Se referea la mari companii produc\u0103toare de armament \u0219i muni\u021bie, private mai ales, care, p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2026, ar putea s\u0103 semneze contracte de sute sau chiar miliarde de euro \u00een parteneriat cu firme din Rom\u00e2nia (de stat sau private).<\/p>\n
Ministrul Economiei \u0219i al\u021bi colegi de guvern \u0219i CSAT \u2013 de la Ap\u0103rare, Interne \u0219i Transporturilor \u2013 sunt, al\u0103turi de premier \u0219i al\u021bi \u00eenal\u021bi demnitari, cei care p\u00e2n\u0103 cel t\u00e2rziu pe 29 noiembrie trebuie s\u0103 definitiveze lista cu proiectele pentru care Rom\u00e2nia va cere Comisiei Europene \u00eemprumutul alocat prin SAFE.<\/p>\n
SAFE este cel mai nou \u0219i consistent program de ap\u0103rare al Uniunii Europene, pentru care Comisia se va \u00eemprumuta, \u00een numele statelor doritoare, cu 150 de miliarde de euro.<\/p>\n
La \u00eenceputul lunii septembrie, Comisia European\u0103 a anun\u021bat c\u0103 Rom\u00e2niei \u00eei vor fi alocate prin acest program aproape 17 miliarde de euro. Este a doua sum\u0103 ca m\u0103rime alocat\u0103 unui stat membru, dup\u0103 Polonia, care va primi aproape 44 de miliarde de euro.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu putea suporta oricum un \u00eemprumut mai mare din cauza deficitului bugetar (9,3% din PIB \u00een 2024, estimat la 8,4% \u00een 2025).<\/p>\n
Banii reprezint\u0103 \u00eemprumuturi avantajoase pe care statul care le acceseaz\u0103 trebuie s\u0103 le ramburseze \u00een 40 de ani, pl\u0103tind o dob\u00e2nd\u0103 de aproximativ 3% (de dou\u0103 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t dob\u00e2nda la care Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 \u00een prezent).<\/p>\n
Perioada de gra\u021bie pentru acest \u00eemprumut este de zece ani.<\/p>\n
Dar cum se vor \u00eemp\u0103r\u021bi cele 17 miliarde \u2013 dac\u0103 Rom\u00e2nia le va accesa integral p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2026?<\/p>\n
\u201eSunt 11 miliarde de euro doar pentru zona de ap\u0103rare \u0219i \u00eenc\u0103 vreo \u0219ase pentru chestiuni conexe – pe unde trec tancurile, s\u0103 se fac\u0103 poduri mai bune, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 treac\u0103 tancuri pe ele\u201d, explica, tot la one2one, ministrul Economiei.<\/p>\n
Chestiunile conexe, a\u0219a cum le nume\u0219te ministrul Economiei, reprezint\u0103 proiecte pentru mobilitate militar\u0103 \u0219i civil\u0103 \u00een valoare de aproape \u0219ase miliarde de euro. Banii pot fi folosi\u021bi pentru \u0219osele \u0219i poduri noi sau pentru \u00eent\u0103rirea unor astfel de obiective.<\/p>\n
De altfel, premierul Ilie Bolojan a anun\u021bat deja care sunt principalele investi\u021bii de infrastructur\u0103 de transport pentru care Rom\u00e2nia va cere bani de la Comisia European\u0103 prin SAFE:<\/p>\n
- \n
- por\u021biuni din Autostrada Moldovei (A7), respectiv Pa\u0219cani-Suceava-Siret;<\/li>\n
- por\u021biuni din autostrada care leag\u0103 Moldova de Transilvania (A8), respectiv Pa\u0219cani-Ia\u0219i-Podul de la Ungheni;<\/li>\n
- dezvoltarea Portului Constan\u021ba.<\/li>\n<\/ul>\n
Miza atragerii banilor este mare pentru c\u0103, din cauza deficitului bugetar, Ministerul Ap\u0103r\u0103rii nu are suficien\u021bi bani de la buget pentru toate investi\u021biile necesare. La fel, Ministerul de Interne.<\/p>\n
La Guvern, discu\u021biile despre atragerea banilor prin SAFE dureaz\u0103 cu orele, a povestit la Interviurile one2one, pe 2 octombrie, ministrul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale, Ionu\u021b Mo\u0219teanu.<\/p>\n
