{"id":194323,"date":"2026-06-01T09:21:12","date_gmt":"2026-06-01T09:21:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/194323\/"},"modified":"2026-06-01T09:21:12","modified_gmt":"2026-06-01T09:21:12","slug":"o-echipa-de-ingineri-germani-a-dezvoltat-un-nou-reactor-de-fuziune-nucleara-cu-cicluri-de-injectie-de-combustibil-si-aprindere-similare-motoarelor-cu-combustie-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/194323\/","title":{"rendered":"O echip\u0103 de ingineri germani a dezvoltat un nou reactor de fuziune nuclear\u0103 cu cicluri de injec\u0163ie de combustibil \u015fi aprindere, similare motoarelor cu combustie | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>31 Mai 2026, 21:59<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cen ultimii ani, domeniul fuziunii nucleare a evoluat cu pa\u015fi rapizi \u015fi definitorii, ajung\u00e2ndu-se \u015fi la experimente documentate de produc\u0163ie net\u0103 de energie, dar \u015fi la maturizarea multiplelor concepte \u015fi tehnologii de a atinge fuziunea. Noi am relatat o mare parte din aceste evolu\u0163ii \u015fi foarte multe echipe de ingineri \u015fi companii bine finan\u0163ate sunt deja la o etap\u0103 \u00een care au demarat \u015fi construc\u0163ia unor centrale nucleare viitoare, cu reactoare concepute, de\u015fi aceste reactoare \u00eenc\u0103 n-au ajuns la stabilitatea de facto a reac\u0163iei de fuziune. Prin urmare, se atest\u0103 un oarecare paradox, c\u00e2nd centralele sunt construite \u00eenainte de avea reactoarele ce \u015fi-ar fi demonstrat viabilitatea deplin\u0103 \u015fi scalarea economic\u0103. Dar concuren\u0163a e at\u00e2t de mare, \u015fi miza pentru cei ce vor fi primii e at\u00e2t de uria\u015f\u0103, \u00eenc\u00e2t aceste companii vor s\u0103 nu piard\u0103 timpul \u015fi, c\u00e2t fac perfec\u0163ion\u0103rile pe care le anun\u0163\u0103 drept finale la reactoare, ei \u00ee\u015fi preg\u0103tesc \u015fi centralele. \u015ei tehnologiile acestor reactoare sunt multiple \u2014 de la reactoare tokamak \u00een formul\u0103 mai clasic\u0103, p\u00e2n\u0103 la reactoare stellarator, lasere concentrate sau cicluri de comprimare. Ei bine, de cur\u00e2nd o echip\u0103 de ingineri germani, de la un startup numit Focused Energy, a dezvoltat un nou reactor de fuziune nuclear\u0103, cu cicluri de injec\u0163ie de combustibil \u015fi aprindere, similare motoarelor cu combustie, \u015fi a primit o sum\u0103 record de 240 milioane de dolari \u00een runda A de investi\u0163ii, pentru a construi un reactor nuclear viabil \u015fi o central\u0103 nuclear\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tGermania e poate \u0163ara cea mai activ\u0103 din Europa \u00een domeniul fuziunii nucleare, investind enorm \u00een sus\u0163inerea echipelor de ingineri care dezvolt\u0103 tehnologii promi\u0163\u0103toare \u00een acest domeniu. Investi\u0163iile s-au intensificat dup\u0103 ce compania german\u0103 Marvel Fusion, fondat\u0103 \u00een Munchen \u00een 2019, a migrat \u00een SUA cu toate opera\u0163iunile sale esen\u0163iale \u015fi sediul principal de activitate, pentru a putea aduna mai repede investi\u0163ii \u015fi a putea progresa acolo. Germania \u015fi Europa au \u00een\u0163eles atunci c\u0103 trebuie s\u0103 ofere mai mult suport \u015fi condi\u0163ii favorabile acestui domeniu, dac\u0103 vor s\u0103 aib\u0103 o \u015fans\u0103 de a inova \u00een fuziune nuclear\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIar fuziunea nuclear\u0103, amintim, e proces similar reac\u0163iilor pe stelele din spa\u0163iu, c\u00e2nd atomii se contopesc \u00een atomi noi, mai u\u015fori dec\u00e2t suma greut\u0103\u0163ilor anterioare, iar diferen\u0163a de mas\u0103 fiind eliberat\u0103 sub form\u0103 de energie. Produsele rezultatele sunt inofensive din punct de vedere al radioactivit\u0103\u0163ii, iar randamentul reac\u0163iei ar trebui s\u0103 fie teoretic mai mare, cu condi\u0163ia c\u0103 acea reac\u0163ie poate fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 la temperatura uria\u015f\u0103, de 100-200 milioane de grade Celsius, la care are loc reac\u0163ia de fuziune. Cu c\u00e2teva kilograme de combustibil, teoretic, s-ar putea produce electricitate pentru o \u0163ar\u0103 mic\u0103 \u00eentreag\u0103, \u00een decursul unui an, f\u0103r\u0103 de\u015feuri radioactive \u015fi cu ob\u0163inerea efectiv\u0103 a unei energii din bel\u015fug la final.