{"id":201594,"date":"2026-06-10T10:55:12","date_gmt":"2026-06-10T10:55:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/201594\/"},"modified":"2026-06-10T10:55:12","modified_gmt":"2026-06-10T10:55:12","slug":"inginerii-chinezi-au-facut-un-test-record-de-537-zile-in-largul-marii-pentru-a-masura-rezistenta-materialelor-la-10-000-metri-adancime-cu-implicatii-strategice-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/201594\/","title":{"rendered":"Inginerii chinezi au f\u0103cut un test record de 537 zile \u00een largul m\u0103rii pentru a m\u0103sura rezisten\u0163a materialelor la 10.000 metri ad\u00e2ncime, cu implica\u0163ii strategice | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781088910_739_Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>9 Iunie 2026, 20:10<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tO echip\u0103 de ingineri chinezi, de la Institutul de Cercet\u0103ri 725, parte din compania constructoare de nave CSSC din China, a f\u0103cut un test record de 537 zile \u00een largul m\u0103rii, pentru a m\u0103sura rezisten\u0163a materialelor la 10.000 metri ad\u00e2ncime. Testul e unul record \u00een durat\u0103, ad\u00e2ncime \u015fi amploare, dar \u015fi mai curioase sunt implica\u0163iile strategice ale acestuia.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tApa salin\u0103 e deja unul din cele mai corozive \u015fi solicitante medii din c\u00e2te exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Atunci c\u00e2nd ea mai e combinat\u0103 cu presiunea imens\u0103 a ad\u00e2ncimii, lucrurile devin \u015fi mai solicitante. La 10.000 metri ad\u00e2ncime, presiunea ajunge la 1.000 atmosfere, pun\u00e2nd la solicitare maxim\u0103 orice material. Iar inginerii chinezi au ales o palet\u0103 \u00eentreag\u0103 de materiale, aliaje feroase \u015fi neferoase, amestecuri pentru straturi de protec\u0163ie, pentru a le testa la asemenea ad\u00e2ncime pe termen lung.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tMarea \u00eentrebare e de ce ar fi nevoie de asemenea teste acum, or, omenirea a construit submarine \u015fi batiscafuri de mult timp \u00eencoace \u015fi aparent st\u0103p\u00e2ne\u015fte deja cuno\u015ftin\u0163e vaste despre materiale care sufer\u0103 de coroziune sau nu, \u015fi care pot rezista sau nu.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tEi bine, \u00een mod paradoxal, omenirea are o experien\u0163\u0103 vast\u0103 p\u00e2n\u0103 la o anumit\u0103 ad\u00e2ncime \u015fi mult mai pu\u0163in\u0103 la ad\u00e2ncimi foarte mari. Submarinele opereaz\u0103 de obicei la ad\u00e2ncimi de doar 300-600 metri. Prin urmare, aceste vehicule, singurele care stau \u00een mod obi\u015fnuit perioade \u00eendelungate \u00een ap\u0103, sunt expuse la ad\u00e2ncimi mult mai mici.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tBatiscafurile de cercetare ajung la ad\u00e2ncimi mult mai mari, de 6.500 metri \u015fi mai mult. Au existat \u015fi explor\u0103ri de peste 10.000 metri \u2014 spre exemplu batiscaful Trieste a atins \u00een 1960 fundul gropii Marianelor. Pe atunci, instrumentele de bord ar\u0103tau 11.521 metri, \u00eens\u0103 ad\u00e2ncimea a fost ulterior revizuit\u0103 la 10.916 m. Recordul lui Trieste a r\u0103mas \u00een vigoare peste 50 de ani, iar apoi au mai existat c\u00e2teva batiscafuri care au atins ad\u00e2ncimi similare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Batiscaful Trieste<\/p>\n<p>Acum China are batiscaful Fendouzhe, cu care a atins de mai multe ori ad\u00e2ncimile similare de pe fundul gropii Marianelor. Dar toate aceste batiscafuri fac incursiuni de scurt\u0103 durat\u0103 la asemenea ad\u00e2nci, f\u0103r\u0103 a sta acolo un an \u015fi jum\u0103tate sau mai mult.  Tocmai de asta, testul de acum de 537 zile al inginerilor chinez e cu totul deosebit.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Batiscaful Fendouzhe<\/p>\n<p>Ace\u015ftia mai spun c\u0103 \u00een laborator se poate testa bine rezisten\u0163a mecanic\u0103 a unui material, dar nu \u015fi evolu\u0163ia \u00een timp la ad\u00e2ncime, \u00een combina\u0163ie cu salinitatea, nivelul redus de oxigen de acolo \u015fi efectul organismelor de acolo. Prin urmare, testul de acum a fost menit s\u0103 le arate rezisten\u0163a tuturor acestor materiale \u00een condi\u0163ii adev\u0103rate. Iar inginerii chinezi nu ascund c\u0103 din mostrele pe care le-au depozitat la o asemenea ad\u00e2ncime, multe s-au dovedit c\u0103 nu pot rezista deloc. Dar unele au rezistat \u015fi \u015fi-au validat compozi\u0163ia ca una potrivit\u0103 acestui mediu. Platforma pe care au fost fixate aceste materiale \u015fi care a stat 537 zile la ad\u00e2ncime a acumulat mai mult timp ca orice batiscaf nu doar la ad\u00e2ncime mare, ci \u015fi dac\u0103 am contoriza timpul de scufundare \u00een ap\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tLa prima vedere, rezultatele acestui test vor permite construc\u0163ia \u00een viitor a unor batiscafuri mai rezistente, care vor avea materiale durabile \u00een asemenea condi\u0163ii, inclusiv straturile de protec\u0163ie ale acestora.