\u201eIeri (n.r. 1 octombrie) au fost trei ore \u0219i jum\u0103tate de discu\u021bii, dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri numai pe subiectul SAFE, la Guvern, la una a participat \u0219i premierul \u0219i p\u00e2n\u0103 la finalul lui noiembrie vom \u0219ti lista (n.r. de proiecte)\u201d, explica ministrul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale.<\/p>\n
Pentru cele 11 miliarde de euro se \u201ebat\u201d cel pu\u021bin trei institu\u021bii din domeniul de ap\u0103rare \u0219i siguran\u021b\u0103 public\u0103: Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) \u0219i potrivit site-ului Republica.ro<\/a>, SRI.<\/p>\n
Grosul banior, cel pu\u021bin \u0219apte miliarde de euro, ar putea ajunge la MApN pentru achizi\u021bii. Armata are restan\u021be uria\u0219e la \u00eenzestrare, \u00eencep\u00e2nd de la arma individual\u0103 a solda\u021bilor \u2013 care au \u00een dotare pistoale Carpa\u021bi \u0219i pu\u0219ti de pe vremea perioadei comuniste \u2013 p\u00e2n\u0103 la rachete \u0219i alte proiectile \u0219i drone.<\/p>\n
MAI vrea aproximativ trei miliarde de euro din cele disponibile, pentru armament \u0219i diferite echipamente.<\/p>\n
Cum func\u021bioneaz\u0103 fondul SAFE<\/p>\n
Adoptat de Consiliului Uniunii Europene (UE) la final de mai 2025<\/a>, SAFE este definit ca un stimulent sau instrument financiar al UE care \u201esprijin\u0103 statele membre care doresc s\u0103 investeasc\u0103 \u00een produc\u021bia industriei de ap\u0103rare prin achizi\u021bii publice comune axate pe capabilit\u0103\u021bile prioritare.\u201d<\/p>\n
Potrivit oficialilor europeni, investi\u021biilea vizeaz\u0103 \u021bintele de capabilit\u0103\u021bi NATO – produc\u021bia \u0219i achizi\u021bia echipamente militare, dezvoltarea logisticii militare – asumate de statele UE membre ale alian\u021bei-nord atlantice. <\/p>\n
Comisarul european pentru Ap\u0103rare, Andrius Kubilius, a spus<\/a>, de altfel, c\u0103 instrumentul oferit de UE vine s\u0103 sus\u021bin\u0103, financiar, \u021bintele asumate de majoritatea statelor membre, ca membre \u0219i ale NATO, de cre\u0219tere a cheltuielior de ap\u0103rare la 3,5% din PIB, p\u00e2n\u0103 \u00een 2035. De asemenea, pachetul financiar va fi dublat de o legisla\u021bie simplificat\u0103, potrivit lui. La summit<\/a>-ul alian\u021bei nord-atalntice de la Haga, din iunie 2025, alia\u021bii NATO, \u00eentre care \u0219i Rom\u00e2nia, au agreat \u0219i o cot\u0103 suplimentar\u0103, de 1,5% cheltuieli complementare, precum cele de mobilitate militar\u0103. <\/p>\n
\u00cen valoare total\u0103 de 150 de miliarde de euro, SAFE este primul pachet financiar masiv lansat ca parte a programului ReArm 2030, lansat \u00een acest an de Comisia European\u0103 \u0219i care propune mobilizarea total\u0103 a circa 800 de miliarde de euro drept cheltuieli pentru ap\u0103rare. <\/p>\n
SAFE sus\u021bine \u00een special proiectele comune care implic\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 \u021b\u0103ri eligibile pentru \u00eemprumuturi. Totu\u0219i, \u00een contextul geopolitic actual, vor fi permise \u0219i proiecte ale unei singuri \u021b\u0103ri, pentru o perioad\u0103 limitat\u0103 de timp. <\/p>\n
