{"id":198847,"date":"2026-06-06T19:35:10","date_gmt":"2026-06-06T19:35:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/198847\/"},"modified":"2026-06-06T19:35:10","modified_gmt":"2026-06-06T19:35:10","slug":"ue-anunta-negocieri-cu-rusia-iar-vechea-spaima-revine-in-est-avertisment-pentru-romania-exista-motive-de-ingrijorare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/198847\/","title":{"rendered":"UE anun\u021b\u0103 negocieri cu Rusia, iar vechea spaim\u0103 revine \u00een Est. Avertisment pentru Rom\u00e2nia: \u201eExist\u0103 motive de \u00eengrijorare\u201d"},"content":{"rendered":"

Revine logica sferelor de influen\u021b\u0103 \u00een Europa? Politologul Raluca Moldovan (UBB) analizeaz\u0103 riscurile ca interesele Rom\u00e2niei s\u0103 fie trecute pe plan secund \u00een viitoarele negocieri cu Rusia \u0219i explic\u0103 de ce o \u201epace str\u00e2mb\u0103\u201d ar normaliza \u0219antajul Moscovei.<\/p>\n

\t\t\t\"Acesta<\/p>\n

Minsk, 2015: Putin, Merkel \u0219i Hollande. Angela Merkel ar putea fi negociator din nou. FOTO AP<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nAdev\u0103rul: Europa
\nse preg\u0103te\u0219te de negocieri cu Rusia, iar \u00een Est revine o veche
\ngroaz\u0103. Avem motive s\u0103 ne temem c\u0103 interesele noastre vor fi
\ntrecute pe plan secund, mai ales c\u0103 printre numele vehiculate s\u0103
\nreprezinte UE \u00een rela\u021bia cu Rusia nu se afl\u0103 niciun est-european?<\/p>\n

Raluca Moldovan: Da, exist\u0103
\nmotive de \u00eengrijorare, dar nu a\u0219 formula problema doar \u00een termeni
\nde geografie politic\u0103 \u2014 est-european versus vest-european.
\nProblema real\u0103 este dac\u0103 eventualele negocieri cu Rusia vor porni
\nde la experien\u021ba statelor care au \u00een\u021beles cel mai devreme natura
\namenin\u021b\u0103rii ruse sau de la reflexele mai vechi ale unor capitale
\noccidentale, unde \u00eenc\u0103 exist\u0103 tenta\u021bia de a trata Rusia ca pe un
\npartener dificil, dar indispensabil. Pentru Polonia, statele baltice,
\nRom\u00e2nia, Cehia sau Finlanda, Rusia nu este o abstrac\u021biune
\nstrategic\u0103. Este o amenin\u021bare istoric\u0103, militar\u0103, informa\u021bional\u0103
\n\u0219i politic\u0103 foarte concret\u0103.<\/p>\n


\nFaptul c\u0103
\nnu apare, cel pu\u021bin deocamdat\u0103, un est-european \u00eentre numele
\nvehiculate pentru o eventual\u0103 reprezentare european\u0103 poate alimenta
\naceast\u0103 anxietate.<\/a> Nu pentru c\u0103 un est-european ar avea automat
\ndreptate, ci pentru c\u0103 absen\u021ba regiunii din asemenea formule
\ntransmite un semnal prost: cei mai expu\u0219i riscului pot ajunge s\u0103
\nfie consulta\u021bi, dar nu neap\u0103rat inclu\u0219i \u00een definirea
\nrezultatului. Or, aceasta ar fi o eroare major\u0103. Dup\u0103 2022, Europa
\nnu mai poate negocia securitatea continentului \u00een formule de tip
\n\u201emarile puteri decid, flancul estic se conformeaz\u0103\u201d.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nTotu\u0219i,
\ntrebuie spus c\u0103 la nivelul UE exist\u0103 \u0219i o corec\u021bie important\u0103:
\nKaja Kallas, \u0219efa diploma\u021biei europene \u0219i fost premier estonian, a
\ntransmis foarte clar c\u0103 Rusia nu poate decide cine vorbe\u0219te \u00een
\nnumele Europei \u0219i c\u0103 UE nu trebuie s\u0103 intre \u00een logica unei p\u0103ci
\nimpuse Ucrainei. De asemenea, mini\u0219trii europeni au respins ideea ca
\nMoscova s\u0103 influen\u021beze alegerea unui eventual interlocutor
\neuropean. A\u0219adar, pericolul exist\u0103, dar exist\u0103 \u0219i o
\ncon\u0219tientizare mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t \u00een trecut c\u0103 o pace
\nconstruit\u0103 peste capul Ucrainei \u0219i al est-europenilor ar fi o fals\u0103
\npace.<\/p>\n

