![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1780443013_270_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
2 Iunie 2026, 16:37
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tAcum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, publicam un articol<\/a> desf\u0103\u015furat, \u00een care spuneam c\u0103 inginerul chinez Da Bo, care a inovat \u00een semiconductoare \u00een Japonia \u015fi Taiwan, a revenit \u00een China pentru a participa la cel mai mare proiect al industriei din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u015fi men\u0163ionam acolo c\u00e2t de complex \u015fi imens e efortul actual al Chinei de a-\u015fi crea propria produc\u0163ie de semiconductoare \u015fi cipuri ultra avansate. Toat\u0103 provocarea vine din faptul c\u0103 cele mai performante utilaje de produc\u0163ie a celor mai avansate semiconductoare sunt produse doar de compania olandez\u0103 ASML, dar acestea nu sunt v\u00e2ndute oricui vrea s\u0103 le cumpere, chiar dac\u0103 ajung la multe sute de milioane de dolari pe unitate. Livrarea lor e strict controlat\u0103, necesit\u00e2nd aprob\u0103ri prealabile, iar China n-a ob\u0163inut niciunul din aceste utilaje ultra avansate ASML, nici m\u0103car \u00een anii de atmosfer\u0103 mai prietenoas\u0103 la nivel de global. Acum, evolu\u0163ia rapid\u0103 a inteligen\u0163ei artificiale a f\u0103cut ca aceste semiconductoare ultra avansate s\u0103 fie \u015fi mai importante pentru avansul tehnologic al unei \u0163\u00e2ri, iar China a fost exclus\u0103 \u00een ultimii ani \u015fi din oportunit\u0103\u0163ile de a cump\u0103ra cele mai avansate cipuri gata produse de companiile occidentale, nemaivorbind de utilajele de produc\u0163ie a lor. Asta i-a f\u0103cut pe chinezi s\u0103 se mobilizeze f\u0103r\u0103 precedent pentru a-\u015fi crea propria produc\u0163ie de semiconductoare \u015fi cipuri ultra avansate. Efortul necesar e colosal \u015fi multilateral, \u015fi din afar\u0103 e v\u0103zut adeseori cu mult scepticism, estim\u00e2ndu-se c\u0103 cei din China nu vor reu\u015fi prea cur\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la scopul dorit. Dar \u00een China acest deziderat a devenit acum cel mai important scop al industriei, un adev\u0103rat proiect de \u0163ar\u0103, cu echipe de ingineri geniali atra\u015fi \u015fi implica\u0163i \u00eentr-un \u0084proiect Manhattan\u0094 al Chinei. \u00cen articolul de acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 analizam cazul inginerului care a lucrat \u00een cele mai avansate companii din Japonia, SUA \u015fi Taiwan, pentru a reveni acum \u00een China, \u015fi ar\u0103tam c\u00e2t de vaste sunt componentele acestui efort de creare a acestei industrii printr-un \u00eentreg ecosistem. Mai spuneam atunci c\u0103 centrul acestui ecosistem e compania Huawei, iar marea coordonatoare la nivel na\u0163ional e He Tingbo, supranumit\u0103 \u0084regina cipurilor\u0094. Ea coordoneaz\u0103 \u00eentreaga strategie de elaborare a ecosistemului \u015fi dirijeaz\u0103 elabor\u0103rile p\u00e2r\u0163ilor componente ale acestui sistem \u015fi finan\u0163\u0103rile echipelor. Am men\u0163ionat atunci c\u0103 Huawei tocmai anun\u0163ase un progres revolu\u0163ionar \u00een arhitectura cipurilor sale, merg\u00e2ndu-se pe calea scurt\u0103rii c\u0103ilor dintre transistori. Ei bine, credem c\u0103 aceast\u0103 inova\u0163ie a inginerilor Huawei merit\u0103 o tratare detaliat\u0103, \u00eentruc\u00e2t progresul pe care-l aduce e unul colosal, menit s\u0103 contureze modul \u00een care va evolua \u00eentreaga industrie de aici \u00eencolo.