Fondurile SAFE pot fi atrase direct doar de \u021b\u0103rile membre UE, dar Ucraina \u0219i cele patru state din spa\u021biul economic european (SEE) \u0219i din asocia\u021bia de liber schimb – Norvegia, Islanda, Lichenstein \u0219i Elve\u021bia, care pot participa \u00een proiecte comune de achizi\u021bii, inclusiv a unor dot\u0103ri pe care le ofer\u0103 ele. Potrivit regulamentului fondului de \u00eemprumuturi, costul componentelor din afara acestor \u021b\u0103ri \u0219i a statelor UE nu poate dep\u0103\u0219i 35% din valoarea total\u0103 a componentelor produsului final.<\/p>\n
De asemenea, pot participa \u00een proiecte comune de achizi\u021bii \u021b\u0103ri admise formal \u00een UE, candidate sau poten\u021bial candidate, respectiv alte opt state care au acorduri de ap\u0103rare cu UE, printre care Marea Britanie, Canada, Japonia, sau Republica Moldova. <\/p>\n
Instrumentul SAFE este \u00eemp\u0103r\u021bit pe dou\u0103 categorii: <\/p>\n
- \n
- sisteme militare mai degrab\u0103 clasice: muni\u021bii \u0219i rachete, sisteme de artilerie, dot\u0103ri pentru lovirea \u00een ad\u00e2ncime, echipamente pentru solda\u021bi \u0219i armament de infanterie, mobilitate militar\u0103;<\/li>\n
- sisteme mai avansate, \u00een special \u00een domeniul aerian, maritim \u0219i al dronelor: sisteme de ap\u0103rare antiaerian\u0103 \u0219i antirachet\u0103; capabilit\u0103\u021bi maritime de suprafa\u021b\u0103 \u0219i subacvatice; drone \u0219i sisteme antidrone; sprijin strategici care include transportul aerian strategic \u0219i de alimentare \u00een aer, active \u0219i serviciile spa\u021biale; protec\u021bia activelor spa\u021biale; inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i r\u0103zboiul electronic.<\/li>\n<\/ul>\n
Instrumentul SAFE este garantat de fondurile comunitare UE \u0219i presupune o dob\u00e2nd\u0103 descris\u0103 drept competitiv\u0103 de c\u0103tre Comisie, egal\u0103 pentru to\u021bi beneficiarii \u0219i perioade de gra\u021bie de zece ani, adic\u0103 \u00een care banii nu vor fi returna\u021bi, dup\u0103 care rambursarea va avea loc \u00een 30 de ani. Fondurile urmeaz\u0103 s\u0103 fie atrase anterior \u0219i cheltuite p\u00e2n\u0103 la final de 2030. <\/p>\n
\u021a\u0103rile membre au depus cererile de finan\u021bare p\u00e2n\u0103 la 29 iulie, pe 9 septembrie au fost anun\u021bate sumele solicitate \u0219i care vor fi alocate. Programul are urm\u0103torul calendar, conform Comisiei Europene: <\/p>\n
- \n
- 30 noiembrie 2025 – \u021b\u0103rile beneficiare vor trebui s\u0103 transmit\u0103 Strategiile de ap\u0103rare revizuite – lucru pe care Rom\u00e2nia a anun\u021bat c\u0103 \u00eel va face;<\/li>\n
- ianuarie 2026 – Consiliul UE va aproba planul de implementare;<\/li>\n
- februarie 2026 – negocierea acordurilor \u0219i graficelor de \u00eemprumuturi \u0219i atragerea pre-finan\u021b\u0103rii.\n
Guvernul Rom\u00e2niei a anun\u021bat<\/a> c\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, \u00een septembrie \u0219i octombrie 2025, vor avea loc negocierile tehnice, pentru definitivarea listei de proiecte ale fiec\u0103rei \u021b\u0103ri, dup\u0103 care va fi stabilit\u0103 lista final\u0103 a proiectelor finan\u021bate. <\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
Ce vrea MApN s\u0103 cumpere prin programul SAFE<\/p>\n
Ministerul Ap\u0103r\u0103rii \u0219i-a propus<\/a> s\u0103 cumpere o parte dintre armele despre care spune c\u0103 are nevoie prin programul SAFE, chiar dac\u0103 Guvernul a promis c\u0103 va cre\u0219te \u00een 2026 bugetul Armatei.<\/p>\n
\u00cen luna septembrie, MApN preciza c\u0103 \u201eprogramul european SAFE ofer\u0103 o oportunitate de finan\u021bare prin proiecte comune \u00een domenii precum achizi\u021bia de tehnic\u0103 militar\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie, dezvoltarea de capabilit\u0103\u021bi tehnologice avansate \u0219i modernizarea infrastructurii militare\u201d.<\/p>\n
