![\"portofel](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781286910_636_index.jpeg\")
<\/p>\nPotrivit celor mai recente date Eurostat (noiembrie 2024), cheltuielile pentru protec\u021bie social\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 printre cele mai reduse din Uniunea European\u0103. \u00cen func\u021bie de surs\u0103 \u0219i metodologia de calcul, acestea au reprezentat fie peste 15% din PIB \u00een 2023 (date Eurostat), fie 12,8% din PIB (conform Monitorului Social, pe baza acelora\u0219i date ajustate). Prin compara\u021bie, media UE a fost de 26,8% din PIB \u00een acela\u0219i an.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu investe\u0219te suficient \u00een asisten\u021ba social\u0103. Foto: Arhiv\u0103 Adev\u0103rul<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
De asemenea, doar o frac\u021bie foarte mic\u0103 din aceste cheltuieli este alocat\u0103 asisten\u021bei sociale \u0219i indemniza\u021biilor de \u0219omaj: \u00een 2023, cheltuielile pentru \u0219omaj au reprezentat doar 0,2% din totalul cheltuielilor de protec\u021bie social\u0103 din Rom\u00e2nia, iar cele pentru locuin\u021be sociale \u2013 aproximativ 0,04%.<\/p>\n
De asemenea, ideea c\u0103 investi\u021biile \u00een m\u0103suri sociale ar afecta economia sunt contrazise de datele B\u0103ncii Mondiale, ale Organiza\u021biei pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103, ale Biroului Na\u021bional de Cercetare Economic\u0103 din Statele Unite \u0219i ale Organiza\u021biei Interna\u021bionale a Muncii arat\u0103 c\u0103 aceste sume func\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te investi\u021bii strategice, capabile s\u0103 genereze un ciclu economic pozitiv care porne\u0219te de la cre\u0219terea consumului \u0219i ajunge p\u00e2n\u0103 la reducerea criminalit\u0103\u021bii \u0219i dezvoltarea capitalului uman.<\/p>\n
Potrivit cercet\u0103toarei Elena Trifan, profesoar\u0103 \u00een cadrul SNSPA, Rom\u00e2nia face cheltuieli \u201eminuscule\u201d \u00een direc\u021bia programelor de asisten\u021b\u0103 social\u0103.<\/p>\n
\u201eCred c\u0103 dac\u0103 analiz\u0103m cum a ap\u0103rut acest mit al asistatului social care sec\u0103tuie\u0219te bugetul statului, realiz\u0103m c\u0103 de fapt niciodat\u0103 nu am avut cheltuieli mari cu persoanele aflate \u00een dificultate. De fapt, putem observa c\u0103 Rom\u00e2nia face cheltuieli minuscule. Ideea c\u0103 banii pentru asisten\u021b\u0103 social\u0103 sunt risipi\u021bi persist\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een mare parte datorit\u0103 unor televiziuni \u0219i publica\u021bii care au promovat intens acest discurs. Suntem obi\u0219nui\u021bi cu reportaje \u00een care sunt umili\u021bi oameni s\u0103raci \u0219i \u00eentreba\u021bi de ce nu vor s\u0103 munceasc\u0103, de\u0219i \u00een realitate Rom\u00e2nia nu a oferit niciodat\u0103 un sprijin social generos. De fapt, doar o mic\u0103 parte din buget este alocat\u0103 asisten\u021bei sociale \u0219i indemniza\u021biilor pentru \u0219omeri, a\u0219a cum subliniaz\u0103 \u0219i Comisia European\u0103. Multe dintre m\u0103surile de incluziune social\u0103 au fost adoptate sub presiunea B\u0103ncii Mondiale, nu dintr-o politic\u0103 intern\u0103 coerent\u0103”, a explicat cercet\u0103toarea.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Investi\u021biile \u00een asisten\u021ba social\u0103 duc la cre\u0219tere economic\u0103, \u00een ciuda aparen\u021belor<\/p>\n
Un prim mecanism prin care protec\u021bia social\u0103 se dovede\u0219te a fi benefic\u0103 pentru \u00eentreaga economie este efectul multiplicator puternic al cheltuielilor efectuate de beneficiari. Atunci c\u00e2nd statul transfer\u0103 bani c\u0103tre persoanele s\u0103race sau aflate \u00een \u0219omaj, ace\u0219tia \u00eei cheltuie aproape imediat pe nevoi de baz\u0103, iar fiecare dolar astfel transferat genereaz\u0103 aproximativ 2,50 dolari \u00een economia local\u0103, potrivit estim\u0103rilor B\u0103ncii Mondiale<\/a>.\u00a0<\/p>\n Un studiu<\/a> realizat \u00een 2021 de Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Muncii \u00eempreun\u0103 cu Universitatea din S\u00e3o Paulo arat\u0103 c\u0103 o cre\u0219tere a cheltuielilor sociale poate produce un efect multiplicator semnificativ mai mare dec\u00e2t cel al altor tipuri de cheltuieli guvernamentale, put\u00e2nd aduce \u00eenapoi \u00een produsul intern brut p\u00e2n\u0103 la trei unit\u0103\u021bi pentru fiecare unitate investit\u0103. Mai mult, pe o perioad\u0103 de zece ani, fiecare dolar investit \u00een protec\u021bie social\u0103 genereaz\u0103 \u00een medie 3,80 dolari beneficiu, o rat\u0103 a rentabilit\u0103\u021bii considerat\u0103 impresionant\u0103 de speciali\u0219ti.<\/p>\n \u201eDiscursul neoliberal al aproape tuturor guvernelor pe care le-a avut Rom\u00e2nia arunc\u0103 vina pe s\u0103raci \u00een loc s\u0103 se uite la cei care beneficiaz\u0103 de inegalit\u0103\u021bile sociale. \u00cen loc s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cine creeaz\u0103 inegalit\u0103\u021bile, se arat\u0103 cu degetul c\u0103tre imigran\u021bi \u0219i c\u0103tre persoanele s\u0103race. