0103 sau ap\u0103 suficiente. Pe parcursul
\nacestor deplas\u0103ri, mul\u021bi au fost asasina\u021bi de solda\u021bii \u0219i jandarmii otomani
\ncare \u00eei \u00eenso\u021beau sau de grupuri de bandi\u021bi, \u00een special kurzi, care ac\u021bionau cu
\npermisiunea tacit\u0103 a autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Multe sate \u0219i ora\u0219e
\ncu popula\u021bie majoritar armean\u0103 au fost complet distruse, iar bunurile celor
\ndeporta\u021bi au fost confiscate sau redistribuite.<\/p>\n

De\u0219i amploarea \u0219i
\ncaracterul planificat al acestor atrocit\u0103\u021bi sunt bine documentate,
\nrecunoa\u0219terea genocidului armean continu\u0103 s\u0103 fie un subiect delicat pe plan
\ninterna\u021bional. Turcia,<\/a> succesoarea Imperiului Otoman, neag\u0103 caracterul
\ngenocidar al acestor fapte, argument\u00e2nd c\u0103 victimele au fost rezultatul unui
\nconflict civil \u0219i al haosului r\u0103zboiului. <\/p>\n

\u00cen pofida acestei
\npozi\u021bii, tot mai multe state au recunoscut oficial genocidul. P\u00e2n\u0103 \u00een octombrie
\n2015, parlamentele a 29 de \u021b\u0103ri \u2013 printre care Fran\u021ba, Germania, Italia, Rusia,
\nCanada \u0219i Argentina \u2013 au adoptat rezolu\u021bii \u00een acest sens, solidariz\u00e2ndu-se cu
\nmemoria victimelor.<\/p>\n

De\u015fi Rom\u00e2nia nu a recunoscut oficial holocaustul, a fost cas\u0103 pentru mul\u0163i dintre armenii<\/a> care au reu\u015fit s\u0103 scape cu via\u0163\u0103.<\/p>\n

Genocidul armean a
\nfost nu doar o tragedie umanitar\u0103, ci \u0219i un precedent teribil pentru crimele \u00een
\nmas\u0103 care au urmat \u00een secolul XX. <\/p>\n

\t\t\t1929 –\u00a0S-a n\u0103scut dizidenta anticomunist\u0103 Doina Cornea<\/p>\n

\t\t\t\"Doina<\/p>\n

A fost
\nasistent\u0103 universitar\u0103 la catedra de limba francez\u0103 din cadrul Facult\u0103\u021bii de
\nFilologie a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj.\u00a0\u00cen 1980 a realizat primul
\n\u201esamizdat\u201d (volum fabricat manual, distribuit prin re\u021bele de prieteni),
\n\u201e\u00cencercarea labirintului\u201d.\u00a0\u00centre 1982 \u0219i 1989 a difuzat 31 de texte \u0219i
\nproteste prin radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d.\u00a0\u00cen 1983 a fost destituit\u0103 de la
\nuniversitate \u0219i supus\u0103 unor anchete, interogatorii, b\u0103t\u0103i,
\namenin\u021b\u0103ri.\u00a0Urm\u0103rirea ei politic\u0103 a fost coordonat\u0103 de colonelul de
\nSecuritate Alexandru Pere\u0219, tat\u0103l senatorului Alexandru Pere\u0219 (PDL).<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu fiul ei, Leontin Iuhas, a r\u0103sp\u00e2ndit 160 de manifeste
\nde solidaritate cu muncitorii din Bra\u0219ov r\u0103scula\u021bi la 15 noiembrie 1987, ambii
\nfiind aresta\u021bi pentru 5 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (noiembrie-decembrie 1987).\u00a0\u00cen
\nseptembrie 1988, printr-o scrisoare deschis\u0103 adresat\u0103 papei Ioan Paul al
\nII-lea, scrisoare difuzat\u0103 de Radio Europa Liber\u0103, a solicitat \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi
\ncinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma din
\nilegalitate.\u00a0Practic, apoi a fost urm\u0103rit\u0103 permanent p\u00e2n\u0103 la 21 decembrie
\n1989. A participat la manifesta\u021bia stradal\u0103 de la Cluj din 21 decembrie 1989,
\nsub gloan\u021be.<\/p>\n