Institu\u021bia enumera dot\u0103rile pe care le vrea finan\u021bate prin SAFE:<\/p>\n
- \n
- sisteme de ap\u0103rare aerian\u0103 cu baz\u0103 la sol;<\/li>\n
- radare de supraveghere aerian\u0103;<\/li>\n
- transportoare blindate \u0219i ma\u0219ini de lupt\u0103 ale infanteriei;<\/li>\n
- nave de lupt\u0103 \u0219i sprijin;<\/li>\n
- drone, sisteme UAV (aeronave f\u0103r\u0103 pilot) \u0219i muni\u021bii de diferite calibre, inclusiv rachete.<\/li>\n<\/ul>\n
Declarativ, to\u021bi demnitarii implica\u021bi \u00een atragerea banilor prin programul SAFE sus\u021bin \u201eimplicarea industriei na\u021bionale de ap\u0103rare \u00een produc\u021bia \u0219i mentenan\u021ba acestor capabilit\u0103\u021bi, prin cooperare cu parteneri interna\u021bionali \u0219i transfer de tehnologie\u201d, dup\u0103 cum a explicat \u0219i MApN \u00een luna septembrie.<\/p>\n
R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 miliardele de euro vor ajunge \u0219i la companii militare rom\u00e2ne\u0219ti de stat \u2013 care vor trebui s\u0103 fac\u0103 parteneriate cu firme recunoscute din str\u0103in\u0103tate \u2013 sau dac\u0103 grosul va merge la companii private care fac produc\u021bie \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Ministrul Ap\u0103r\u0103rii, Ionu\u021b Mo\u0219teanu, spunea pe 30 septembrie c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit cu reprezentan\u021bi ai unor mari companii din industria interna\u021bional\u0103 de ap\u0103rare, \u00een vederea \u201emoderniz\u0103rii \u0219i dot\u0103rii Armatei Rom\u00e2niei cu armament \u0219i tehnic\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie\u201d.<\/p>\n
Era vorba despre \u00eent\u00e2lniri cu reprezentan\u021bi ai colo\u0219ilor indistriali AIRBUS, MBDA, Raytheon \u0219i Shield AI.<\/p>\n
MBDA este produc\u0103torul unora dintre sistemele de ap\u0103rare aerian\u0103 cu baz\u0103 la sol pe care MApN vrea s\u0103 le cumpere inclusiv cu ajutorul SAFE.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul lunii iunie, institu\u021bia a transmis c\u0103 Rom\u00e2nia particip\u0103 la Ini\u021biativa European\u0103 de Achizi\u021bie \u00een Comun a sistemelor Mistral 3 (rachet\u0103 multiplatform\u0103 \u2013 infanterie, marin\u0103 \u0219i for\u021be aeriene), al\u0103turi de alte opt state europene, inclusiv cu Fran\u021ba, \u021bara \u00een care produce rachetele compania MBDA.<\/p>\n
MApN vrea s\u0103 cumpere proiectile portabile MANPAD (Man-portable air-defense system) \u00een valoare de aproximativ 700 de milioane de euro, f\u0103r\u0103 TVA, inclusiv cu bani aloca\u021bi prin programul SAFE.<\/p>\n
Ambasada Fran\u021bei a anun\u021bat la finalul lunii iunie c\u0103 discut\u0103 cu MApN dou\u0103 proiecte de ap\u0103rare antiaerian\u0103, unul dintre ele fiind MANPAD \u2013 rachete antiaeriene portabile cu raz\u0103 foarte scurt\u0103 de ac\u021biune pentru For\u021bele Terestre, Mistral 3.<\/p>\n
Ministrul Ap\u0103r\u0103rii a mai spus c\u0103, \u201e\u00een ceea ce prive\u0219te Airbus, discu\u021biile au vizat at\u00e2t utilizarea mecanismului SAFE pentru sus\u021binerea unor proiecte comune, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea unor solu\u021bii inovative de cooperare industrial\u0103, \u00een timp ce cu Shield AI, a fost agreat\u0103 continuarea explor\u0103rii posibilit\u0103\u021bilor de cooperare industrial\u0103, \u00een mod deosebit pe partea de software\u201d.<\/p>\n
