C\u00e2nd o \u021bar\u0103 nu mai are un stat adev\u0103rat, Biserica \u00eei ia locul. Exact aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Georgia \u00een ultimele cinci decenii. \u0218i tocmai de aceea schimbarea patriarhului acolo nu este un eveniment bisericesc, ci unul politic.<\/p>\n
La 11 mai 2026, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene l-a ales drept nou Catolicos-Patriarh pe mitropolitul Shio, pe numele laic Elizbar Mujiri, cu 22 de voturi din 39. \u00centronizarea a avut loc a doua zi, pe 12 mai, \u00een catedrala Svetitskhoveli din Mtskheta, veche inim\u0103 spiritual\u0103 a Georgiei. Predecesorul s\u0103u, Ilia al II-lea, murise \u00een martie 2026, dup\u0103 aproape o jum\u0103tate de veac \u00een fruntea Bisericii. Reuters l-a descris ca pe omul care a smuls Biserica Georgian\u0103 din ruinele epocii sovietice \u0219i a transformat-o \u00een cea mai influent\u0103 institu\u021bie non-statal\u0103 a \u021b\u0103rii. Acum aceast\u0103 mo\u0219tenire trece \u00een alte m\u00e2ini.<\/p>\n
Pentru cititorul rom\u00e2n, aceasta nu este o \u0219tire \u00eendep\u0103rtat\u0103, venit\u0103 dintr-un Caucaz exotic. Este un avertisment. \u00cen Georgia nu s-a schimbat doar persoana \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torului. S-a schimbat unul dintre centrele de gravita\u021bie ale puterii na\u021bionale, \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care Biserica a ajuns s\u0103 fie ceea ce statul nu a reu\u0219it s\u0103 fie, prea adesea: p\u0103str\u0103toarea limbii, a memoriei, a continuit\u0103\u021bii istorice \u0219i a \u00eencrederii publice.<\/p>\n
Georgia este o \u021bar\u0103 mic\u0103, dar poart\u0103 o memorie istoric\u0103 uria\u0219\u0103. A primit cre\u0219tinismul \u00een veacul al IV-lea \u0219i a supravie\u021buit valurilor succesive ale istoriei: per\u0219i, arabi, mongoli, otomani, imperiu rus, putere sovietic\u0103, haos postsovietic. Pentru georgieni, Ortodoxia nu a fost vreodat\u0103 doar o credin\u021b\u0103. A fost o form\u0103 de supravie\u021buire istoric\u0103. C\u00e2nd statul disp\u0103rea, sl\u0103bea sau era confiscat de puteri str\u0103ine, Biserica p\u0103stra limba, scrierea, locurile sfinte, memoria \u0219i con\u0219tiin\u021ba georgian\u0103 de a fi un popor cu destin propriu.<\/p>\n
De aceea, Biserica Ortodox\u0103 Georgian\u0103 nu poate fi privit\u0103 ca o simpl\u0103 organiza\u021bie religioas\u0103. \u00cen imaginarul georgian, ea este adesea mai veche, mai stabil\u0103 \u0219i mai legitim\u0103 moral dec\u00e2t statul \u00eensu\u0219i. Ea a \u021binut na\u021biunea \u00een via\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd puterea politic\u0103 se pr\u0103bu\u0219ea, trecea \u00een m\u00e2inile imperiilor sau se discredita \u00een fa\u021ba propriei societ\u0103\u021bi. Tocmai de aceea, schimbarea patriarhului \u00een Georgia nu este un simplu eveniment bisericesc.<\/p>\n
\u00cen Europa de Est \u0219i \u00een Caucazul de Sud, Biserica Ortodox\u0103 este adesea mai mult dec\u00e2t o institu\u021bie religioas\u0103. Poate deveni infrastructura profund\u0103 a unei na\u021biuni. Iar tocmai de aceea poate deveni \u0219i \u021binta unei v\u00e2n\u0103tori imperiale.<\/p>\n
Imperiul nu distruge \u00eentotdeauna o Biseric\u0103 na\u021bional\u0103. Uneori lucreaz\u0103 mai subtil: o face s\u0103 conserve trecutul \u00een a\u0219a fel, \u00eenc\u00e2t poporul s\u0103 nu mai poat\u0103 alege viitorul.<\/p>\n