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: He Tingbo, anun\u0163\u00e2nd noua inova\u0163ie a inginerilor Huawei<\/p>\n De circa 60 de ani \u00eencoace, cipurile au evoluat \u00een mare parte prin m\u0103rirea num\u0103rului de tranzistori, or, un num\u0103r mai mare de tranzistori \u00eentr-un circuit permite procesarea mai multor opera\u0163ii logice. E ceea ce a devenit cunoscut \u00een lume ca legea lui Moore, dup\u0103 ce \u00een 1965 \u015feful Intel, Gordon Moore, a trasat practic calea progresului de mai departe prin provocarea de a integra c\u00e2t mai mul\u0163i tranzistori \u00een circuitele unui cip, pentru a-i m\u0103ri puterea total\u0103 de procesare. Nu este o lege a fizicii, ci mai degrab\u0103 o observa\u0163ie a c\u0103ii de ob\u0163ine progresul dorit \u00een industrie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Procesor Intel 4004 din anii 1970<\/p>\n Iar dezvoltarea cipurilor de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a urmat \u00een mare parte aceast\u0103 cale de progres. \u00cen anul 1971, spre exemplu, procesorul Intel 4004 avea 2.300 tranzistori integra\u0163i \u00een el, ceea ce era considerat deja un v\u00e2rf tehnologic. Ast\u0103zi, un cip ultra performant din cele folosite la cele mai avansate aplica\u0163ii, are c\u00e2teva sute de miliarde de tranzistori integra\u0163i \u00een el!\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCa s\u0103 poat\u0103 fi integra\u0163i at\u00e2t de mult tranzistori, ace\u015ftia au trebuit s\u0103 devin\u0103 tot mai mici \u015fi mai mici, pentru a \u00eenc\u0103pea \u00een num\u0103r mai mare pe aceea\u015fi suprafa\u0163\u0103. Odat\u0103 cu mic\u015forarea lor, costul per tranzistor scade, iar puterea de procesare sumar\u0103 a unui cip devine mai mare. Doar c\u0103 aceast\u0103 scalare a \u00eent\u00e2mpinat \u015fi probleme.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen 1974, inginerul electric american Robert Dennard, cel care a devenit cunoscut mai apoi pentru c\u0103 a inventat efectiv memoria operativ\u0103 dinamic\u0103 pe baz\u0103 de cipuri, a enun\u0163at o observa\u0163ie interesant\u0103 a scal\u0103rii prin metoda mic\u015for\u0103rii dimensiunilor tranzistorilor \u015fi multiplic\u0103rii num\u0103rului lor. \u00cen esen\u0163\u0103, el punea c\u0103 dac\u0103 reduci toate dimensiunile unui tranzistor \u00een calea de a-l face mai mic, atunci tranzistorul devine mai rapid, dar consum\u0103 mai pu\u0163in\u0103 energie per opera\u0163ie, ceea ce permitea efectiv cre\u015fterea num\u0103rului de tranzistori pe un cip av\u00e2nd ca efect cre\u015fterea puterii lor, dar nu \u015fi a consumului de energie \u015fi degaj\u0103rii de c\u0103ldur\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u015fi voltajul per tranzistor sc\u0103dea odat\u0103 cu reducerea dimensiunii lui.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Robert Dennard<\/p>\n Aceast\u0103 observa\u0163ie a scal\u0103rii Dennard a conturat evolu\u0163ia cipurilor p\u00e2n\u0103 spre anii 2005, tranzistorii devenind tot mai mici, \u00een timp ce procesoarele care le con\u0163ineau deveneau mai rapide \u015fi mai eficiente. O evolu\u0163ie aproape idealist\u0103, deci. \u00cen 1995, spre exemplu, un procesor Pentium Pro ajunsese s\u0103 aib\u0103 deja 5,5 milioane de tranzistori pe el.