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\t\u00cen Germania, Institutul de Fizic\u0103 a Plasmei Max Planck a creat \u015fi un stellarator uria\u015f pentru testare, sus\u0163in\u00e2nd inova\u0163ia, iar astfel a luat na\u015ftere compania german\u0103 Proxima Fusion, cu un reactor de o form\u0103 complex\u0103 ce aminte\u015fte de cifra 8, care a <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/Stiri\/2026\/03\/Germania-a-anuntat-ca-va-construi-prima-centrala-de-fuziune-nucleara-din-lume-pe-baza-unui-stellarator-dezvoltat-de-fizicienii-germani\/\">demonstrat<\/a> deja oper\u0103ri stabile pe durata a mai multe minute \u015fi a trecut de etape importante de validare. Asta a f\u0103cut ca \u015fi compania german\u0103 RWE, un operator energetic multilateral, s\u0103 semneze un acord cu Proxima Fusion, aloc\u00e2ndu-le fosta central\u0103 nuclear\u0103 Gundremmingen pentru a construi acolo viitoarea central\u0103 cu fuziune nuclear\u0103 a Proxima Fusion, folosind infrastructura electric\u0103 deja existent\u0103.<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tCompania german\u0103 despre care vorbim azi, Focused Energy, a primit un suport \u015fi mai mare de RWE, care a investit \u00een ei \u00eentr-o faz\u0103 incipient\u0103. RWE a participat \u015fi la runda de finan\u0163are A de acum \u015fi a investi 60 de milioane de euro din cele 240 milioane de dolari adunate acum, un semn clar c\u0103 un operator energetic cu mare experien\u0163\u0103 \u015fi cu un mare sim\u0163 al realit\u0103\u0163ii a validat perspectivele noii tehnologii. Mai mult ca at\u00e2t, RWE a alocat \u015fi pentru acest startup o fost\u0103 central\u0103 nuclear\u0103, la Biblis, unde ar urma s\u0103 fie construit reactorul ce ar implementa noua tehnologie. Practic, acum ambele companii germane au sus\u0163inerea RWE \u015fi ambele tind s\u0103 aib\u0103 prima central\u0103 opera\u0163ional\u0103 de fuziune nuclear\u0103 din lume.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tBine\u00een\u0163eles, marea curiozitate vine atunci c\u00e2nd ne \u00eentreb\u0103m cum func\u0163ioneaz\u0103 noul reactor al celor de la Focused Energy. Ca punct de start, aici avem un principiu similar cu tipul de reac\u0163ie care a demonstrat surplusuri de energie \u00een 2023, la institutul Lawrence Livermore din UA, prin multiple surse de laser care sunt direc\u0163ionate spre combustibilul de fuziune nuclear\u0103. Doar c\u0103 la tehnologia laser american\u0103 \u015fi altele similare, laserele \u00eenc\u0103lzesc o cavitate \u00een care se afl\u0103 combustibilul, iar acel combustibil ajunge la fuziune nuclear printr-o ac\u0163iune indirect\u0103 a acestor fascicule concentrate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tTehnologia celor de la Focused Energy, \u00eens\u0103, a aplicat o parte din principiile motorului cu ardere intern\u0103, \u00een care inginerii germani au fost at\u00e2t de buni de la \u00eenceputurile lui. \u00cen locul cilindrului obi\u015fnuit dintr-un motor cu combustie, aici exist\u0103 o sfer\u0103, care formeaz\u0103 mediul de combustie, iar \u00eentr-o pate \u015fi alta a sferei sunt pozi\u0163ionate multiple surse de generare a laserului, grupate \u015fi concentrate s\u0103 duc\u0103 spre sfera central\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tGermanii s-au g\u00e2ndit c\u0103 ar fi mult mai eficient ca \u00een reactorul lor combustibilul s\u0103 fie expus direct razelor laser, f\u0103r\u0103 un