Airbus, produc\u0103torul avioanelor cunoscute \u00een toat\u0103 lumea, este prezent \u00een Rom\u00e2nia, prin divizia Airbus Helicopters, la Ghimbav, \u00een jude\u021bul Bra\u0219ov.<\/p>\n
Este de fapt un jointventure \u00eentre Airbus Helicopters (60% dintre ac\u021biuni) \u0219i IAR Bra\u0219ov (40% dintre ac\u021biuni) creat \u00een 2002.<\/p>\n
Compania \u00eentre\u021bine, repar\u0103 \u0219i modernizeaz\u0103 elicoptere \u0219i a\u0219teapt\u0103 de ani \u00eentregi ca statul rom\u00e2n s\u0103 dea comand\u0103 de astfel de aparate de zbor.<\/p>\n
\u00centrebat despre o eventual\u0103 achizi\u021bie de elicoptere de c\u0103tre Armat\u0103 de la compania francez\u0103, ministrul Economiei, Radu Miru\u021b\u0103, a explicat, la one2one, c\u0103 aceasta nu pare a se materializa.<\/p>\n
\u201eAcolo este o discu\u021bie: cei din Fran\u021ba sunt dispu\u0219i s\u0103 ne dea licen\u021b\u0103 pentru modelul H215 (n.r. model de elicopter). Cei de la Armata Rom\u00e2n\u0103 spun c\u0103 au nevoie de un model mai performant, H225 (n.r. elicopter de lupt\u0103). Asta vine la mine, care trebuie s\u0103 v\u0103d unde pot face produsul. Airbus nu ofer\u0103 licen\u021b\u0103 pentru modelul mai nou. Ofer\u0103 pentru modelul mai vechi\u201d, a spus ministrul Economiei.<\/p>\n
Pentru nave de lupt\u0103 \u0219i sprijin pentru For\u021bele Navale,responsabilii cu definitivarea listei de proiecte pentru SAFE \u00eenc\u0103 poart\u0103 negocieri.<\/p>\n
Surse apropiate discu\u021biilor au explicat c\u0103 ar putea fi vorba despre un contract de sute de milioane de euro.<\/p>\n
Pentru drone, sisteme UAV (aeronave f\u0103r\u0103 pilot), Ministerele Ap\u0103r\u0103rii \u0219i al Economiei au discutat p\u00e2n\u0103 acum cu Guvernul \u0219i companii din Ucraina.<\/p>\n
Planul prevede construirea de drone \u00een Rom\u00e2nia at\u00e2t pentru Armata Rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru cea a Ucrainei.<\/p>\n
Ministrul Economiei, Radu Miru\u021b\u0103, a declarat pe 9 octombrie c\u0103 dronele care vor fi produse \u00een Rom\u00e2nia cu bani ob\u021binu\u021bi prin SAFE, \u201eini\u021bial vor fi testate acolo [\u00een Ucraina], pentru ca dronele s\u0103-\u0219i valideze func\u021bionalitatea. Trebuie testate \u00een c\u00e2mp, \u00een front [\u2026] Una dintre variante ar fi s\u0103 se \u00eent\u00e2mple (s\u0103 se fabrice, n.red.) chiar la Romero, care are nevoie de proiecte noi \u0219i care nu este str\u0103in\u0103 de avia\u021bie\u201d, a detailat ministrul Economiei \u00een interviul acordat Europei Libere.<\/p>\n
Programul SAFE permite ca firme din Ucraina \u0219i din Spatiul Economic European (statele membre ale UE \u0219i Islanda, Liechtenstein \u015fi Norvegia) s\u0103 poat\u0103 fi parte din toate contractele de achizi\u021bii, \u00eens\u0103 \u00een limita a cel mult 35% din costurile componentelor.<\/p>\n
Despre dotarea militarilor rom\u00e2ni cu arme individuale \u2013 pu\u0219ti de asalt, pistoale \u0219i alte dot\u0103ri, ministrul Ap\u0103r\u0103rii, Ionu\u021b Mo\u0219teanu a explicat la one2one c\u0103 un proiect de acest fel va fi pus pe lista SAFE.<\/p>\n
Este un program \u00een valoare de 400 de milioane de euro.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 nu ne \u00een\u021belegem prin SAFE cu niciunul din produc\u0103torii de arme, d\u0103m drumul la licita\u021bia restr\u00e2ns\u0103 \u2013 dar la o licita\u021bie \u00een care condi\u021bia de localizare pentru produc\u021bie (n.r. \u00een Rom\u00e2nia) este num\u0103rul unu\u201d, a spus ministrul Ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n