\t\t\tMarile puteri decid, Flancul Estic se conformeaz\u0103<\/p>\n

\nCare ar
\nfi cel mai prost scenariu \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 pentru
\nest-europeni?<\/p>\n

\nCel mai
\nprost scenariu ar fi o \u00een\u021belegere care \u00eenghea\u021b\u0103 r\u0103zboiul din
\nUcraina f\u0103r\u0103 s\u0103 rezolve cauza lui: imperialismul rusesc. Adic\u0103 o
\nformul\u0103 prin care Rusia p\u0103streaz\u0103 teritorii ocupate, prime\u0219te o
\nrelaxare gradual\u0103 a sanc\u021biunilor, iar Ucraina este \u00eempins\u0103 spre o
\nneutralitate vulnerabil\u0103 sau spre o zon\u0103 gri de securitate. Pentru
\nest-europeni, aceasta ar fi o reeditare, \u00een forme contemporane, a
\nlogicii sferelor de influen\u021b\u0103: nu se mai traseaz\u0103 grani\u021be cu
\ncreionul pe hart\u0103, dar se decide cine are dreptul la securitate
\ndeplin\u0103 \u0219i cine r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o zon\u0103 tampon.<\/p>\n

\t\t\t\"Analizeaz\u0103<\/p>\n

Raluca Moldovan este conferen\u021biar la Universitatea Babe\u0219\u2010Bolyai Cluj Napoca FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nUn asemenea
\nacord ar fi periculos nu doar pentru Ucraina, ci pentru \u00eentregul
\nflanc estic. Ar transmite Moscovei mesajul c\u0103 agresiunea militar\u0103
\nproduce rezultate politice dac\u0103 este sus\u021binut\u0103 suficient de mult.
\nIar Rusia exact asta testeaz\u0103: nu doar capacitatea militar\u0103 a
\nUcrainei, ci r\u0103bdarea politic\u0103 a Occidentului. Dac\u0103 Europa \u0219i
\nStatele Unite accept\u0103 un compromis care recompenseaz\u0103 agresiunea,
\nurm\u0103torul pas nu va fi modera\u021bia Rusiei, ci recalibrarea presiunii
\nasupra Moldovei, Georgiei, M\u0103rii Negre, statelor baltice \u0219i, prin
\nmijloace hibride, asupra Rom\u00e2niei \u0219i Poloniei.<\/p>\n

\nPentru
\nest-europeni, scenariul cel mai prost este deci nu r\u0103zboiul deschis
\nimediat, ci o pace slab\u0103, prost garantat\u0103, care cump\u0103r\u0103 lini\u0219te
\npe termen scurt cu insecuritate pe termen lung. Este genul de solu\u021bie
\ncare ar putea fi prezentat\u0103 public drept \u201epragmatism\u201d, dar care
\n\u00een realitate ar \u00eensemna normalizarea \u0219antajului strategic rusesc.<\/p>\n

\t\t\tCe poate face Rom\u00e2nia<\/p>\n

\n\u00cen ce
\nprive\u0219te Rom\u00e2nia, ce am putea face pentru a limita pericolul
\nrusesc? Ce noi alian\u021be am putea realiza, ce alian\u021be vechi am putea
\ncimenta?<\/p>\n