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Procesor Pentium Pro din 1995<\/p>\n C\u0103tre anii 2004-2005, \u00eens\u0103, dimensiunea unui tranzistor a ajuns deja la 90-65 nm. Odat\u0103 cu asta, trebuia redus\u0103 \u015fi mai mult tensiunea, \u00eens\u0103 aici a ap\u0103rut efectul advers al faptului c\u0103 la o tensiune prea joas\u0103 furnizat\u0103 \u00een gate, tranzistorul nu se mai \u00eenchide complet \u015fi atunci nu mai livreaz\u0103 pozi\u0163ia de 0 dorit\u0103, perturb\u00e2nd corectitudinea opera\u0163iilor numerice logice formate din 1 \u015fi 0. Efectiv, acel tranzistor genereaz\u0103 curen\u0163i de scurgere, c\u00e2nd las\u0103 curentul s\u0103 treac\u0103 prin el, ca \u00een cazul pozi\u0163iei de deschis, sau 1, c\u00e2nd, de fapt, semnalul primit la gate \u00eei dicteaz\u0103 \u00eenchiderea pozi\u0163iei \u015fi generarea unui semnal de 0. Inginerii au constatat c\u0103 nu pot reduce tensiunea mai jos de 0,7-1,0 V, iar aici scalarea Dannard a \u00eent\u00e2mpinat o barier\u0103 fizic\u0103 de neclintit.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Evolu\u0163ia m\u0103rimii tranzistorilor din cipuri<\/p>\n Cipurile au continuat s\u0103 creasc\u0103 num\u0103rul de tranzistori, doar c\u0103 ace\u015fti tranzistori n-au mai avut consum mai mic per unitate. \u00cen rezultat, acestea au \u00eenceput a emana mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103, iar frecven\u0163ele procesoarelor au stagnat \u00een mare parte la 5 GHz de 20 ani \u00eencoace. Asta i-a f\u0103cut pe produc\u0103tori s\u0103 \u00eenceap\u0103 a spori num\u0103rul de nuclee, pentru a putea cre\u015fte puterea de procesare, iar astfel au ap\u0103rut procesoarele dual core, quad core, cu 8, 16 \u015fi chiar 64 nuclee.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tChiar dac\u0103 cipurile au adunat mai multe nuclee, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 progresul minimiz\u0103rii dimensiunii tranzistorilor s-a oprit. El a continuat, \u00eens\u0103 dimensiunile tot mai mici ale tranzistorilor le reduceau capacitan\u0163a, dar nu \u015fi tensiunea, ceea ce \u00eensemna c\u0103 nu se putea ob\u0163ine o sc\u0103dere propor\u0163ional\u0103 a consumului per tranzistor. \u015ei din cauza m\u0103ririi num\u0103rului de tranzistori \u00een cipuri tot mai performante, consumul per cip a \u00eenceput a cre\u015fte sim\u0163itor. Un procesor desktop din 2005 cu 100 milioane de tranzistori, consuma cam 100 W \u00een energie, iar un procesor actual performant, dar de uz general, consum\u0103 p\u00e2n\u0103 la 350 W. Procesoarele de top din centrele de date de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 pot consuma \u015fi 700-1.200 W.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tNici produc\u0163ia tranzistoarelor tot mai mici nu e deloc simpl\u0103 \u015fi ei s-au lovit la un moment dar de limitele fizice ale dimensiunii undei de lumin\u0103 care graveaz\u0103 circuitele acestora. Dimensiunea de 16 nm e relativ cea care mai putea fi produs\u0103 cu metode relativ uzuale, \u00eens\u0103 pentru a se ajunge mai jos de at\u00e2t, a fost nevoie de marele salt tehnologic f\u0103cut de ASML, care folose\u015fte litografierea complex\u0103 cu lumin\u0103 ultraviolet\u0103 extrem\u0103 (EUV) de 13 nm. \u00cen mod normal, o und\u0103 luminoas\u0103 cu dimensiunea de 13 nm ar putea produce tranzistori de o asemenea dimensiune minim\u0103, \u00eens\u0103 acele utilaje folosesc combin\u0103ri optice \u015fi suprapuneri complexe, ce permit formarea de tranzistori de p\u00e2n\u0103 3 nm, ba chiar p\u00e2n\u0103 la 2 nm mai nou. Dimensiunile de 1,6 nm \u015fi 1,4 nm sunt vizate \u015fi sunt \u00een preg\u0103tire.