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u0219anse ca acest discurs s\u0103 se schimbe. Impresia mea este c\u0103 acum nu mai poate circula acest mit la fel de u\u0219or. Dac\u0103 \u00een trecut exista un consens social \u00eempotriva s\u0103racilor, acum situa\u021bia este diferit\u0103. Nu mai aud at\u00e2t de des \u00een jurul meu oameni obi\u0219nui\u021bi care s\u0103 spun\u0103 c\u0103 banii se duc pe cei care nu muncesc\u201d, a mai spus Elena Trifan.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 stimularea consumului, protec\u021bia social\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial de stabilizator automat al economiei \u00een perioadele de criz\u0103. Atunci c\u00e2nd cererea privat\u0103 scade brusc, programele precum ajutorul de \u0219omaj sau subven\u021biile alimentare men\u021bin cererea agregat\u0103 \u0219i previn o c\u0103dere economic\u0103 mai profund\u0103.\u00a0<\/p>\n Un raport<\/a> al Parlamentului European subliniaz\u0103 acela\u0219i rol de atenuare a \u0219ocurilor fiscale, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 un sistem puternic de asisten\u021b\u0103 social\u0103 permite o redresare economic\u0103 mai sustenabil\u0103.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n \u201e\u00cen ceea ce prive\u0219te ideea c\u0103 protec\u021bia social\u0103 \u00eenseamn\u0103 doar cheltuieli care nu se \u00eentorc \u00een economie, este fals. Cheltuielile sociale stimuleaz\u0103 consumul, pentru c\u0103 oamenii \u00ee\u0219i permit s\u0103 cumpere bunuri \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Vedem foarte bine ce probleme economice rezult\u0103 acum din cauza faptului c\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it consumul. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, sumele mai mari se reflect\u0103 \u0219i \u00een nivelul bun\u0103st\u0103rii emo\u021bionale. Experimentele cu venitul universal de baz\u0103 au ar\u0103tat c\u0103 cel mai mult s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit starea de bine \u0219i grija de sine. Iar atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 nu mai sufer\u0103 de depresie acut\u0103 sau cronic\u0103, are \u0219anse mai mari s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la munc\u0103. Sunt extrem de rare situa\u021biile \u00een care cineva nu munce\u0219te din simplul fapt ca nu vrea, iar statul are cheltuieli infime cu aceste persoane\u201d, a explicat cercet\u0103toarea Elena Trifan.<\/p>\n \t\t\tPersoanele asistate social pot fi ghidate s\u0103 \u00ee\u0219i continue studiile, pentru a ob\u021bine calific\u0103ri noi<\/p>\n Un alt efect pe termen lung al cheltuielilor sociale \u00eel reprezint\u0103 sprijinul acordat educa\u021biei \u0219i cre\u0219terii calific\u0103rilor profesionale. Banca Mondial\u0103<\/a> descrie mai multe c\u0103i prin care aceste programe construiesc \u0219i protejeaz\u0103 capitalul uman, oferind persoanelor s\u0103race posibilitatea de a investi \u00een strategii cu randament mai bun. Pe m\u0103sur\u0103 ce veniturile gospod\u0103riilor sunt protejate, p\u0103rin\u021bii pot aloca mai multe resurse pentru educa\u021bia copiilor, iar adul\u021bii \u00ee\u0219i pot permite programe de recalificare.\u00a0<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n De asemenea, Organiza\u021bia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE), la care Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 s\u0103 adere, subliniaz\u0103, \u00eentr-un raport <\/a>din 2019, c\u0103 investi\u021bia \u00een programele active ale pie\u021bei muncii, \u00een special \u00een formarea profesional\u0103, este un motor al productivit\u0103\u021bii \u0219i al cre\u0219terii economice. Cea mai eficient\u0103 metod\u0103 de reintegrare a \u0219omerilor este combinarea form\u0103rii profesionale cu orientarea \u00een carier\u0103, \u00eens\u0103 beneficiile apar pe termen mediu \u0219i lung, fiind nevoie de doi-trei ani pentru ca participan\u021bii s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate semnificativ mai bune pe pia\u021ba muncii.<\/p>\n \u201eExist\u0103 \u0219i mitul c\u0103 dac\u0103 le dai oamenilor indemniza\u021bii, nu se vor mai duce niciodat\u0103 la munc\u0103. \u00cen realitate, factorii pentru care oamenii nu muncesc nu sunt suficient explora\u021bi \u00een Rom\u00e2nia. Unii nu se pot \u00eentoarce pentru c\u0103 sunt bolnavi cronic, dar nu au putut s\u0103 ob\u021bin\u0103 documentele necesare pentru a beneficia de ajutor. Al\u021bii ar putea folosi timpul de \u0219omaj pentru a \u00eenv\u0103\u021ba o nou\u0103 meserie, pentru a se \u00eentoarce la \u0219coal\u0103 sau pentru a-\u0219i face toate analizele, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se califice pentru alte forme de sprijin. Atunci c\u00e2nd nu mai tr\u0103ie\u0219ti doar pentru a supravie\u021bui, ai timp s\u0103 cau\u021bi solu\u021bii, iar indemniza\u021biile ofer\u0103 \u00eentocmai acest r\u0103gaz”, a ad\u0103ugat Elena Trifan.<\/p>\n
\n Rom\u00e2nia, \u021bara asista\u021bilor social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut s\u0103 munceasc\u0103 sau s\u0103 \u00ee\u0219i caute loc de munc\u0103<\/p>\n