![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820409_899_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
14 Octombrie 2025, 15:24
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tLevita\u0163ia magnetic\u0103 e un efect foarte dorit \u00een multe aplica\u0163ii de tehnologii \u00eenalte, dintre cele mai diverse, iar ideea ei e de baz\u0103 e \u00een reducerea fric\u0163iunii \u015fi \u00een spoirea eficien\u0163ei. Trenurile maglev, spre exemplu, folosesc acest principiu, unde ele leviteaz\u0103 pe \u015fine, put\u00e2nd circula cu viteze mari, de 500-600 km\/h, aproape f\u0103r\u0103 rezisten\u0163\u0103 de la \u015finele e cale ferat\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu le ating. Elementele trenului sunt men\u0163inute \u00een echilibru de c\u00e2mpul magnetic \u015fi astfel trenurile ruleaz\u0103 lin, f\u0103r\u0103 fric\u0163iune cu \u015finele de metal \u015fi f\u0103r\u0103 vibra\u0163iile date de acestea. Exist\u0103 \u015fi compresoare mari, de mul\u0163i MW putere, unde elementele interioare plasate pe rulmen\u0163i nu mai sunt suficient de lipsite de fric\u0163iune, \u015fi ele aplic\u0103 levita\u0163ia magnetic\u0103, asortat\u0103 cu un gaz de propriet\u0103\u0163i potrivite, reduc\u00e2nd astfel fric\u0163iunea \u015fi sporind randamentul. De asemenea, levita\u0163ia magnetic\u0103 e necesar\u0103 \u00eentr-o mul\u0163ime de scopuri de cercetare \u015fi senzori giroscopici. Dar ea poate avea, totu\u015fi, o rezisten\u0163\u0103 generat\u0103 de fluxul magnetic, care reduce din randament \u015fi precizie. Ei bine, o echip\u0103 de ingineri din Japonia, de la Institutul de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Tehnologie Okinawa, a atins acum levita\u0163ia magnetic\u0103 aproape lipsit\u0103 de rezisten\u0163\u0103 la temperatura camerei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Laborator de la Institutul de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Tehnologie Okinawa<\/p>\n
Efectul de fric\u0163iune \u00een levita\u0163ia magnetic\u0103 e creat de curen\u0163ii Foucault, numi\u0163i \u015fi curen\u0163i Eddy sau curen\u0163i turbionari. Un conductor din interiorul unui c\u00e2mp magnetic va genera la rotire asemenea curen\u0163i. Un disc de cupru are nevoie de mai mult\u0103 pentru a se roti \u00eentre polii unui magnet, spre exemplu. Efectul apare atunci c\u00e2nd un material conductor e \u00een mi\u015fcare \u00een interiorul unui c\u00e2mp magnetic, iar c\u00e2mpul magnetic al acestuia ia forma unor mici turbulen\u0163e, opun\u00e2ndu-se mi\u015fc\u0103rii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Reprezentare grafic\u0103 a curen\u0163ilor Foucault<\/p>\n
Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 foloseasc\u0103 acest efect \u00een avantajul lor, spre exemplu la fr\u00e2nare cu ajutorul electromagne\u0163ilor sau la stabilizarea pozi\u0163iei unor obiecte care leviteaz\u0103, cum ar fi acelea\u015fi trenuri maglev.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Tren cu levita\u0163ie magnetic\u0103 \u00een Japonia, \u00een teste<\/p>\n
Dar \u00een anumite aplica\u0163ii oamenii \u00ee\u015fi doresc evitarea acestei rezisten\u0163e, pentru a putea imprima o mi\u015fcare circular\u0103 de lung\u0103 durat\u0103, f\u0103r\u0103 impulsuri adi\u0163ionale prea frecvente pentru a reajusta viteza de tura\u0163ie. Un disc \u00een levita\u0163ie, care s-ar putea roti aproape f\u0103r\u0103 a pierde vitez\u0103, devine un senzor pre\u0163ios, at\u00e2t pentru cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, c\u00e2t \u015fi eventual pentru un sistem de naviga\u0163ie care s\u0103 nu mai foloseasc\u0103 semnal GPS. Partea asta de naviga\u0163ie e cea care va beneficia poate cel mai mult de inova\u0163ia f\u0103cut\u0103 de inginerii niponi, \u015fi o vom explica ceva mai jos.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Alte \u00eencerc\u0103ri de a crea sisteme de navigare f\u0103r\u0103 GPS, pe baza senzorilor cuantici<\/p>\n