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDoar c\u0103 se ajunge la o nou\u0103 barier\u0103 fizic\u0103. La o asemenea dimensiune, ace\u015fti tranzistori ajung s\u0103 aib\u0103 doar c\u00e2teva zeci de atomi \u00een dimensiune fizic\u0103. La asemenea dimensiuni mici, se ajunge la efectul de tunelare cuantic\u0103, c\u00e2nd electronii pot trece prin barierele \u00eenchise ale tranzistorilor, chiar dac\u0103 n-ar trebui s-o fac\u0103 \u015fi atunci apar aceea\u015fi curen\u0163i de scurgere, c\u00e2nd efectiv tranzistorul nu mai poate livra pozi\u0163ia 0. Prin urmare, la dimensiuni de 1,4-2,0 nm, se ajunge deja la o limit\u0103 fizic\u0103 greu de dep\u0103\u015fit, limit\u0103 care se \u00eencearc\u0103 a fi menajat\u0103 prin precizia tot mai mare de litografiere a utilajelor ASML E o scar\u0103 nou\u0103, dar e clar pentru to\u0163i c\u0103 ea e deja aproape de plafonare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAici a venit g\u00e2ndirea chinezilor, care au \u00eenceput de la ni\u015fte constat\u0103ri elementare a st\u0103rii actuale ale lucrurilor. Timpul de procesare \u2014 numit drept Tau, dup\u0103 litera greceasc\u0103 ce marcheaz\u0103 valoarea \u2014 e format efectiv de timpul \u00een care un electron urmeaz\u0103 calea logic\u0103 de la un tranzistor la altul, iar c\u0103l\u0103toria sa e \u00eempiedicat\u0103 efectiv de produsul a dou\u0103 valori \u2014 rezisten\u0163a conductorului dintre tranzistori \u015fi capacitan\u0163a sa. Tranzistorii propriu-zi\u015fi sunt deja foarte rapizi, ei \u00ee\u015fi execut\u0103 misiunea f\u0103r\u0103 a \u0084fr\u00e2na\u0094 procesul, iar adev\u0103rata laten\u0163\u0103 vine de la conductorii dintre tranzistoare. Prin urmare, inginerii chinezi s-au g\u00e2ndit c\u0103 o cale de a ob\u0163ine puterea de procesare ultra rapid\u0103 dorit\u0103, n-ar fi neap\u0103rat mic\u015forarea tranzistorilor p\u00e2n\u0103 la valori care sunt posibile doar cu litografiere EUV, cu acele utilaje indisponibile lor. O solu\u0163ie genial\u0103 poate veni de la scurtarea distan\u0163elor \u00eentre tranzistori.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei cum se face asta? Printr-un principiu numit Logic Folding, \u00een care Huawei a creat semiconductoare \u00een dou\u0103 etaje, puse fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, iar \u00eentre ele a creat enorm de multe c\u0103i directe de acces \u00eentre etajul 1 \u015fi 2. Astfel electronii nu trebuie s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 de la un cap\u0103t la altul, ci iau calea mult mai scurt\u0103 de la un tranzistor de la un etaj la altul, reduc\u00e2nd timpul. E ca \u015fi cum ne-am imagina c\u0103 anterior se opera cu o cas\u0103 cu un etaj, cu 100 camere, \u015fi ca s\u0103 ajungi dintr-o camer\u0103 \u00een alt, e nevoie de deplasare lung\u0103 pe acela\u015fi nivel. Acum, jum\u0103tate din acea cas\u0103 a fost pus\u0103 la nivelul doi cu acces direct de la un etaj la altul.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei aici vom spune c\u0103 mai exist\u0103 elabor\u0103ri de cipuri tridimensionale, dar \u00een mare parte logica circuitelor e una 2D, pe un singur nivel, iar conexiunile \u00eentre nivele se fac printr-un soi de sc\u0103ri ce sumeaz\u0103 anumite fluxuri de circuite. E ca \u015fi cum un bloc cu multe etaje ar avea sc\u0103ri de comunicare \u00eentre etaje doar la marginile edificiului. \u00cen abordarea Huawei, aproape fiecare odaie are un soi de gaur\u0103 din aia din sta\u0163iile de pompieri, cu \u0163eav\u0103 pe ea, \u00een care \u00ee\u0163i po\u0163i da drumul dintr-o odaie de la nivelul superior sau invers \u015fi eventual mai mergi doar \u00een camera al\u0103turat\u0103, dec\u00e2t s\u0103 mergi p\u00e2n\u0103 la sc\u0103ri. Aceste multiple conexiuni rapide \u00eentre nivele fac parte din circuitele logice