Paradoxul georgian<\/p>\n
Ilia al II-lea a transformat un prestigiu ecleziastic multisecular \u00eentr-o for\u021b\u0103 social\u0103 modern\u0103. Influen\u021ba sa dep\u0103\u0219ea cu mult influen\u021ba celor mai mul\u021bi politicieni. Binecuv\u00e2ntarea lui c\u00e2nt\u0103rea mai greu dec\u00e2t orice program de partid. Prezen\u021ba lui conferea sentimentul c\u0103 na\u021biunea mai are un centru de gravita\u021bie, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd statul era sf\u00e2\u0219iat de r\u0103zboaie, s\u0103r\u0103cie, corup\u021bie \u0219i crize succesive.<\/p>\n
Dar o asemenea for\u021b\u0103 are un pre\u021b. Biserica a salvat na\u021biunea atunci c\u00e2nd statul era slab. \u00cens\u0103 atunci c\u00e2nd Biserica devine mai puternic\u0103 dec\u00e2t statul, lupta pentru controlul ei devine inevitabil\u0103. Dac\u0103 imperiul nu poate distruge o Biseric\u0103 na\u021bional\u0103, \u00eencearc\u0103 altceva: s\u0103 o transforme \u00eentr-un instrument de imobilizare politic\u0103 a poporului.<\/p>\n
Noul patriarh Shio al III-lea nu mo\u0219tene\u0219te doar un tron multimilenar. El mo\u0219tene\u0219te o autoritate moral\u0103 colosal\u0103 \u00eentr-o societate \u00een care credibilitatea institu\u021biilor politice s-a erodat profund, iar autoritatea bisericeasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne una dintre rarele surse de legitimitate real\u0103.<\/p>\n
Reuters noteaz\u0103 c\u0103 Shio al III-lea vine la conducere pe fondul \u00eengrijor\u0103rilor legate de influen\u021ba rus\u0103 \u0219i al crizei de legitimitate provocate de direc\u021bia partidului de guvern\u0103m\u00e2nt \u201eVisul Georgian\u201d, acuzat de critici de deriv\u0103 autoritar\u0103 \u0219i de apropiere fa\u021b\u0103 de Moscova. Noul patriarh \u0219i-a f\u0103cut o parte din studii la Moscova, iar acest detaliu biografic nu dovede\u0219te, \u00een sine, nicio dependen\u021b\u0103 politic\u0103. Totu\u0219i, \u00een Georgia de ast\u0103zi, o astfel de formare este inevitabil citit\u0103 prin prisma r\u0103zboiului Rusiei \u00eempotriva Ucrainei, a ocupa\u021biei Abhaziei \u0219i Osetiei de Sud \u0219i a presiunii ne\u00eentrerupte pe care Moscova o exercit\u0103 asupra statalit\u0103\u021bii georgiene.<\/p>\n
Este esen\u021bial s\u0103 nu simplific\u0103m. A afirma c\u0103 \u201enoul patriarh georgian este un agent al Moscovei\u201d nu ar fi analiz\u0103, ci caricatur\u0103 propagandistic\u0103. \u00centrebarea real\u0103 este mai complicat\u0103 \u0219i, tocmai de aceea, mai periculoas\u0103.<\/p>\n
Nu vorbim despre un ordin direct venit de la Moscova, nici despre o subordonare secret\u0103. Vorbim despre acea zon\u0103 gri \u00een care biografia personal\u0103, forma\u021bia teologic\u0103, afinit\u0103\u021bile doctrinare, continuitatea structurilor ecleziastice, agenda social\u0103 conservatoare \u0219i interesele puterii politice \u00eencep s\u0103 se mi\u0219te \u00een aceea\u0219i direc\u021bie. \u00centr-o atare situa\u021bie, un om se poate considera cu toat\u0103 sinceritatea patriot georgian \u0219i ap\u0103r\u0103tor al Bisericii, dar limbajul, pruden\u021ba \u0219i instinctele sale politice pot lucra, \u00een mod obiectiv, nu pentru eliberarea \u021b\u0103rii de sub presiunea imperial\u0103, ci pentru \u00eenghe\u021barea alegerii ei istorice.<\/p>\n