Pentru cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een medii controlate, oamenii au folosit criogenia pentru a atinge lipsa de fric\u0163iune. La temperaturi criogenice, acolo unde materialele devin superconductor, rezisten\u0163a lor devine zero, iar c\u00e2mpul magnetic e expulzat prin efectul Meissner \u00een jurul materialului rotativ, f\u0103r\u0103 a-l atinge pe acesta. Astfel, efectul curen\u0163ilor Foucault dispare \u015fi astfel se poate atinge acea rota\u0163ie aproape de neoprit, ca un soi de perpetuum mobile.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tDar, chiar \u015fi \u00een condi\u0163ii de laborator \u015fi chiar \u00een condi\u0163ii de vid, mai exist\u0103 oricum efectul minuscul al diver\u015filor factori, inclusiv mici vibra\u0163ii, care atenueaz\u0103 din efect \u015fi nu permit precizia absolut\u0103. \u00cens\u0103, dac\u0103 se atinge levita\u0163ia foarte apropiat\u0103 de zero rezisten\u0163\u0103, precizia acestor senzori ajunge la valori extraordinari.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Senzor de m\u0103surare a amplitutidinii c\u00e2mpului magnetic la temperaturi criogenice<\/p>\n
Pentru ca un avion sau o ma\u015fin\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 un asemenea sistem de navigare, el ar avea nevoie de o izolare absolut\u0103 a acestora de vibra\u0163ii, pe de o parte, dar \u015fi asigurarea unor temperaturi criogenice. Criogenia, ca s\u0103 poat\u0103 fi asigurat\u0103 constant, e foarte energofag\u0103 \u015fi nu e viabil\u0103 de obicei, \u00een raport cu beneficiu ob\u0163inut pentru asemenea aplica\u0163ii. Se poate \u00eencerca func\u0163ionarea lor la temperaturi obi\u015fnuite, \u00eens\u0103 atunci curen\u0163i Foucault \u00ee\u015fi vor face efectul \u015fi vor reduce din precizie, chiar dac\u0103 se va \u00eencerca compensarea periodic\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tDe ce ar avea nevoie avioanele sau ma\u015finile de asemenea sisteme de navigare \u015fi cum func\u0163ioneaz\u0103 ele? Ei bine, pentru ma\u015fini ele ar fi o tehnologie poate prea sofisticat\u0103, dar avioanele \u015fi alte obiecte zbur\u0103toare \u00een ultimii ani au cam fost supuse bruiajelor adesea, care le f\u0103cea s\u0103 piard\u0103 semnalul GPS de la sateli\u0163i. Sistemele iner\u0163iale pot \u00eenlocui sistemele GPS, ele func\u0163ion\u00e2nd pe baza unor senzori unghiulare, de vitez\u0103 \u015fi de timp. Practic, sistemul de naviga\u0163ie \u00een\u0163elege direc\u0163ia \u00een care s-a mi\u015fcat, viteza pe care avut-o \u015fi timpul c\u00e2t a continuat deplasarea \u00een fiecare direc\u0163ie, \u015fi astfel \u00ee\u015fi calculeaz\u0103 pozi\u0163ia nou\u0103 \u00een fiecare clip\u0103 f\u0103r\u0103 a avea nevoie de semnal extern de a sateli\u0163i. Un asemenea sistem e teoretic imun la bruiaj. E un principiu folosit de multe decenii \u00een multe aplica\u0163ii specifice, iar precizia lui nu era \u00eentotdeauna perfect\u0103, necesit\u00e2nd recalibr\u0103ri periodice \u00een care s\u0103 i se dea pozi\u0163ia corect\u0103. Senzorii giroscopici pe baz\u0103 de levita\u0163ie magnetic\u0103 ar putea oferi precizia aia superb\u0103, dar ei ar trebui s\u0103 fie criogenici pentru precizie maxim\u0103, fie s\u0103 aplice o solu\u0163ie pentru a elimina fric\u0163iunea dat\u0103 de curen\u0163ii Foucault.