\u00centre Bucure\u0219ti \u0219i Tulcea exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 de peste dou\u0103 milioane de locuitori, iar \u00eentre Timi\u0219 \u0219i Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud aproape o jum\u0103tate de milion. Cu toate acestea, atunci c\u00e2nd investi\u021biile finan\u021bate din fonduri europene sunt raportate la popula\u021bie, clasamentele obi\u0219nuite ale dezvolt\u0103rii economice se schimb\u0103 radical, iar datele agregate pe platformele oficiale ale Ministerului Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, coroborate cu analiza administra\u021biei locale publicat\u0103 de Guvern \u00een luna mai arat\u0103 c\u0103 unele dintre cele mai bune rezultate \u00een atragerea fondurilor europene apar\u021bin unui num\u0103r restr\u00e2ns de jude\u021be din \u021bar\u0103, care au reu\u0219it s\u0103 absoarb\u0103 mai multe resurse str\u0103ine mai degrab\u0103 fa\u021b\u0103 de jude\u021bele cu mul\u021bi locuitori sau centrele universitare mari.<\/p>\n
Ziare.com a pus cap la cap ultimele date disponibile \u0219i concluziile statistice, raportat la num\u0103rul de locuitori, e c\u0103 jude\u021be precum Tulcea, Bihor sau Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud au ajuns s\u0103 stea mai bine dec\u00e2t Cluj, Ia\u0219i sau Timi\u0219oara, tocmai fiindc\u0103 de\u0219i ora\u0219ele re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b stau bine, \u00een restul jude\u021bului comunele \u0219i ora\u0219ele mici pur \u0219i simplu nu au \u021binut pasul cu municipiile mari.<\/p>\n
Jude\u021bele care au atras cei mai mul\u021bi bani europeni pe locuitor. Cum au ajuns Tulcea \u0219i Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 economii locale mult mai puternice<\/p>\n
Potrivit unui <\/p>\n
https:\/\/gov.ro\/aab\/t \u00een luna mai de Guvern, jude\u021bul Tulcea a atras proiecte europene \u00een valoare de peste 1 miliard de euro \u00een ultimii ani, sum\u0103 comparabil\u0103 cu investi\u021biile implementate \u00een jude\u021be care au de trei sau chiar patru ori mai mul\u021bi locuitori, adic\u0103 circa 5.500 de euro pe cap de locuitor.. Bihorul a dep\u0103\u0219it pragul de 1 miliard de euro, adic\u0103 1.903 euro pe cap de locuitor, iar Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, unul dintre cele mai mici jude\u021be ale \u021b\u0103rii, a acumulat aproape 710 milioane de euro prin proiecte finan\u021bate din fonduri europene.<\/p>\n
Preciz\u0103m c\u0103, desigur, clasamentele bazate exclusiv pe valoarea total\u0103 a proiectelor favorizeaz\u0103 inevitabil jude\u021bele mari \u0219i merit\u0103 men\u021bionat c\u0103 Bucure\u0219tiul concentreaz\u0103 aproape 3 miliarde de euro \u00een proiecte implementate, Clujul dep\u0103\u0219e\u0219te 1,5 miliarde de euro, iar Prahova \u0219i Constan\u021ba se apropie de aceea\u0219i zon\u0103 valoric\u0103. Cifrele acestea arat\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i faptul c\u0103 o comunitate de 180.000 sau 200.000 de locuitori care reu\u0219e\u0219te s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii de peste un miliard de euro produce un efect economic \u0219i social mult mai puternic dec\u00e2t o investi\u021bie similar\u0103 dispersat\u0103 \u00eentr-un jude\u021b cu popula\u021bie de trei sau patru ori mai mare.<\/p>\n
A\u0219a cum am amintit mai sus, analiza realizat\u0103 \u00een cadrul platformei guvernamentale dedicate administra\u021biei locale plaseaz\u0103 Tulcea, Bihor, S\u0103laj, Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud \u0219i Mehedin\u021bi \u00een grupul jude\u021belor cu cele mai ridicate venituri atrase din fonduri europene raportate la popula\u021bie. Concret, indicatorul urm\u0103re\u0219te fondurile europene \u0219i resursele aferente \u00eencasate de administra\u021biile jude\u021bene \u00een perioada 2016\u20132024 arat\u0103 mai fidel faptul c\u0103 investi\u021biile pe filier\u0103 european\u0103 au avut un impact palpabil vizavi de cum arat\u0103 concret comunit\u0103\u021bile pe suprafe\u021be mai mari, \u0219i nu doar cele concentrate \u00een centrele urbane mari.<\/p>\n
Timi\u0219, Ia\u0219i, Ilfov, Mure\u0219, Harghita, Bac\u0103u \u0219i Suceava apar \u00een grupul jude\u021belor cu cele mai reduse valori ale fondurilor europene atrase raportate la popula\u021bie, potrivit analizei administra\u021biei locale realizate pe baza datelor Ministerului Finan\u021belor \u0219i ale MIPE, \u00een contrapartid\u0103, iar aici nuan\u021ba \u021bine tocmai de faptul c\u0103 \u00een Timi\u0219 \u0219i Ia\u0219i, care au pe teritoriul lor dou\u0103 dintre cele mai importante centre economice \u0219i universitare ale \u021b\u0103rii \u0219i concentreaz\u0103 investi\u021bii private consistente, au \u0219i o popula\u021bie activ\u0103 numeroas\u0103 \u0219i unele dintre cele mai dinamice pie\u021be ale muncii din Rom\u00e2nia. Un jude\u021b ca Ia\u0219ul ajunge s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii sim\u021bitor mai ridicate pentru a produce aceea\u0219i valoare pe locuitor pe care o poate genera un jude\u021b cu 200.000 sau 250.000 de locuitori. Ori, \u00een acela\u0219i timp, \u00eentr-un jude\u021b cu o popula\u021bie care se apropie din ce \u00een ce mai mult de pragul de un milion de locuitori, presiunea asupra infrastructurii, serviciilor publice \u0219i re\u021belelor de transport este incomparabil mai mare \u00een marile centre urbane, iar efectul statistic al fiec\u0103rei investi\u021bii se dilueaz\u0103 \u00eentr-o popula\u021bie mult mai numeroas\u0103.<\/p>\n
Desigur, performan\u021ba \u00een atragerea fondurilor europene este influen\u021bat\u0103 direct de capacitatea administrativ\u0103, experien\u021ba acumulat\u0103 \u00een preg\u0103tirea proiectelor \u0219i abilitatea de implementare a acestora. Cu alte cuvinte, existen\u021ba unei economii locale puternice nu garanteaz\u0103 automat o performan\u021b\u0103 ridicat\u0103 \u00een accesarea banilor europeni \u0219i, de fapt, \u00een multe situa\u021bii, succesul depinde de existen\u021ba unor echipe tehnice stabile, de continuitatea proiectelor de la un ciclu financiar la altul \u0219i de capacitatea institu\u021biilor de a gestiona simultan investi\u021bii complexe, \u00eentinse pe mai mul\u021bi ani.<\/p>\n