Pentru Moscova, aceasta este uneori mai valoroas\u0103 dec\u00e2t un agent cu numele \u00een fi\u0219\u0103. Agentul declarat poate fi demascat \u0219i compromis. Cu totul altfel stau lucrurile cu un lider bisericesc care nu vorbe\u0219te \u00een numele Rusiei, ci \u00een numele \u201etradi\u021biei\u201d, al \u201ep\u0103cii\u201d, al \u201epruden\u021bei\u201d, al \u201eidentit\u0103\u021bii spirituale\u201d \u0219i al \u201eprevenirii schismei\u201d. Un astfel de limbaj poate p\u0103rea na\u021bional \u0219i pastoral. Dar \u00een momentul decisiv, el poate paraliza o societate tocmai atunci c\u00e2nd aceasta trebuie s\u0103 aleag\u0103 limpede \u00eentre libertate \u0219i dependen\u021b\u0103.<\/p>\n
De aceea, \u00eentrebarea principal\u0103 adresat\u0103 lui Shio al III-lea nu este dac\u0103 prime\u0219te instruc\u021biuni de la Moscova. \u00centrebarea principal\u0103 este ce fel de memorie bisericeasc\u0103 va \u00eentruchipa: una care ajut\u0103 poporul georgian s\u0103-\u0219i apere libertatea, sau una care \u00eel \u00eendeamn\u0103 la \u201epruden\u021b\u0103\u201d, \u00een timp ce \u021bara alunec\u0103, treptat \u0219i aproape imperceptibil, \u00eenapoi \u00een orbita postsovietic\u0103.<\/p>\n
Ce \u00eenseamn\u0103 Georgia pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu este Georgia. Se afl\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i \u00een NATO, beneficiind de garan\u021bii institu\u021bionale pe care Georgia nu le are. Dar Rom\u00e2nia tr\u0103ie\u0219te \u00een acela\u0219i mare spa\u021biu al geopoliticii ortodoxe: Republica Moldova, Ucraina, Marea Neagr\u0103, influen\u021ba rus\u0103, memoria bisericeasc\u0103, identitatea na\u021bional\u0103, trauma postcomunist\u0103.<\/p>\n
Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 este \u0219i ea mai mult dec\u00e2t o confesiune. Ea particip\u0103 la limbajul prin care na\u021biunea se define\u0219te pe sine: este prezent\u0103 \u00een morala public\u0103, \u00een educa\u021bie, \u00een institu\u021biile militare, \u00een ceremoniile statului, \u00een memoria anticomunist\u0103, \u00een dezbaterile despre familie \u0219i identitate. \u00cen Rom\u00e2nia, ca \u0219i \u00een Georgia, Ortodoxia nu r\u0103spunde doar la \u00eentrebarea \u201e\u00een ce credem?\u201d, ci \u0219i la \u00eentrebarea mai ad\u00e2nc\u0103: \u201ecine suntem ca popor?\u201d.<\/p>\n
Tocmai de aceea Georgia conteaz\u0103 pentru Bucure\u0219ti. Nu ca spectacol caucazian \u00eendep\u0103rtat, ci ca o form\u0103 extrem\u0103 a unei probleme care exist\u0103 deja mult mai aproape de grani\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
\u00cen Republica Moldova, Ortodoxia este de mult\u0103 vreme un c\u00e2mp de confruntare \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Moscova. Acolo func\u021bioneaz\u0103 dou\u0103 structuri biserice\u0219ti principale: Mitropolia Moldovei, subordonat\u0103 Patriarhiei Moscovei, \u0219i Mitropolia Basarabiei, aflat\u0103 \u00een comuniune cu Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Dup\u0103 invazia rus\u0103 \u00een Ucraina, apartenen\u021ba bisericeasc\u0103 este tot mai frecvent perceput\u0103 ca parte a unei op\u021biuni geopolitice, nu doar spirituale.<\/p>\n