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tEi bine, exact asta a f\u0103cut acum echipa din Japonia, compus\u0103 din inginerii Daehee Kim, Shilu Tian, Breno Calderoni, Cristina Sastre Jachimska, James Downes \u015fi Jason Twamley, de la Institutul de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Tehnologie Okinawa. Ei au atins levita\u0163ia magnetic\u0103 a unui disc de grafit de 1 cm grosime, creat prin piroliz\u0103, format din 99,9% carbon, \u00eencadrat \u00eentre poli de magne\u0163i permanen\u0163i pe baz\u0103 de neodim, bor \u015fi fier. Forma lui circular\u0103, \u015flefuit\u0103 p\u00e2n\u0103 la absolut \u015fi \u00eencadrarea \u00eentre discuri de magne\u0163i de form\u0103 circular\u0103 l-a f\u0103cut s\u0103 nu genereze curen\u0163ii Foucault, evit\u00e2ndu-se cu totul efectul fizic care \u00eempiedica levita\u0163ia f\u0103r\u0103 fric\u0163iune la temperatura camerei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tDispozitivul echipei de ingineri niponi a atins aceast\u0103 levita\u0163ie aproape f\u0103r\u0103 fric\u0163iune la temperatura camerei, prin designul s\u0103u pasiv, f\u0103r\u0103 criogenie energofag\u0103. Practic, discul se rote\u015fte \u00een jurul axei sale f\u0103r\u0103 a ocupa un alt spa\u0163iu fizic \u015fi astfel nu apare mi\u015fcarea \u00een spa\u0163iu pentru a genera curen\u0163ii Foucault.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tTeoretic, acum acest disc se poate roti infinit \u015fi deveni astfel un senzor giroscopic sau de cercetare perfect la temperatura camerei. La modul practic, aerul din jurul s\u0103u \u015fi micile imperfec\u0163iuni microscopice \u00eei mai pot reduce viteza de rota\u0163ie \u015fi acesta se va opri \u00een cele din urm\u0103. Estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 a extrage aerul atmosferic, un asemenea disc \u00een levita\u0163ie se poate roti minim vreo 10 ore. \u00centr-un vacuum absolut \u015fi la o precizie maxim posibil\u0103 tehnic, s-au putea ajunge la o rota\u0163ie ce ar dura 2.200 ani. \u00cen via\u0163a practic\u0103, \u00eens\u0103, dac\u0103 se va ajunge la 10-20 ani de rota\u0163ie continu\u0103 f\u0103r\u0103 a pierde vizibil din vitez\u0103, ar fi deja o minute tehnologic\u0103 ce ar acoperi toate necesit\u0103\u0163ile de precizie ale oric\u0103rui sistem de naviga\u0163ie hi-tech.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tE o descoperire important\u0103 pentru fizic\u0103, \u00eentruc\u00e2t a reu\u015fit s\u0103 realizeze ceea ce se credea imposibil sau mult prea dificil \u00een condi\u0163ii de temperatur\u0103 de camer\u0103, realizarea vine cu o construc\u0163ie pasiv\u0103. Din acest punct \u00eencolo cu siguran\u0163\u0103 foarte mul\u0163i produc\u0103tori de sisteme de naviga\u0163ie iner\u0163ial\u0103 se vor interesa urgent de ea \u015fi vor dori s-o plaseze \u00een produc\u0163ie mai ales pentru avioane \u015fi alte aparate de zbor de \u00eenalt\u0103 precizie ce trebuie s\u0103 fie imune la bruiaje.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tDar descoperirea ar putea ajunge ulterior, peste c\u00e2teva decenii, mult mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u015fi \u00een sisteme de navigare pe vehicule mai simple, poate chiar \u015fi pe ma\u015finile noastre, care n-ar mai pierde leg\u0103tura cu satelitul \u00een tunele \u015fi care ar putea func\u0163iona independent. \u015ei mai sunt multe alte domenii de aplicare care ar putea fi impulsionate de aceast\u0103 elaborare din Japonia, de la studiile superconductivit\u0103\u0163ii la temperatura camerei p\u00e2n\u0103 la multe alte utilaje ce au nevoie de senzori de \u00eenalt\u0103 precizie, imuni la bruiaj.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tFoto: Institutul de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Tehnologie Okinawa, Japonia\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_522_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_801_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820411_887_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n