\u00centrebat cu cine ar putea semna statul rom\u00e2n contractul, Ionu\u021b Mo\u0219teanu a r\u0103spuns: \u201eVom lua de la un produc\u0103tor mare, consacrat, care echipeaz\u0103 \u0219i alte armate mari din lumea asta. Apoi, \u00ee\u0219i va c\u0103uta parteneriate fie cu industria de stat de ap\u0103rare, fie cu industria privat\u0103, fie va zice: \u00abeu le fac singur\u00bb\u201d.<\/p>\n
Armata are nevoie \u0219i de radare de supraveghere aerian\u0103.<\/p>\n
Unul dintre marii produc\u0103tori din domeniul detect\u0103rii obiectelor \u00een zbor este compania Thales.<\/p>\n
Directorul general regional pentru Rom\u00e2nia, Ucraina \u0219i Caucaz al companiei, Cristian Sfichi, spune \u00eentr-un comentariu transmis Europei Libere c\u0103 a observat recent cum \u201e\u0219tirile despre dronele ruse\u0219ti care au p\u0103truns \u00een spa\u021biul aerian al Poloniei \u0219i cel al Rom\u00e2niei au fost ca un du\u0219 rece menit s\u0103 ne trezeasc\u0103 din lentoarea verii\u201d, iar \u201epanica generat\u0103 a traversat grani\u021bele Flancului Estic\u201d.<\/p>\n
Reprezentantul companiei care, \u00een Rom\u00e2nia, are \u0219i un centru de excelen\u021b\u0103, spune c\u0103 frontiera Rom\u00e2niei din estul \u021b\u0103rii este una aparte, greu de ap\u0103rat: \u201eare \u00een jur de 1.330 km (649,4 kilometri grani\u021ba cu Ucraina \u0219i 681,3 km grani\u021ba cu Republica Moldova), iar o parte important\u0103 din aceasta se afl\u0103 \u00een zona Deltei Dun\u0103rii \u0219i a M\u0103rii Negre\u201d.<\/p>\n
\u201eEste o zon\u0103 geografic\u0103 mai special\u0103, cu particularit\u0103\u021bi care trebuie luate \u00een considerare atunci c\u00e2nd se stabilesc solu\u021biile de detectare \u0219i de neutralizare a dronelor […] Aceste sisteme de supraveghere trebuie sa aib\u0103 o raz\u0103 de ac\u021biune c\u00e2t mai mare \u0219i posibilit\u0103\u021bi de urm\u0103rire simultan\u0103 a sute de \u021binte de dimensiuni reduse, \u00een zbor lent sau static, fabricate din materiale cu capacit\u0103\u021bi reduse de reflexie a undelor radar, deci greu de detectat\u201d, explic\u0103 Cristian Sfichi.<\/p>\n
Pentru c\u0103 industria de ap\u0103rare de stat nu-i poate livra nici acum muni\u021bie de calibru NATO, MApN vrea ca prin SAFE s\u0103 cumpere \u0219i muni\u021bii de diferite calibre, inclusiv rachete.<\/p>\n
O variant\u0103 clar\u0103 este asocierea cu firma german\u0103 Rheinmetall care, \u00een iulie, a anun\u021bat extinderea activit\u0103\u021bilor sale \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Firma a explicat c\u0103 va crea o re\u021bea de produc\u021bie militar\u0103 local\u0103, care include propriile sale companii \u0219i noi parteneriate cu firme rom\u00e2ne\u0219ti. Principalele activit\u0103\u021bi sunt produc\u021bia de vehicule de lupt\u0103, muni\u021bie, dar \u0219i servicii avansate de instruire.<\/p>\n
\u201eIni\u021biativa se concentreaz\u0103 pe produc\u021bia local\u0103 a vehiculului de lupt\u0103 de infanterie Lynx la Rheinmetall Automecanica, cu un lan\u021b de aprovizionare robust \u0219i o dependen\u021b\u0103 redus\u0103 de furnizorii externi. Rheinmetall Munitions Rom\u00e2nia va produce muni\u021bie de calibru mediu pentru vehicule de lupt\u0103 de infanterie \u0219i ap\u0103rare aerian\u0103, \u00een timp ce Victoria Explosive Powder Factory va produce combustibilii, pentru care Rheinmetall ofer\u0103 expertiz\u0103 \u0219i tehnologie pentru o fabric\u0103 de propilen\u0103\u201d, a explicat Rheinmetall.<\/p>\n