mediu intermediar. Iar aceste raze directe i-ar asigura startul fuziunii nucleare cu randament mult mai mare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAstfel, ei au g\u00e2ndit un sistem de injec\u0163ie a combustibilului \u00een sfera unde va avea loc aprinderea \u015fi generarea fuziunii. Totul trebuie s\u0103 func\u0163ioneze \u00eentr-un ciclu similar motoarelor cu ardere intern\u0103, unde combustibilul e injectat \u00een sfer\u0103, apoi toate lasere \u00ee\u015fi elibereaz\u0103 fasciculele concentrate spre acest combustibil, provoc\u00e2ndu-i aprinderea \u015fi declan\u015farea fuziunii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tDoar c\u0103 inginerii germani au considerat c\u0103 e mult mai eficient ca acest combustibil de fuziune s\u0103 fie produs sub forma unei mici granule, \u00een interiorul c\u0103reia s\u0103 se afle deuteriu \u015fi tritiu, doi izotopi ai hidrogenului, folosi\u0163i des \u00een fuziune nuclear\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Capsula de combustibil pentru reactorul celor de la Focused Energy<\/p>\n<p>Deuteriul e un izotop stabil al hidrogenului, fiind numit deseori \u015fi hidrogen greu \u015fi, spre deosebire de hidrogenul obi\u015fnuit, care are doar un proton, deuteriu are un proton \u015fi un neutron. Tritiul, \u00eens\u0103, e un izotop radioactiv instabil al hidrogenului, \u00eentr-at\u00e2t de instabil \u00eenc\u00e2t practica arat\u0103 c\u0103 e mai logic s\u0103 se organizeze produc\u0163ia de tritiu direct l\u00e2ng\u0103 reactor, dec\u00e2t s\u0103 se caute \u00een form\u0103 natural\u0103 sau s\u0103 genereze \u00een alt\u0103 parte.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tLa contopirea celor doi atomi de deuteriu \u015fi tritiu, se formeaz\u0103 heliul, cu un neutron rapid de 14,1 MeV, \u015fi 17,6 MeV energie total\u0103. Circa 20% din aceast\u0103 energie r\u0103m\u00e2ne \u00een elementul de heliu nou format, \u00een timp ce 80% din energie pleac\u0103 \u00een neutron \u015fi constituie acea energie ideal\u0103 ce ar trebui captat\u0103 \u00een urma fuziunii nucleare. \u00cen via\u0163a real\u0103, o parte mic\u0103 din ace\u015fti neutroni vor participa la generarea de tritiu nou, care s\u0103 sus\u0163in\u0103 urm\u0103toarele cicluri de reac\u0163ii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tReactorul germanilor presupune, deci, \u015fi o mic\u0103 \u0084fabric\u0103\u0094 auxiliar\u0103 de tritiu, capsulele fiind produse cu pu\u0163in timp \u00eenainte de injectarea lor \u00een sfer\u0103. O capsul\u0103 are circa 1-3 mm diametru, iar la fiecare ciclu de prindere \u015fi fuziune, e injectat\u0103 o asemenea capsul\u0103. Lasere o lovesc direct \u015fi \u00een centrul ei e genereaz\u0103 o micro explozie termonuclear\u0103, cu temperaturi de peste 100 milioane grade Celsius \u015fi fuziune declan\u015fat\u0103. Capsula e vaporizat\u0103 complet, iar energia fuziunii e eliberat\u0103 sub form\u0103 de c\u0103ldur\u0103 imens\u0103 \u015fi concentrat\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 e captat\u0103 de stratul exterior al sferei, care con\u0163ine un circuit termic, cu litiu lichid, beriliu \u015fi fluorur\u0103 de litiu, ca agent termic. Acest amestec circul\u0103 \u00eentr-un sistem care \u00eenc\u0103lze\u015fte un amestec de abur \u015fi dioxid de carbon supercritic, care pune \u00een mi\u015fcare la r\u00e2ndul s\u0103u o turbin\u0103 cu abur pentru a produce electricitatea, aceast\u0103 ultim\u0103 parte fiind foarte similar\u0103 cu cea de la centralele actuale nucleare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tInginerii germani au proiectat reactorul lor cu o frecven\u0163\u0103 de 10 capsule injectate pe secund\u0103 \u015fi tot at\u00e2tea evenimente de aprindere \u015fi declan\u015fare a fuziunii. Ace\u015fti ingineri spun c\u0103 ei \u0163intesc un cost de produc\u0163ie a unei capsule de sub 1 dolar, ceea ce a \u00eensemna c\u0103 un asemenea reactor ar consuma 10 dolari pe secund\u0103, 36.000 dolari pe or\u0103 \u015fi 315,36 milioane de dolari pe an. Dac\u0103 e s\u0103 transform\u0103m \u00een euro, asta ar \u00eensemna 270,5 milioane euro anual necesare \u00een combustibil.