{"id":199381,"date":"2026-06-07T14:46:09","date_gmt":"2026-06-07T14:46:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/199381\/"},"modified":"2026-06-07T14:46:09","modified_gmt":"2026-06-07T14:46:09","slug":"romania-a-perfectat-arta-uitarii-herta-muller-laureata-a-premiului-nobel-condamna-refuzul-patriei-sale-de-a-si-privi-trecutul-in-fata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/199381\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia a perfectat arta uit\u0103rii. Herta M\u00fcller, laureat\u0103 a Premiului Nobel, condamn\u0103 refuzul patriei sale de a-\u0219i privi trecutul \u00een fa\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"Rom\u00e2nia<\/a><\/p>\n

Herta M\u00fcller, laureat\u0103 a Premiului Nobel pentru literatur\u0103 \u00een 2009 \/FOTO:X @edicionesiruela<\/p>\n

O nou\u0103 carte<\/a> de memorii semnat\u0103 de Herta M\u00fcller, laureat\u0103 a Premiului Nobel<\/a> pentru literatur\u0103, readuce \u00een discu\u021bie traumele nerezolvate ale comunismului \u0219i incapacitatea societ\u0103\u021bii noastre de a-\u0219i asuma trecutul. Prin lentila unei copil\u0103rii marcate de t\u0103cere \u0219i a anilor de h\u0103r\u021buire din partea Securit\u0103\u021bii, scriitoarea ofer\u0103 \u00een \u201eSatul de la marginea lumii: scriind \u0219i supravie\u021buind \u00een Rom\u00e2nia lui Ceau\u0219escu\u201c o radiografie t\u0103ioas\u0103 a unei \u021b\u0103ri care pare s\u0103 fi perfectat, \u00een timp, cea mai periculoas\u0103 dintre arte: cea a uit\u0103rii.<\/p>\n

\u201eAi batist\u0103?\u201d \u2013 aceasta era \u00eentrebarea pe care mama Hertei M\u00fcller i-o adresa \u00een fiecare zi, \u00eenainte ca viitoarea scriitoare s\u0103 ias\u0103 pe u\u0219\u0103. C\u0103lit\u0103 de cei cinci ani petrecu\u021bi \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103 sovietic, mama ei \u00ee\u0219i ar\u0103ta rar afec\u021biunea.<\/p>\n

\u201eIubirea se deghiza \u00eentr-o \u00eentrebare. Era singurul mod \u00een care putea fi exprimat\u0103: cu pruden\u021b\u0103, pe tonul unei comenzi\u201d, avea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 M\u00fcller \u00een discursul de recep\u021bie al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103, \u00een 2009.<\/p>\n

Pentru M\u00fcller, un romancier care a tr\u0103it sub dictatura comunist\u0103 din Rom\u00e2nia, o batist\u0103 nu este niciodat\u0103 doar o batist\u0103. C\u00e2nd un om moare pe strad\u0103, batista este \u201econdolean\u021ba mut\u0103\u201d a trec\u0103torilor care \u00eei acoper\u0103 chipul. Atunci c\u00e2nd este dat\u0103 afar\u0103 de la birou din motive politice, batista devine \u201eproprietatea privat\u0103\u201d pe care o a\u0219az\u0103 pe treptele institu\u021biei pentru a-\u0219i marca noul spa\u021biu de lucru. Un simbol fragil al demnit\u0103\u021bii \u0219i al grijii \u00een decenii de \u00eentuneric.<\/p>\n

\u00cen noul s\u0103u volum de memorii, scriitoarea explic\u0103 cum persecu\u021biile Securit\u0103\u021bii au transformat-o, de fapt, \u00een autorul de geniu de mai t\u00e2rziu. O radiografie dur\u0103 a unei \u021b\u0103ri care a \u00eenv\u0103\u021bat, mai bine ca oricine, s\u0103 uite, scriu Foreign Policy \u0219i The Telegraph.<\/p>\n

Copil\u0103ria din Banat \u0219i absurdul totalitar<\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een 1953 \u00eentr-o comunitate de \u0219vabi din Banat, Herta M\u00fcller a crescut sub semnul t\u0103cerii \u0219i al izol\u0103rii. Acas\u0103, p\u0103rin\u021bii ei refuzau s\u0103 \u00eenfrunte capitolele negre ale istoriei: tat\u0103l, fost soldat \u00een trupele Waffen-SS, nega crimele nazismului, \u00een timp ce mama refuza s\u0103 vorbeasc\u0103 despre trauma lag\u0103rului sovietic.<\/p>\n

