{"id":201008,"date":"2026-06-09T17:25:12","date_gmt":"2026-06-09T17:25:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/201008\/"},"modified":"2026-06-09T17:25:12","modified_gmt":"2026-06-09T17:25:12","slug":"peste-1-100-de-actuali-si-fosti-magistrati-cer-guvernului-sa-rescrie-in-favoarea-lor-legea-unica-a-salarizarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/201008\/","title":{"rendered":"Peste 1.100 de actuali \u0219i fo\u0219ti magistra\u021bi cer Guvernului s\u0103 rescrie, \u00een favoarea lor, legea unic\u0103 a salariz\u0103rii"},"content":{"rendered":"

Peste 1.100 de judec\u0103tori \u0219i procurori au semnat pentru a transmite 33 de propuneri de modificare a proiectului de lege privind salarizarea personalului bugetar. Scrisoarea urmeaz\u0103 a fi transmis\u0103 c\u0103tre Ministerul Muncii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu noua lege a salariz\u0103rii.<\/p>\n

Semnatarii cer ca judec\u0103torii cu grad de \u00cenalt\u0103 Curte s\u0103 fie pl\u0103ti\u021bi precum premierul \u021b\u0103rii, adic\u0103 la coeficientul de 7,50. Acesta se \u00eenmul\u021be\u0219te cu valoarea de referin\u021b\u0103 de 4.100 de lei, salariul maxim brut cerut fiind de 30.750 de lei. Guvernul a propus pentru judec\u0103torii de la instan\u021ba suprem\u0103 un coeficient de 5,50, adic\u0103 22.150 de lei brut lunar.<\/p>\n

Semnatarii sus\u021bin c\u0103 \u201efunc\u021bia de judec\u0103tor\/procuror este evaluat\u0103 prin acelea\u0219i repere utilizate pentru func\u021biile administrative \u0219i de conducere, f\u0103r\u0103 o valorificare adecvat\u0103 a rolului constitu\u021bional, ceea ce conduce la o subevaluare structural\u0103 a func\u021biilor jurisdic\u021bionale\u201d.<\/p>\n

Mai mult, dac\u0103 justi\u021bia este putere constitu\u021bional\u0103, func\u021biile judiciare supreme nu pot fi pozi\u021bionate exclusiv \u00een zona rezervat\u0103 func\u021biilor administrative de nivel \u00eenalt.<\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i: Dup\u0103 90 de termene \u0219i 10 ani de proces, \u00ceCCJ desfiin\u021beaz\u0103 intercept\u0103rile din dosarul \u201eLoteria\u201d al lui Maricel P\u0103curaru<\/a><\/p>\n

Mai pu\u021bin dec\u00e2t politicienii<\/p>\n

Semnatarii mai sunt nemul\u021bumi\u021bi de faptul c\u0103 \u201ejudec\u0103torul cu grad de \u00cenalt\u0103 Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie beneficiaz\u0103 de un coeficient maxim de 5,50\u2033, \u00een timp ce \u201enumeroase func\u021bii de demnitate public\u0103 numite beneficiaz\u0103 de coeficien\u021bi superiori: Prim-ministru \u2013 7,50, Viceprim-ministru \u2013 6,60, Ministru \u2013 6,50, Pre\u0219edintele Cur\u021bii de Conturi \u2013 6,26, Pre\u0219edintele Consiliului Concuren\u021bei \u2013 6,26, Avocatul Poporului \u2013 6,26, Pre\u0219edintele AEP \u2013 6,26, Secretarul General al Guvernului \u2013 6,26\u2033, lucru care nu este normal din punctul de vedere al celor 1.100 de magistra\u021bi.<\/p>\n

Tot ei mai sus\u021bin c\u0103 \u201eindependen\u021ba economic\u0103 a magistra\u021bilor trebuie s\u0103 existe de la intrarea \u00een magistratur\u0103, nu doar la finalul carierei\u201d. Cu toate acestea, \u201ediferen\u021ba dintre judec\u0103torul de baz\u0103 (3,59) \u0219i judec\u0103torul \u00ceCCJ cu peste 20 de ani vechime (5,50) este de numai 1,91 puncte coeficient\u201d.<\/p>\n