Dup\u0103 22 decembrie 1989, a fost cooptat\u0103 \u00een Consiliul Frontului
\nSalv\u0103rii Na\u021bionale, organism din care \u0219i-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din
\ncauza transform\u0103rii FSN \u00een partid politic \u0219i a reminiscen\u021belor comuniste ale
\nacestuia.\u00a0A fondat (\u00eempreun\u0103 cu al\u021bii, devenind apoi pre\u0219edint\u0103) Forumul
\nDemocrat Antitotalitar din Rom\u00e2nia (6 august 1990, la Cluj), ca o prim\u0103 mi\u0219care
\nde unificare a opozi\u021biei democrate, din care s-a format mai t\u00e2rziu Conven\u021bia
\nDemocrat\u0103 din Rom\u00e2nia (CDR).<\/p>\n

Este membr\u0103 fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a
\nAlian\u021bei Civice \u0219i a Funda\u021biei Culturale Memoria.\u00a0A publicat peste 100 de
\narticole \u00een ziare \u0219i reviste (22, Rom\u00e2nia liber\u0103, Vatra, Memoria etc.).\u00a0A
\n\u021binut conferin\u021be \u00een \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, multe dintre ele publicate \u00een volume
\ncolective (Une culture pour l\u2019Europe de demain, Il nuovo Areopago, Mission,
\nQuelle s\u00e9curit\u00e9 en Europe \u00e0 l\u2019aube du XXI\u00e8me si\u00e8cle?, Europe: les chemins de la
\nd\u00e9mocratie, Politique Internationale, Amicizia fra i popoli).<\/p>\n

\t\t\t1942: 1000 de bombardiere britanice atac\u0103 ora\u0219ul german K\u00f6ln, distrug\u00e2ndu-l \u00een 90 de minute<\/p>\n

Au murit 411 civili \u0219i 58 militari \u0219i au fost r\u0103nite 5.027 persoane, la o popula\u021bie de 700.000 locuitori. 45.000 de oameni au r\u0103mas f\u0103r\u0103 ad\u0103post. Numele de cod: \u201eOperation Millenium\u201d. Au fost dobor\u00e2te de ap\u0103rarea german\u0103 40 de aparate aliate.<\/p>\n

\t\t\t1945:\u00a0\u00cen Rom\u00e2nia, \u00eencepe
\nprocesul\u00a0ziari\u0219tilor\u00a0acuza\u021bi c\u0103 s-au pus \u201e\u00een slujba propagandei fasciste\u201d \u0219i f\u0103cu\u021bi\u00a0\u201ecriminali de r\u0103zboi \u0219i vinova\u021bi de dezastrul
\n\u021b\u0103rii\u201d<\/p>\n

\t\t\t\"foto<\/p>\n

Printre acuza\u021bi au fost Pamfil
\n\u0218eicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. <\/p>\n

Sentin\u021ba va fi pronun\u021bat\u0103 la 4 iunie
\n1945.\u00a0Acest proces are loc dup\u0103 ce la 14 mai 1945 regimul comunist
\na declan\u0219at procesul primului lot de a\u015fa numi\u0163i \u201ecriminali de r\u0103zboi\u201d.<\/p>\n

Pamfil \u0218eicaru (n. 18 aprilie
\n1894, Buz\u0103u \u2014 d. 21 octombrie 1980, M\u00fcnchen, Germania) a fost un ziarist rom\u00e2n,
\ndirector al ziarului \u201eCurentul\u201d, cel mai combativ cotidian rom\u00e2nesc \u00een perioada
\ndintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Este considerat a fi cel mai mare gazetar
\ndintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale.<\/p>\n

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la
\nC\u00e2mpulung Muscel \u2013 d. 29 aprilie 1975, Bucure\u0219ti, pseudonimul literar al lui
\nRadu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist \u0219i gazetar rom\u00e2n. O bun\u0103
\nperioad\u0103 a fost asistent universitar la catedra de estetic\u0103 a profesorului
\nMihail Dragomirescu.<\/p>\n

Nichifor Crainic\u00a0(pseudonimul lui Ion Dobre, n. 22
\ndecembrie 1889, Bulbucata, jude\u021bul Vla\u0219ca \u2013 d. 20 august 1972, Mogo\u0219oaia) a
\nfost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof rom\u00e2n \u0219i
\nimportant ideolog rasist, de extrem\u0103 dreapt\u0103. \u00cen perioada de \u00eenceput a mai
\nfolosit pseudonimele Victor Ra\u021biu (1908), D. Crainic (1909), D.I. Crainic, D.I.
\nNichifor, N. Crainic (1910), Victor M\u0103rgina\u0219. Din aprilie 1926 Nichifor Crainic
\neste numele lui legal. \u00cen 1940 este ales membru al Academiei Rom\u00e2ne (pe locul
\ndevenit vacant al lui Octavian Goga), exclus \u00een 1945 \u0219i reconfirmat post-mortem
\n\u00een 1994.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t1960: A murit Boris Pasternak, poet, prozator \u0219i traduc\u0103tor
\nrus, laureat al Premiul Nobel <\/p>\n