\u00cen 2025, Reuters a publicat o investiga\u021bie privind felul \u00een care structuri ruse\u0219ti ar fi utilizat preo\u021bi ortodoc\u0219i din Republica Moldova pentru a influen\u021ba aleg\u0103torii: c\u0103l\u0103torii \u00een Rusia, daruri, carduri bancare, canale parohiale de Telegram \u0219i mesaje antioccidentale. Patriarhia Moscovei a negat orice inten\u021bie politic\u0103, dar oficiali moldoveni \u0219i occidentali au \u00eencadrat fenomenul ca parte a ingerin\u021bei ruse \u00een treburile interne ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Acesta este punctul \u00een care Biserica \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie \u201ereligie privat\u0103\u201d. Un preot de sat poate inspira mai mult\u0103 \u00eencredere dec\u00e2t un ministru. Un canal parohial de Telegram poate fi mai eficient dec\u00e2t o \u00eentreag\u0103 campanie electoral\u0103. Limbajul teologic se poate converti, aproape pe nesim\u021bite, \u00een limbaj politic: Europa ca amenin\u021bare moral\u0103, Rusia ca protector al valorilor autentice, tradi\u021bia ca refuz al viitorului.<\/p>\n
Ucraina: jurisdic\u021bia bisericeasc\u0103 drept problem\u0103 de securitate na\u021bional\u0103<\/p>\n
Ucraina a oferit cea mai dur\u0103 variant\u0103 a acestei probleme. Dup\u0103 ce Biserica Ortodox\u0103 a Ucrainei a ob\u021binut autocefalia de la Constantinopol \u00een 2018-2019, chestiunea bisericeasc\u0103 a devenit unul dintre marile conflicte ale Ortodoxiei mondiale. Dup\u0103 invazia rus\u0103 la scar\u0103 larg\u0103 din 2022, ea a c\u0103p\u0103tat deopotriv\u0103 dimensiunea unei probleme de securitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n
Pentru Ucraina, ie\u0219irea de sub tutela Moscovei \u00een plan bisericesc este parte a ie\u0219irii din \u201elumea rus\u0103\u201d. Pentru Moscova, pierderea Ucrainei \u00een plan ecleziastic \u00eenseamn\u0103 pierderea unui element central al propriei mitologii imperiale. F\u0103r\u0103 Kiev, nara\u021biunea moscovit\u0103 despre o \u201eSf\u00e2nt\u0103 Rusie\u201d unitar\u0103 \u00ee\u0219i pierde deopotriv\u0103 centrul geografic \u0219i cel simbolic.<\/p>\n
Rom\u00e2nia are \u00een chestiunea ucrainean\u0103 \u0219i un interes propriu, specific: soarta comunit\u0103\u021bilor ortodoxe rom\u00e2ne\u0219ti din Ucraina, \u00eendeosebi din Bucovina de Nord. De aceea, Biserica de la Bucure\u0219ti se mi\u0219c\u0103 cu precau\u021bie calculat\u0103: nu dore\u0219te ca rom\u00e2nii ortodoc\u0219i din Ucraina s\u0103 se dizolve nici \u00een logica moscovit\u0103, nici \u00een cea na\u021bional-ucrainean\u0103. Nu este o pozi\u021bie promoscovit\u0103. Este o pozi\u021bie rom\u00e2nocentric\u0103. Dar ea ilustreaz\u0103, \u00een sine, faptul c\u0103 \u00een spa\u021biul dintre Dun\u0103re, Nistru, Nipru \u0219i Caucaz, harta bisericeasc\u0103 a devenit parte integrant\u0103 a h\u0103r\u021bii de securitate.<\/p>\n
Rusia \u00een\u021belege aceasta mai bine dec\u00e2t Occidentul<\/p>\n
Politica occidental\u0103 gre\u0219e\u0219te adesea pentru c\u0103 trateaz\u0103 religia ca pe o chestiune strict privat\u0103. La Bruxelles, Berlin sau Washington, factorul religios este perceput de regul\u0103 ca fundal cultural, folclor sau particularitate intern\u0103 a unor societ\u0103\u021bi \u00eendep\u0103rtate. Rusia nu g\u00e2nde\u0219te astfel.<\/p>\n