\nRom\u00e2nia
\ntrebuie s\u0103 \u00ee\u0219i g\u00e2ndeasc\u0103 securitatea pe trei cercuri
\nconcentrice: NATO, UE \u0219i regiunea M\u0103rii Negre. \u00cen NATO,
\nprioritatea trebuie s\u0103 fie consolidarea prezen\u021bei aliate pe
\nteritoriul rom\u00e2nesc, dar nu doar simbolic. Avem nevoie de
\ncapabilit\u0103\u021bi reale: ap\u0103rare antiaerian\u0103 \u0219i antirachet\u0103,
\nsupraveghere maritim\u0103, drone, r\u0103zboi electronic, infrastructur\u0103
\nmilitar\u0103 \u0219i logistic\u0103, capacitate de mobilitate rapid\u0103. Rom\u00e2nia
\nnu trebuie s\u0103 cear\u0103 doar \u201emai multe trupe\u201d, ci o arhitectur\u0103
\nmilitar\u0103 credibil\u0103 pentru Marea Neagr\u0103. De
\nasemenea, trebuie s\u0103 ac\u021bioneze mai ferm \u0219i mai decisiv \u00een cazul
\nunor atacuri directe asupra teritoriului s\u0103u, a\u0219a cum a fost cazul
\ndronei ruse\u0219ti care a c\u0103zut la Gala\u021bi \u00een aceast\u0103 diminea\u021b\u0103.
\nAcestea nu sunt vremuri pentru ezit\u0103ri \u0219i discu\u021bii interminabile
\ndespre ce ar trebui f\u0103cut f\u0103r\u0103 nicio ac\u021biune concret\u0103.<\/p>\n

\t\t\t
\n De ce ar vrea Putin s\u0103 negocieze direct cu europenii. Planul secret al Kremlinului, analizat de un expert rom\u00e2n din Elve\u021bia<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\nAlian\u021bele
\nvechi care trebuie cimentate sunt evidente: parteneriatul strategic
\ncu Statele Unite, rela\u021bia cu Fran\u021ba – care este na\u021biune-cadru
\npentru grupul de lupt\u0103 NATO din Rom\u00e2nia \u2014, cooperarea cu Polonia
\n\u0219i Turcia, dar \u0219i leg\u0103tura cu statele baltice \u0219i nordice. Fran\u021ba
\nare deja un rol important \u00een Rom\u00e2nia, iar NATO listeaz\u0103 Rom\u00e2nia
\nca stat-gazd\u0103 al unui grup de lupt\u0103 aliat condus de Fran\u021ba, cu
\ncontribu\u021bii din Belgia, Luxemburg \u0219i Spania. Aceast\u0103 prezen\u021b\u0103
\ntrebuie folosit\u0103 ca baz\u0103 pentru o discu\u021bie mai ambi\u021bioas\u0103 despre
\nap\u0103rarea \u00eentregului flanc sud-estic.\u00a0<\/p>\n

\n\u00cen acela\u0219i
\ntimp, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 investeasc\u0103 mai mult \u00een formule
\nregionale. Rela\u021bia cu Polonia este esen\u021bial\u0103, pentru c\u0103 leag\u0103
\nnordul \u0219i sudul flancului estic. Cooperarea cu Turcia este
\nindispensabil\u0103 pentru Marea Neagr\u0103, chiar dac\u0103 Ankara are o
\npolitic\u0103 extern\u0103 autonom\u0103 \u0219i uneori ambigu\u0103. De asemenea,
\nparteneriatul cu Republica Moldova trebuie tratat ca o prioritate
\nstrategic\u0103, nu doar cultural\u0103 sau diplomatic\u0103. Vulnerabilitatea
\nMoldovei este \u0219i vulnerabilitatea Rom\u00e2niei. Pe scurt, Rom\u00e2nia
\ntrebuie s\u0103 devin\u0103 un furnizor regional de securitate, nu doar un
\nbeneficiar al garan\u021biilor altora.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