Evadarea la ora\u0219 a \u00eensemnat un post de traduc\u0103tor \u00eentr-o fabric\u0103 de ma\u0219ini hidraulice, dar \u0219i \u00eenceputul co\u0219marului. Refuzul ei de a deveni informator al Securit\u0103\u021bii a declan\u0219at o campanie brutal\u0103 de h\u0103r\u021buire: perchezi\u021bii, supraveghere \u0219i acuza\u021bii absurde. \u00centr-un episod de un umor negru, M\u00fcller a fost interogat\u0103 ore \u00een \u0219ir pentru c\u0103 a cump\u0103rat nuci de la un \u021b\u0103ran din pia\u021b\u0103, fiind acuzat\u0103 c\u0103 \u201esubmineaz\u0103 pre\u021burile de stat\u201d. \u201eDar nu exista un pre\u021b fix\u201d, noteaz\u0103 ea, \u201estatul nu avea nuci\u201d.<\/p>\n

Concediat\u0103 \u0219i etichetat\u0103 drept \u201eparazit\u0103\u201d sau \u201eprostituat\u0103\u201d, M\u00fcller a cochetat cu ideea sinuciderii \u2013 un act tabu, aflat \u00een contradic\u021bie flagrant\u0103 cu \u201efericirea\u201d oficial\u0103 a poporului rom\u00e2n. \u00cens\u0103 amenin\u021barea direct\u0103 a unui securist a trezit \u00een ea o reac\u021bie invers\u0103: o sete acut\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i de revolt\u0103.<\/p>\n

Exilul \u0219i suspiciunea generalizat\u0103<\/p>\n

Dup\u0103 ani de \u0219icane, birocra\u021bie kafkian\u0103 \u0219i mit\u0103, M\u00fcller a reu\u0219it s\u0103 emigreze \u00een Germania de Vest \u00een 1987. Absurdul nu s-a oprit \u00eens\u0103 la grani\u021b\u0103. Dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 demonstreze c\u0103 nu este agent german, odat\u0103 ajuns\u0103 \u00een Occident a fost nevoit\u0103 s\u0103 conving\u0103 serviciile secrete vest-germane c\u0103 nu este spion al Securit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Memoriile sale, structurate sub forma unor interviuri realizate de editoarea Angelika Klammer, deseneaz\u0103 portretul unei femei de o rezisten\u021b\u0103 remarcabil\u0103. M\u00fcller descrie via\u021ba din spatele Cortinei de Fier ca pe o alegere imposibil\u0103 \u00eentre \u201edistrugerea prin conformism sau autodistrugerea prin nesupunere\u201d. Pentru a-\u0219i p\u0103stra demnitatea, scriitoarea poveste\u0219te cum insista s\u0103 se machieze riguros \u00eenaintea fiec\u0103rui interogatoriu, demonstr\u00e2nd tor\u021bionarilor c\u0103 \u00eenc\u0103 nu devenise indiferent\u0103 fa\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

\u201eSecuritatea ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 jum\u0103tate din Nobel\u201d<\/p>\n

Dincolo de tragedie, cartea abund\u0103 \u00een momente de un absurd comic veritabil. \u00cen Rom\u00e2nia lui Ceau\u0219escu, lectura era privit\u0103 cu suspiciune: \u201eRiscai s\u0103 devii profund\u201d, glume\u0219te amar autoarea. Iar ob\u021binerea actelor de plecare sem\u0103na cu un co\u0219mar birocratic: \u201eNu aveam co\u0219 de fum, dar aveam nevoie de o \u0219tampil\u0103 de la Oficiul pentru Co\u0219uri de Fum care s\u0103 ateste c\u0103 nu am co\u0219 de fum\u201d.<\/p>\n

Poate cea mai cinic\u0103 anecdot\u0103 r\u0103m\u00e2ne cea \u00een care un fost agent care \u00eei asculta apartamentul a pretins, ani mai t\u00e2rziu, c\u0103 Securitatea ar merita jum\u0103tate din premiul ei Nobel. \u201eP\u00e2n\u0103 la urm\u0103\u201d, i s-a spus, \u201edatorit\u0103 lor ai avut despre ce s\u0103 scrii\u201d.<\/p>\n

Prin acest nou volum, Herta M\u00fcller nu doar c\u0103 \u00ee\u0219i completeaz\u0103 autoportretul, dar lanseaz\u0103 un avertisment sever unei Rom\u00e2nii contemporane care prefer\u0103 amnezia colectiv\u0103 \u00een locul unei reconcilieri reale \u0219i dureroase cu propriul trecut comunist.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Herta M\u00fcller, laureat\u0103 a Premiului Nobel pentru literatur\u0103 \u00een 2009 \/FOTO:X @edicionesiruela O nou\u0103 carte de memorii semnat\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":199382,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,23760,31,56351,36,37,27,6582,34,35,14876,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-199381","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-carte","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-comunisma","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-herta-muller","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-memorii","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116709372145305648","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/199381","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=199381"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/199381\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/199382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=199381"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=199381"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=199381"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}