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tChina, \u00eens\u0103, are \u015fi un program imens de preg\u0103tire a mineritului \u00een apele ad\u00e2nci ale oceanelor, dup\u0103 ce a confirmat c\u0103 exist\u0103 zone cu z\u0103c\u0103minte generoase de p\u0103m\u00e2nturi rare \u015fi alte minereuri pre\u0163ioase. Pentru a face minerit \u00een ocean, la 6-10 mii metri ad\u00e2ncime, e nevoie de vehicule care s\u0103 poat\u0103 rezita luni la r\u00e2nd la aceast\u0103 ad\u00e2ncime, a\u015fa cum n-au putut-o face capsulele oceanice construite p\u00e2n\u0103 acum. De asta, un asemenea test era absolut necesar.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tLa fel de strategic e \u015fi impactul acestui test pentru a putea construi \u015fi instala senzori militari de mare ad\u00e2ncime, care ar monitoriza traficul oceanic, inclusiv al submarinelor. Capacitatea de a avea asemenea senzori, care rezist\u0103 \u00een timp \u015fi r\u0103m\u00e2n operabili \u00een comunica\u0163iile electronice, d\u0103 un avantaj imens.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tFire\u015fte, \u015fi construc\u0163iile turbinelor eoliene vor beneficia de aceste studii, chiar dac\u0103 ele nu ajung la asemenea ad\u00e2ncimi. \u00cens\u0103, dac\u0103 sistemele energetice viitoare ar vrea s\u0103 fac\u0103 stoc\u0103ri de carbon la mare ad\u00e2ncime sau s\u0103 con\u0163in\u0103 huburi energetice, se va cunoa\u015fte care materiale rezist\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIar China \u00ee\u015fi fortific\u0103 astfel un \u00eentreg ecosistem de capacit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice \u015fi strategice \u00een domeniul oceanic de mare ad\u00e2ncime, la fel cum o face \u00een ultimul timp cu explor\u0103rile spa\u0163iale \u015fi chiar cu industria semiconductoarelor \u015fi a cipurilor. \u015ei marea deosebire \u00een abordarea chinezeasc\u0103 e c\u0103 ace\u015ftia nu prea fac ac\u0163iuni singulare de acest tip, ci mai degrab\u0103 ca parte integrant\u0103 din eforturile unui \u00eentreg sistem, menit s\u0103 fortifice o \u00eentreag\u0103 direc\u0163ie sau industrie, sau chiar mai multe, ca \u00een acest caz.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(35599)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781088911_955_like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>1<\/p>\n<p>24,611<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781088912_104_nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781088912_299_nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"9 Iunie 2026, 20:10Redac\u0163ia PiataAuto.md O echip\u0103 de ingineri chinezi, de la Institutul de Cercet\u0103ri 725, parte din&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":201595,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[17594,57008,57012,97,96,1367,13502,57013,2367,57009,57010,6626,25669,57011,245,13054,41,40,38,39,57014,808,20828],"class_list":["post-201594","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-17594","tag-57008","tag-adancime","tag-afaceri","tag-business","tag-chinezi","tag-facut","tag-implicatii","tag-ingineri","tag-largul","tag-marii","tag-masura","tag-materiale","tag-metri","tag-record","tag-rezistenta","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-strategice","tag-test","tag-zile"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116725450721525387","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/201594","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=201594"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/201594\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/201595"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=201594"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=201594"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=201594"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}