de baz\u0103, reduc\u00e2nd astfel timpul Tau, de unde vinde \u015fi noua denumire de scalare Tau, dezv\u0103luit\u0103 de inginerii Huawei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tMarea \u00eentrebare ar fi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu degajarea de c\u0103ldur\u0103 \u015fi r\u0103cirea acestor cipuri, dac\u0103 ele au dou\u0103 straturi puse fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103? Ei bine, paradoxul e c\u0103 scurtarea distan\u0163elor de c\u0103l\u0103torie reduce \u015fi rezisten\u0163a, iar asta reduce efectiv degajarea \u015fi pierderea de energie prin c\u0103ldur\u0103. Prin urmare, aceste cipuri Huawei eman\u0103 mai pu\u0163in\u0103 c\u0103ldur\u0103, care trebuie menajat\u0103. Iar mai pu\u0163ine pierderi prin c\u0103ldur\u0103 degajat\u0103 le face s\u0103 fie mai eficiente \u00een consum, inginerii Huawei anun\u0163\u00e2nd c\u0103 acestea consum\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 41% mai pu\u0163in\u0103 energie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAstfel, inginerii chinezi de la Huawei spun c\u0103 au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 puterea mai mare de procesare datorit\u0103 reducerii timpului de c\u0103l\u0103torie a electronilor \u00eentre tranzistori, chiar dac\u0103 au f\u0103cut-o nu neap\u0103rat cu cei mai mici tranzistori din lume. Noile cipuri cu aceast\u0103 tehnologie vor fi numit Kirin \u015fi vor fi lansate \u00een toamna acestui an. Iar c\u0103tre aul 2031, Huawei spune c\u0103 va fi capabil s\u0103 produc\u0103 cipuri pe baza acestei scal\u0103ri Tau care vor echivala performan\u0163ele cipurilor de 1,4 Nm, produse la TSMC cu utilaje de litografiere EUV de la ASML.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Evolu\u0163ia m\u0103rimii tranzistorilor din 2010 \u00eencoace<\/p>\n Bine\u00een\u0163eles, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een contextul acestei inova\u0163ii, China \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai elaboreze utilaje similare EUV. \u00cens\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 inginerii chinezi au descoperit deja o cale de alternativ\u0103 de a ob\u0163ine aceea\u015fi putere de procesare de top cu tehnici alternative, pe care ei le pot produce, \u015fi chiar cu un consum mai mic de energie, care e la fel de important \u00een epoca noastr\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei apoi, principiul de scalare Tau e efectiv o nou\u0103 cale de a evolua puterea de procesare a cipurilor de mai departe. Pentru c\u0103 efectiv nu e neap\u0103rat s\u0103 existe doar dou\u0103 etaje cu comunicare \u00eentre ele. Pot exista 3, 5, 10 sau mai multe, iar Huawei spune clar c\u0103 anume asta e calea viitorului. Dup\u0103 mic\u015forarea tranzistorilor \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului de nuclee, urm\u0103toarea cale de progres poate fi supraetajarea lor pentru reducerea timpilor de c\u0103l\u0103torie p\u00e2n\u0103 la forma unui cub \u00een care toate laturile sunt egale, sau poate a unei sfere \u00een viitor. E o inova\u0163ie cu impact imens, deci, care-i poate reda Chinei ceea ce-i lipse\u015fte acum pe o cale alternativ\u0103 a propriei inova\u0163ii, iar pe de alt\u0103 parte \u00eei poate impune pe to\u0163i ceilal\u0163i s\u0103 urmeze o cale similar\u0103 de progres.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1780443013_337_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1780443014_681_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1780443014_165_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n