Vor independen\u021b\u0103 financiar\u0103 garantat\u0103<\/p>\n

\u00cen plus, ei mai sunt nemul\u021bumi\u021bi de faptul c\u0103, \u00een lege, \u201eindependen\u021ba economic\u0103 este afirmat\u0103, dar nu este garantat\u0103 efectiv\u201d. De asemenea, un articol \u201eprevede c\u0103 majorarea cheltuielilor de personal nu poate dep\u0103\u0219i cre\u0219terea nominal\u0103 a PIB, iar astfel salariul magistratului devine dependent exclusiv de politica fiscal\u0103\u201d. Semnatarii mai cer ca diferen\u021ba salarial\u0103 tranzitorie s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een baza de calcul privind pensia. \u00cen concluzie, cei 1.100 de judec\u0103tori \u0219i procurori vor ca \u00een lege s\u0103 fie introdus un articol care s\u0103 previn\u0103 diminuarea direct\u0103 sau indirect\u0103 a remunera\u021biei acestora.<\/p>\n

Mai mult, premiul de performan\u021b\u0103 prev\u0103zut \u00een lege ar trebui acordat \u00eentregului sistem judiciar, din moment ce magistra\u021bii, \u00een condi\u021bii de deficit de personal, au avut o rat\u0103 de solu\u021bionare a dosarelor de 102%, deci s-ar ajunge \u00een situa\u021bia \u00een care ar trebui s\u0103 fie premia\u021bi cu to\u021bii.<\/p>\n

\"\"Ponderea magistra\u021bilor activi \u0219i pensionari \u00een num\u0103rul celor care au semnat pentru cele 33 modific\u0103ri care urmeaz\u0103 a ajunge la ministerul Muncii.<\/p>\n

Reprezentan\u021bii magistraturii au transmis Ministerului Muncii un document de observa\u021bii fa\u021b\u0103 de proiectul noii legi a salariz\u0103rii unitare a personalului din sectorul public, semnal\u00e2nd probleme de metodologie, transparen\u021b\u0103 \u0219i ierarhizare care afecteaz\u0103 \u00een mod specific familia ocupa\u021bional\u0103 Justi\u021bie.<\/p>\n

Una dintre criticile centrale vizeaz\u0103 arhitectura sistemului de grade salariale, despre care magistra\u021bii sus\u021bin c\u0103 este construit\u0103 \u00een jurul func\u021biilor manageriale, cu efectul comprim\u0103rii progresiei jurisdic\u021bionale. Concret, diferen\u021bele dintre nivelurile succesive de jurisdic\u021bie s-ar diminua, iar promovarea profesional\u0103 \u2014 de la judec\u0103torie la tribunal, curte de apel sau \u00cenalta Curte \u2014 ar fi insuficient valorificat\u0103 din punct de vedere salarial, ba chiar penalizat\u0103 \u00een interac\u021biunea cu diferen\u021ba salarial\u0103 tranzitorie prev\u0103zut\u0103 de proiect.<\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i: O avocat\u0103 trage semnalul de alarm\u0103: \u201eC\u00e2nd blocajul devine regul\u0103, justi\u021bia nu mai e doar lent\u0103 \u2014 e vulnerabil\u0103\u201d<\/a><\/p>\n

\u201eIndependen\u021ba economic\u0103\u201d \u2014 principiu f\u0103r\u0103 mecanism<\/p>\n

De\u0219i proiectul consacr\u0103 expres principiul independen\u021bei economice a magistratului, documentul transmis Ministerului Muncii atrage aten\u021bia c\u0103 acesta r\u0103m\u00e2ne o declara\u021bie f\u0103r\u0103 mecanisme efective de protec\u021bie. Nu exist\u0103 o corelare real\u0103 \u00eentre aceast\u0103 garan\u021bie, valoarea de referin\u021b\u0103 utilizat\u0103 \u00een calcul \u0219i regimul diferen\u021bei salariale tranzitorii, ceea ce face ca independen\u021ba economic\u0103 s\u0103 nu fie asigurat\u0103 \u00een mod efectiv, stabil \u0219i previzibil.<\/p>\n