Moscova \u0219tie c\u0103 \u00een societ\u0103\u021bile ortodoxe Biserica poate conta mai mult dec\u00e2t partidele, poate fi mai stabil\u0103 dec\u00e2t presa \u0219i mai apropiat\u0103 de oameni dec\u00e2t orice administra\u021bie de stat. Dup\u0103 anii 2000, Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 a devenit nu doar institu\u021bie religioas\u0103, ci \u0219i purt\u0103toarea ideologiei \u201elumii ruse\u201d: credin\u021b\u0103, istorie, victorie, familie, limb\u0103, civiliza\u021bie \u0219i dreptul Moscovei de a fi centrul tuturor celor pe care \u00eei socote\u0219te parte a spa\u021biului s\u0103u istoric.<\/p>\n
Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare Biseric\u0103 Ortodox\u0103 este un instrument al Moscovei. Dimpotriv\u0103: Ortodoxia na\u021bional\u0103 poate fi un baraj solid \u00eempotriva imperialismului rus. Biserica Rom\u00e2n\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 astfel \u00een Republica Moldova, oferind o alternativ\u0103 real\u0103 la orbita moscovit\u0103. \u0218i Biserica Georgian\u0103 a fost, de-a lungul veacurilor, p\u0103str\u0103toarea poporului georgian, nu un releu al politicii ruse.<\/p>\n
Dar tocmai de aceea lupta pentru ea este at\u00e2t de important\u0103. Imperiul nu v\u00e2neaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ceea ce este slab. V\u00e2neaz\u0103 ceea ce \u021bine un popor \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n
Nu un r\u0103zboi secular \u00eempotriva Bisericii<\/p>\n
Din toate acestea nu rezult\u0103 c\u0103 r\u0103spunsul ar trebui s\u0103 fie un r\u0103zboi \u00eempotriva Ortodoxiei. Pentru Rom\u00e2nia, Republica Moldova, Ucraina \u0219i Georgia, o astfel de abordare ar fi totodat\u0103 o eroare istoric\u0103 \u0219i o sinucidere politic\u0103.<\/p>\n
Ortodoxia este prea ad\u00e2nc \u00eempletit\u0103 \u00een aceste societ\u0103\u021bi cu limba, familia, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile, calendarul, memoria popular\u0103, suferin\u021ba anticomunist\u0103, via\u021ba rural\u0103, m\u0103n\u0103stirile, sentimentul demnit\u0103\u021bii \u0219i con\u0219tiin\u021ba continuit\u0103\u021bii istorice. Nu po\u021bi impune retragerea Bisericii \u00een sfera privat\u0103. \u00cen aceste \u021b\u0103ri, memoria bisericeasc\u0103 nu a fost niciodat\u0103 privat\u0103.<\/p>\n
Problema nu este rolul public al Bisericii. Problema este: cui serve\u0219te acest rol?<\/p>\n
Biserica poate fi spa\u021biul demnit\u0103\u021bii na\u021bionale, al rezisten\u021bei fa\u021b\u0103 de imperiu, al ajutor\u0103rii celor fug\u0103ri\u021bi de r\u0103zboi, al ap\u0103r\u0103rii limbii, al solidarit\u0103\u021bii \u0219i al memoriei martirilor. Dar poate deveni, la fel de bine, limbajul supunerii politice, al isteriei antioccidentale, al xenofobiei, al nostalgiei imperiale \u0219i al legitim\u0103rii puterii abuzive.<\/p>\n
\u00centrebarea fundamental\u0103 nu este \u201eBiseric\u0103 sau secularism\u201d. \u00centrebarea este: cui sluje\u0219te memoria bisericeasc\u0103, libert\u0103\u021bii unui popor sau captivit\u0103\u021bii lui?<\/p>\n
Concluzia rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n