De ce prioritizeaz\u0103 NATO flancul baltic<\/p>\n

\nVedem c\u0103
\nGermania \u0219i Olanda \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 prezen\u021ba \u00een nordul
\nflancului estic al NATO, dar numai \u00een Nord, \u00een zona Baltic\u0103. De ce Germania \u0219i NATO \u00een general par s\u0103 evite Rom\u00e2nia?<\/p>\n

\nAici
\ntrebuie f\u0103cut\u0103 o distinc\u021bie important\u0103: NATO nu evit\u0103 complet
\nRom\u00e2nia. Exist\u0103 deja o prezen\u021b\u0103 aliat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, inclusiv
\ngrupul de lupt\u0103 condus de Fran\u021ba \u0219i contribu\u021bii aliate, iar
\nRom\u00e2nia face parte din arhitectura de ap\u0103rare a flancului estic.
\nDar este adev\u0103rat c\u0103 densitatea militar\u0103 aliat\u0103 este mai vizibil\u0103
\n\u00een nord, \u00een special \u00een Polonia \u0219i statele baltice. Explica\u021bia
\n\u021bine de percep\u021bia amenin\u021b\u0103rii: pentru Germania \u0219i Olanda,
\nscenariul baltic este v\u0103zut ca unul de urgen\u021b\u0103 maxim\u0103, din cauza
\ngeografiei, a proximit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de Rusia \u0219i Belarus \u0219i a
\nvulnerabilit\u0103\u021bii coridorului Suwa\u0142ki.<\/p>\n

\nDecizia ca
\nun corp germano-olandez s\u0103 preia un rol de comand\u0103 pentru Estonia
\n\u0219i Letonia trebuie citit\u0103 \u00een aceast\u0103 logic\u0103. Potrivit
\ninforma\u021biilor recente, structura 1 German-Netherlands Corps va avea
\nrol de comand\u0103 pentru for\u021bele NATO din Estonia \u0219i Letonia \u0219i ar
\nputea coordona desf\u0103\u0219ur\u0103ri de p\u00e2n\u0103 la 60.000 de militari \u00een
\nscenarii de criz\u0103. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sudul flancului estic
\neste irelevant, ci c\u0103 NATO prioritizeaz\u0103 diferit riscurile \u00een
\nfunc\u021bie de teatrele opera\u021bionale.\u00a0<\/p>\n

\nProblema
\npentru Rom\u00e2nia este c\u0103 Marea Neagr\u0103 a fost mult timp tratat\u0103 ca
\nun flanc secundar, de\u0219i r\u0103zboiul din Ucraina a demonstrat
\ncontrariul. Aici avem drone, rachete, mine, atacuri asupra
\ninfrastructurii portuare, presiuni asupra Moldovei \u0219i riscuri de
\nescaladare accidental\u0103. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 insiste mai mult ca
\nsud-estul NATO s\u0103 nu fie doar \u201ecompletarea\u201d flancului baltic.
\nDac\u0103 nordul are nevoie de comandamente \u0219i for\u021be rapide, sudul are
\nnevoie de ap\u0103rare aerian\u0103, capabilit\u0103\u021bi navale, supraveghere la
\nMarea Neagr\u0103 \u0219i infrastructur\u0103 militar\u0103 adaptat\u0103 unui conflict
\nmodern.<\/p>\n

\t\t\t
\n Se \u00eentoarce armata obligatorie? Semnalul de alarm\u0103 tras de un general NATO: \u201eDac\u0103 acest test e\u0219ueaz\u0103, clasa politic\u0103 trebuie s\u0103 decid\u0103\u201d<\/p>\n