Boris Leonidovici Pasternak fost un poet \u0219i scriitor evreu
\nrus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 \u00een 1958.<\/p>\n

Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie 1890 (S.N. 10 februarie) la Moscova \u2013 d. 30 mai 1960) poet \u0219i scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 \u00een 1958. Cunoscut \u00eendeosebi pentru celebrul roman \u201eDoctorul Jivago\u201d, (interzis \u00een fosta URSS p\u00e2n\u0103 \u00een 1987), devenit imediat dup\u0103 apari\u0163ie, un bestseller, iar filmul a c\u00e2\u015ftigat cinci Oscaruri. Romanul a fost publicat at\u00e2t \u00een englez\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een rus\u0103, nu doar \u00een Europa, ci \u015fi \u00een SUA.<\/p>\n

\t\t\t
\n 25 mai: 101 ani de la \u201eProcesul Maimu\u021bei\u201d, c\u00e2nd un profesor a fost pus sub acuzare pentru c\u0103 a predat teoria lui Darwin<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00cen 1958 \u015fi 1959, romanul s-a aflat, pentru 26 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pe primul loc al bestseller-urilor alcatuit de publica\u0163ia \u201eNew York Times\u201d. B. Pasternak a fost nominalizat de \u015fapte ori pe lista candida\u0163ilor la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103, care \u00eei va fi decernat \u00een 1958 \u015fi pe care, \u00een urma unor presiuni \u015fi amenin\u0163\u0103ri repetate, scriitorul va fi nevoit s\u0103-l refuze.<\/p>\n

Drept rezultat al unei decizii f\u0103r\u0103 precedent a Academiei Suedeze, ceremonia de decernare a premiului va avea loc post-mortem, \u00een 1989. Motiva\u0163ia Juriului Nobel:\u00a0\u201c \u2026 pentru deosebit\u0103 m\u0103iestrie atins\u0103 \u00een poezia liric\u0103 actual\u0103, precum \u015fi \u00een domeniul marilor tradi\u0163ii epice ruse\u201d.<\/p>\n

\t\t\t1975:\u00a0 A fost fondat\u0103\u00a0Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103<\/p>\n

Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103<\/a>\u00a0(englez\u0103 European Space Agency, prescurtare: ESA, iar \u00een francez\u0103 Agence spatiale europ\u00e9enne, prescurtat:ASE) este o organiza\u021bie interguvernamental\u0103 creat\u0103 \u00een 1980, cu sediul la Paris, \u00een scopul asigur\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii cooper\u0103rii, exclusiv pa\u0219nice, \u00eentre statele europene \u00een domeniile cercet\u0103rii \u0219i tehnologiei spa\u021biale. Coordoneaz\u0103 proiectele spa\u021biale puse \u00een comun de peste dou\u0103zeci de \u021b\u0103ri europene. Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103, care prin bugetul s\u0103u de 4.433.000.000 de euro (\u00een 2015) este a treia agen\u021bie spa\u021bial\u0103 \u00een lume, dup\u0103 NASA \u0219i Agen\u021bia Federal\u0103 Spa\u021bial\u0103 Rus\u0103, a fost fondat\u0103 la 31 mai 1975. Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een trei centre: Noordwijk (\u021a\u0103rile de Jos), Darmstadt (Germania) \u0219i Frascati (Italia) \u0219i la ora actual\u0103 are ca membri 22 \u021b\u0103ri. ESA este o organiza\u021bie independent\u0103 de Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1980:\u00a0A murit la Bucure\u0219ti, compozitorul \u015fi dirijorul cu origini armene, Matei Socor<\/p>\n

\t\t\t\"Matei<\/p>\n

Matei Socor\u00a0(n. 15 septembrie 1908, Ia\u0219i \u2013 d. 30 mai 1980, Bucure\u0219ti) a fost un compozitor comunist \u0219i dirijor rom\u00e2n, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne din anul 1952. A studiat la Conservatorul din Bucure\u015fti (1927-1929), av\u00e2ndu-i ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi \u015fi Constantin Br\u0103iloiu. Urmeaz\u0103, urmand apoi studii de perfec\u0163ionare la Conservatorul din Leipzig, cu mae\u015ftri ai compozi\u0163iei \u015fi dirijatului de orchestr\u0103 (1930-1933). Revenit \u00een Rom\u00e2nia, Matei Socor a lucrat ca cercet\u0103tor etnolog \u015fi dialectolog al muzicii \u00een cadrul Institutului de folclor din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Aici a colaborat cu Constantin Br\u0103iloiu, cu care a alc\u0103tuit o serie de culegeri de folclor. S-a apropiat din tinere\u0163e de mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103, devenind membru activ al Partidului Comunist Roman \u00eenc\u0103 din ilegalitate. Dup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre regimul comunist, Matei Socor s-a pus \u00een slujba noii puteri, fiind numit \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Comitetului de Radiodifuziune 1945 \u2013 1952, pre\u015fedinte al Uniunii Compozitorilor din RPR (1949-1954) \u015fi distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat.<\/p>\n