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tInginerii germani nu confirm\u0103 \u00eenc\u0103 parametrii lor sigur, dac spun c\u0103 estimeaz\u0103 c\u0103 un asemenea reactor cu 10 evenimente de fuziune pe secund\u0103 va produce 750 MW de electricitate net\u0103, cu toate pierderile luate \u00een calcul. La un factor de capacitate de 100%, asta ar \u00eensemna o produc\u0163ie anual\u0103 de 6,57 TWh de electricitate, ceea ce la pre\u0163urile din Germania, \u00eenseamn\u0103 cam 591,3 milioane de euro \u00een pre\u0163ul de pia\u0163\u0103 al electricit\u0103\u0163i produse.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tNu e tocmai energia aia din bel\u015fug, super ieftin\u0103, dar calculul de mai sus apropie tehnologia de o viabilitate economic\u0103. Totu\u015fi, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 cei 270,5 milioane de euro sunt doar costurile de combustibil, iar o central\u0103 mai are nevoie de costuri de salarizare, mentenan\u0163\u0103 a altor sistem \u015fi rambursare de capital ini\u0163ial, astfel \u00eenc\u00e2t cifra ini\u0163ial\u0103 real\u0103 ar putea \u00eensemna costuri de produc\u0163ie mai mare dec\u00e2t pre\u0163ul de pia\u0163\u0103. \u00cens\u0103 asta e doar ini\u0163ial. Dac\u0103 tehnologia e pus\u0103 la punct \u015fi scalat\u0103, \u015fi se ajunge apoi la un cost de 10-20 cen\u0163i per capsul\u0103, atunci profitabilitatea se schimb\u0103 enorm de mult.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tOricum cei de la RWE din Germania par s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere enorm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 tehnologie de fuziune nuclear\u0103 are poate cel mai realist poten\u0163ial de a fi implementat\u0103 repede, cu un reactor capabil s\u0103 replice milioane de evenimente de fuziune succesiv, care ar permite operarea unei centrale c\u00e2t se poate de realiste. Iar dac\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103, atunci Europa ar avea parte de unul din rarele salturi tehnologice de importan\u0163\u0103 revolu\u0163ionar\u0103 global\u0103, devenind un lider \u00eentr-un domeniu \u00een care toarte marile centre de inova\u0163ii de pe glob vor s\u0103 fie primele.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(35562)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>1<\/p>\n<p>6,509<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"31 Mai 2026, 21:59Redac\u0163ia PiataAuto.md \u00cen ultimii ani, domeniul fuziunii nucleare a evoluat cu pa\u015fi rapizi \u015fi definitorii,&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":194324,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,55156,96,51612,5336,55154,2097,37969,55158,55155,300,2367,5750,11844,2369,10487,21647,41,40,38,39,55157],"class_list":["post-194323","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-aprindere","tag-business","tag-cicluri","tag-combustie","tag-dezvoltat","tag-echipa","tag-energy","tag-focused","tag-fuziue","tag-germani","tag-ingineri","tag-injectie","tag-motoare","tag-nou","tag-nucleara","tag-reactor","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-similar"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116674120167836665","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/194323","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=194323"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/194323\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/194324"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=194323"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=194323"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=194323"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}