<\/a>Securitatea pe trei cercuri<\/p>\n

\nCe
\npericole vede\u021bi la adresa Rom\u00e2niei pe termen scurt \u0219i mediu? \u00cen
\nce m\u0103sur\u0103 ne putem baza cu adev\u0103rat pe alia\u021bii no\u0219tri, inclusiv
\npe americani?<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nPe termen
\nscurt, cele mai probabile riscuri pentru Rom\u00e2nia nu sunt o invazie
\nmilitar\u0103 clasic\u0103, ci incidente de securitate \u0219i presiuni hibride:
\ndrone sau fragmente de rachete care intr\u0103 \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc
\n(vezi incidentul din aceast\u0103 diminea\u021b\u0103 de la Gala\u021bi), atacuri
\ncibernetice, campanii de dezinformare, radicalizare politic\u0103,
\nexploatarea ne\u00eencrederii \u00een institu\u021bii \u0219i presiuni asupra
\nRepublicii Moldova. Rusia nu are nevoie s\u0103 atace Rom\u00e2nia direct
\npentru a crea insecuritate. \u00cei este suficient s\u0103 creeze percep\u021bia
\nc\u0103 statul este vulnerabil, c\u0103 alia\u021bii sunt nesiguri \u0219i c\u0103
\napartenen\u021ba la NATO nu produce protec\u021bie real\u0103 \u2013 idei care sunt
\ndes vehiculate inclusiv de actori interni care fac jocul Moscovei.<\/p>\n

\nPe termen
\nmediu, pericolul major este o combina\u021bie \u00eentre militarizarea M\u0103rii
\nNegre, oboseala occidental\u0103 fa\u021b\u0103 de Ucraina \u0219i fragmentarea
\npolitic\u0103 intern\u0103 din statele europene. Dac\u0103 sprijinul pentru
\nUcraina scade, Rusia va interpreta acest lucru ca pe o invita\u021bie la
\npresiune suplimentar\u0103. Dac\u0103 \u00een Europa cresc for\u021bele politice
\nfavorabile unei \u201enormaliz\u0103ri\u201d rapide cu Moscova, securitatea
\nRom\u00e2niei devine mai complicat\u0103. Iar dac\u0103 Statele Unite \u00ee\u0219i reduc
\nangajamentul militar \u00een Europa, statele europene trebuie s\u0103 umple
\nrapid golul \u2014 lucru u\u0219or de spus, dar dificil de f\u0103cut.<\/p>\n

\nNe putem
\nbaza pe alia\u021bi, dar nu trebuie s\u0103 transform\u0103m aceast\u0103 \u00eencredere
\n\u00eentr-o form\u0103 de pasivitate strategic\u0103. NATO r\u0103m\u00e2ne cea mai
\nsolid\u0103 garan\u021bie de securitate pe care Rom\u00e2nia a avut-o vreodat\u0103,
\niar prezen\u021ba american\u0103, francez\u0103 \u0219i aliat\u0103 conteaz\u0103 enorm. Dar
\ngaran\u021biile sunt mai credibile atunci c\u00e2nd statul protejat
\ninveste\u0219te serios \u00een propria ap\u0103rare. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i
\ncreasc\u0103 rapid capacitatea de ap\u0103rare, s\u0103 \u00ee\u0219i modernizeze
\ninfrastructura strategic\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze rezilien\u021ba intern\u0103
\n\u0219i s\u0103 fie mult mai vocal\u0103 \u00een interiorul NATO \u0219i UE. Noi suntem
\nprima noastr\u0103 linie de ap\u0103rare. Alia\u021bii conteaz\u0103, dar alia\u021bii
\nrespect\u0103 mai mult statele care vin la mas\u0103 cu capabilit\u0103\u021bi, nu
\ndoar cu \u00eengrijor\u0103ri.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Revine logica sferelor de influen\u021b\u0103 \u00een Europa? Politologul Raluca Moldovan (UBB) analizeaz\u0103 riscurile ca interesele Rom\u00e2niei s\u0103 fie…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":198848,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,229,36,37,27,74,230,34,35,25249,25,13190,37485,916,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-198847","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-exclusiv","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-negocieri-de-pace-ucraina","tag-news","tag-pericol","tag-raluca-moldovan","tag-razboi-in-ucraina","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116704846023919533","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/198847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=198847"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/198847\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/198848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=198847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=198847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=198847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}