\u00cen revista Muzica cu nr. 1, din 1950, care avea pe copert\u0103 portretul lui Stalin, Matei Socor scria \u00een \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d c\u0103 trebuie pornit\u0103 o lupt\u0103 deschis\u0103 \u00eempotriva influen\u0163elor cosmopolite ale ideologiei imperialiste \u015fi militat pentru eliminarea formalismului \u015fi cosmopolitismului \u00een arta muzical\u0103. Tot \u00een revista Muzica, \u00een anul 1953, cu ocazia primului\u00a0Congres al Compozitorilor \u015fi Muzicologilor, Matei Socor scria c\u0103 acesta trebuie pus sub semnul luptei \u00eempotriva manifest\u0103rilor formalismului, impresionismului, atonalismului, \u00eempotriva cosmopolitismului \u015fi ploconirii \u00een fa\u0163a artei decadente burgheze.<\/p>\n

Compozi\u0163iile sale inspirate din propaganda socialist\u0103 , se \u00eencadrau \u00een muzica proletcultist\u0103. Matei Socor este autorul muzicii pentru dou\u0103 imnuri de stat a Rom\u00e2niei: Zdrobite c\u0103tu\u015fe (imn na\u0163ional \u00eentre anii 1948 \u015fi 1953, pe versuri de Aurel Baranga ) \u015fi Te sl\u0103vim, Rom\u00e2nie! (imn na\u0163ional \u00eentre anii 1953 \u015fi 1977, pe versuri de Eugen Frunza si Dan Desliu). A fost membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne din 1952; (n. 1908, la Ia\u0219i).<\/p>\n

\t\t\t2020:\u00a0 NASA\u00a0\u0219i\u00a0SpaceX\u00a0au lansat cu succes naveta spa\u021bial\u0103\u00a0Crew Dragon\u00a0c\u0103tre\u00a0Sta\u021bia Spa\u021bial\u0103 Interna\u021bional\u0103<\/p>\n

SpaceX Demo-2\u00a0(denumit\u0103 \u0219i\u00a0Crew Demo-2, Misiunea Demonstrativ\u0103 SpaceX 2, \u0219i\u00a0Dragon Crew Demo-2) este un prim zbor de testare cu echipaj uman al navei spa\u021biale\u00a0Crew Dragon, programat pentru lansarea c\u0103tre\u00a0Sta\u021bia Spa\u021bial\u0103 Interna\u021bional\u0103\u00a0la 30 mai 2020 la ora 19:22:45 UTC (15:22:45 EDT).\u00a0<\/p>\n

Demo-2\u00a0este primul zbor spa\u021bial orbital cu echipaj uman lansat din Statele Unite dup\u0103 ultima misiune\u00a0Space Shuttle, STS-135\u2060, \u00een 2011, la care pilot a fost Douglas G. Hurley\u2060. <\/p>\n

Hurley a fost comandantul navei spa\u021biale pe\u00a0Crew Dragon Demo-2, al\u0103turi de Robert L. Behnken\u2060 ca comandant de opera\u021biuni generale.\u00a0Crew Dragon Demo-2\u00a0 a fost \u0219i primul zbor spa\u021bial orbital cu dou\u0103 persoane lansat din Statele Unite de la\u00a0STS-4\u2060 din 1982. <\/p>\n

Prima tentativ\u0103 de lansare din 27 mai a fost anulat\u0103 cu 16 minute \u0219i 53 de secunde \u00eenainte de lansare din cauza vremii nefavorabile cauzate de furtuna tropical\u0103 Bertha.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 30 mai, Biserica Catolic\u0103 o s\u0103rb\u0103tore\u0219te pe Sf. Ioana d’Arc, eroina na\u021bional\u0103 a Fran\u021bei, care a fost…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":193044,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[54832,32,33,31,36,37,27,74,54833,9072,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-193043","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-30-mai","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-ioana-d","tag-istoria-zilei","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116663282978710165","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/193043","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=193043"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/193043\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/193044"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=193043"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=193043"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=193043"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}