Pentru Rom\u00e2nia, lec\u021bia georgian\u0103 nu este c\u0103 Biserica ar fi periculoas\u0103. O astfel de concluzie ar fi nu doar primitiv\u0103, ci \u0219i profund fals\u0103. Lec\u021bia este alta: cu c\u00e2t statul este mai slab, cu at\u00e2t Biserica ajunge s\u0103-i ia locul. Iar atunci c\u00e2nd Biserica devine ultimul stat, lupta pentru ea devine o chestiune de securitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu-\u0219i poate permite s\u0103 priveasc\u0103 Ortodoxia ca simpl\u0103 tradi\u021bie sau ca problem\u0103 intern\u0103 a vie\u021bii biserice\u0219ti. \u00cen Republica Moldova, ea este deja un teren de competi\u021bie \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Moscova. \u00cen Ucraina, a devenit parte a unui r\u0103zboi pentru independen\u021b\u0103. \u00cen Georgia, poate deveni factorul decisiv care va ar\u0103ta dac\u0103 \u021bara \u00ee\u0219i va men\u021bine orientarea european\u0103 sau va rec\u0103dea \u00een capcana postsovietic\u0103.<\/p>\n
Patriarhul Daniel l-a felicitat pe Shio al III-lea pentru alegerea sa. Este un gest firesc de diploma\u021bie interbisericeasc\u0103. Dar \u00een spatele unui astfel de gest trebuie s\u0103 existe o claritate strategic\u0103 mai profund\u0103: Georgia nu este pentru Rom\u00e2nia doar o sor\u0103 ortodox\u0103 de la cel\u0103lalt cap\u0103t al M\u0103rii Negre. Este o oglind\u0103 \u00een care se poate vedea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu un popor atunci c\u00e2nd Biserica devine principalul depozitar al identit\u0103\u021bii na\u021bionale, iar imperiul decide s\u0103 cucereasc\u0103 tocmai acest depozitar.<\/p>\n
Europa de Est \u0219i Caucazul de Sud au intrat \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care chestiunile biserice\u0219ti nu mai pot fi l\u0103sate exclusiv \u00een seama oamenilor Bisericii. Nu este vorba despre amestecul statului \u00een credin\u021b\u0103. Este vorba despre recunoa\u0219terea unui fapt deja constituit: credin\u021ba, memoria \u0219i identitatea na\u021bional\u0103 au devenit componente ale r\u0103zboiului hibrid.<\/p>\n
Georgia se afl\u0103 ast\u0103zi \u00eentre Europa, Rusia \u0219i propria ei memorie bisericeasc\u0103 milenar\u0103. Shio al III-lea poate deveni patriarhul rezisten\u021bei na\u021bionale. Poate deveni un custode ponderat al tradi\u021biei. Poate deveni figura sub care Biserica va aluneca prea aproape de putere \u0219i prea concesiv\u0103 fa\u021b\u0103 de Moscova. Deocamdat\u0103, r\u0103spunsul r\u0103m\u00e2ne deschis.<\/p>\n
Dar pentru Rom\u00e2nia, o concluzie este deja limpede. \u00cen aceast\u0103 parte a lumii, Biserica poate fi ultimul refugiu al na\u021biunii. Tocmai de aceea imperiul \u00eencearc\u0103 s\u0103 intre acolo primul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"C\u00e2nd o \u021bar\u0103 nu mai are un stat adev\u0103rat, Biserica \u00eei ia locul. Exact aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":198951,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[56232,32,33,31,36,37,3113,27,74,34,35,25,41,40,38,39,56233,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-198950","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-biserica-georgiana","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-georgia","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-shio","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116705479088590605","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/198950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=198950"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/198950\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/198951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=198950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=198950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=198950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}