Rheinmetall a cump\u0103rat anul trecut pachetul majoritar din Automecanica Media\u0219.<\/p>\n
Programul SAFE prevede \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een primul an de achizi\u021bii, \u021b\u0103rile care acceseaz\u0103 bani pot cump\u0103ra ce au nevoie pentru o ap\u0103rare mai bun\u0103 \u0219i din alte \u021b\u0103ri ter\u021be, \u00een limita a 30% din sum\u0103.<\/p>\n
\u00cen\u021belegerile se pot semna direct prin metoda G2G (\u00eentre guvernele a dou\u0103 \u021b\u0103ri).<\/p>\n
Ministra de Externe a Rom\u00e2niei, Oana \u021aoiu, a declarat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 pentru Europa Liber\u0103 c\u0103 a discutat cu omologul american, Marco Rubio, despre posibilitatea ca firme americane s\u0103 participe la programul SAFE \u00een vederea dot\u0103rii Armatei rom\u00e2ne cu noi arme.<\/p>\n
Recent \u0219i ministrul Ap\u0103r\u0103rii, Ionu\u021b Mo\u0219teanu, a discutat cu reprezentan\u021bi ai companiei americane Raytheon.<\/p>\n
\u201eDiscu\u021bia s-a concentrat asupra continu\u0103rii cooper\u0103rii \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii antiaeriene \u0219i de coast\u0103, fiind abordate etapele viitoare de implementare a programelor de \u00eenzestrare, cu accent pe sistemele PATRIOT \u0219i rachetele anti-nav\u0103 (NSM)\u201d, a precizat Mo\u0219teanu.<\/p>\n
Ce vrea MAI s\u0103 cumpere prin programul SAFE<\/p>\n
La solocitarea Europei Libere, Ministerul Afacerilor Interne a precizat c\u0103 va \u00eencerca s\u0103 ob\u021bin\u0103 aproximativ trei miliarde de euro din cele 11 disponibile pentru \u00eenzestrarea for\u021belor sale \u0219i pentru ca acestea s\u0103 fie mai bine preg\u0103tite \u00een caz de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n
MAI precizeaz\u0103 c\u0103 vrea s\u0103 achizi\u021bioneze prin SAFE:<\/p>\n
- \n
- armament;<\/li>\n
- drone;<\/li>\n
- echipamente pentru cre\u0219terea mobilit\u0103\u021bii \u0219i a securit\u0103\u021bii cibernetice;<\/li>\n
- echipamente pentru protec\u021bia infrastructurilor critice.<\/li>\n<\/ul>\n
\u201eProiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protec\u021bie \u0219i mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situa\u021biilor de urgen\u021b\u0103 \u0219i comunica\u021bii securizate \u0219i au aplicabilitate dual\u0103, at\u00e2t \u00een pace, c\u00e2t \u0219i \u00een situa\u021bii de conflict, fiind aliniate cu priorit\u0103\u021bile de \u00eenzestrare ale MAI\u201d, explic\u0103 institu\u021bia.<\/p>\n
Potrivit MAI, cele aproximativ trei miliarde de euro ar urma s\u0103 se \u00eempart\u0103 egal \u00eentre Ordine \u0219i Siguran\u021b\u0103 Public\u0103 \u0219i Situa\u021bii de Urgen\u021b\u0103 \u0219i Protec\u021bie Civil\u0103.<\/p>\n
Pot institu\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti de stat s\u0103 absoarb\u0103, \u00een \u0219ase luni, 11 miliarde de euro?<\/p>\n
Demnitarii rom\u00e2ni responsabili de implementarea programului SAFE spun c\u0103 vor ca cele 11 miliarde de euro disponibile pentru ap\u0103rarea Rom\u00e2niei s\u0103 fie investite \u00eenclusiv \u00een fabricile rom\u00e2ne\u0219ti de profil.<\/p>\n
Ministerul Economiei este institu\u021bia care are \u00een subordine cele 15 mari fabrici de stat de muni\u021bie \u0219i armament, reunite sub umbrela companiei Romarm.<\/p>\n
![\"Horia](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/01000000-0a00-0242-9147-08dca0cc76ac_cx0_cy61_cw100_w250_r1_s.jpeg\"\/)
<\/p>\n