Documentul con\u021bine 12 observa\u021bii punctuale \u0219i 33 de solicit\u0103ri de modificare, acoperind teme precum: introducerea unui criteriu distinct pentru func\u021bia constitu\u021bional\u0103 a magistraturii, reconfigurarea sistemului de grade, consolidarea garan\u021biilor privind remunera\u021bia, publicarea integral\u0103 a metodologiei de evaluare, realizarea unei evalu\u0103ri de impact asupra sistemului judiciar, reglementarea transparent\u0103 a premiului de performan\u021b\u0103 \u0219i clarificarea regimului muncii suplimentare \u0219i de noapte pentru personalul din justi\u021bie. <\/p>\n

Cine sunt semnatarii?<\/p>\n

Avem, astfel, 1.141 de semn\u0103turi, dintre care 650 apar\u021bin judec\u0103torilor activi \u0219i pensionari. Potrivit analizei f\u0103cute de PRESShub, 420 de judec\u0103tori sunt activi \u0219i 230 sunt pensionari.<\/p>\n

Din partea procurorilor, au semnat 425. Dintre ace\u0219tia, 360 sunt activi \u0219i 65 sunt pensionari. Lor li se adaug\u0103 64 de cursan\u021bi ai Institutului Na\u021bional al Magistraturii (INM), fiind auditori de justi\u021bie. Astfel, 26% dintre semnatari sunt pensionari. Lor li se adaug\u0103 cei 64 de cursan\u021bi INM, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproximativ o treime din list\u0103 nu are un interes salarial imediat \u00een aceast\u0103 reform\u0103.<\/p>\n

Rom\u00e2nia are aproximativ 4.400 de judec\u0103tori \u0219i 2.300 de procurori \u00een func\u021bie. \u00cen total, 6.700 de magistra\u021bi. <\/p>\n

Tabelul este deschis de c\u00e2\u021biva judec\u0103tori vocali, foarte activi pe re\u021belele sociale, care se viseaz\u0103 viitori membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). O remarc\u0103m pe Andreea Valeria David Iancu, t\u00e2n\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 transferat\u0103 de la Sibiu la Judec\u0103toria Alba Iulia, delegat\u0103 vicepre\u0219edinte, apoi pre\u0219edinte de instan\u021b\u0103 de Sec\u021bia pentru Judec\u0103tori a CSM. S-a f\u0103cut remarcat\u0103 prin pozele de pe sc\u0103rile instan\u021bei, unde protesta prin \u00eentreruperea programului de lucru din cauza legii salariz\u0103rii. M\u0103d\u0103lina Afr\u0103sinie de la Tribunalul Bucure\u0219ti este o alt\u0103 semnatar\u0103, recunoscut\u0103 pentru pozi\u021biile politice exprimate pe re\u021belele de socializare, declara\u021bii ignorate de Inspec\u021bia Judiciar\u0103.<\/p>\n

Alt semnatar vocal este Mugurel Arin Botu, de la Tribunalul Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, \u0219i el critic al guvernului \u0219i al oric\u0103rei tentative de reform\u0103 a legii de salarizare a magistra\u021bilor.<\/p>\n

De remarcat c\u0103 niciun judec\u0103tor de la instan\u021ba suprem\u0103 nu semneaz\u0103 documentul. De la Curtea de Apel Bucure\u0219ti a fost un singur sus\u021bin\u0103tor al demersului. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Peste 1.100 de judec\u0103tori \u0219i procurori au semnat pentru a transmite 33 de propuneri de modificare a proiectului…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":201009,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[56824,32,33,31,36,37,27,34,35,47695,25,41,40,38,39,931,26,28,29,30],"class_list":["post-201008","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-1100-magistrati","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-legea-salarizarii","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-scrisoare","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116721321560947237","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/201008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=201008"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/201008\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/201009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=201008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=201008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=201008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}