![\"Cineva](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781382671_827_index.jpeg\")
<\/p>\nInfla\u021bia a urcat la 10,9% \u00een luna mai, energia electric\u0103 s-a scumpit cu peste 55% \u00eentr-un an, salariul mediu net a sc\u0103zut \u00een aprilie, iar pensia medie a \u00eenregistrat un recul \u00een primul trimestru al anului. To\u021bi ace\u0219ti indicatori arat\u0103 o deteriorare accentuat\u0103 a puterii de cump\u0103rare. Anali\u0219tii consulta\u021bi de \u201eAdev\u0103rul\u201d spun c\u0103 rom\u00e2nii vor resim\u021bi tot mai puternic efectele scumpirilor, iar capacitatea statului de a interveni este limitat\u0103 de situa\u021bia bugetar\u0103 \u0219i de contextul politic.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Puterea de cump\u0103rare se pr\u0103bu\u0219e\u0219te sub presiunea infla\u021biei. Foto arhiv\u0103<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Datele publicate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 confirm\u0103 presiunile tot mai mari asupra veniturilor popula\u021biei.<\/a> Rata anual\u0103 a infla\u021biei a ajuns la 10,9%, men\u021bin\u00e2nd Rom\u00e2nia pe primul loc \u00een Uniunea European\u0103 la cre\u0219terea pre\u021burilor. \u00cen acela\u0219i timp, salariul mediu net a sc\u0103zut cu 1,6% \u00een aprilie fa\u021b\u0103 de luna precedent\u0103, iar pensia medie lunar\u0103 a fost mai mic\u0103 cu 0,8% \u00een primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut.<\/p>\n Economi\u0219tii Radu Nechita \u0219i Adrian Negrescu avertizeaz\u0103 c\u0103 efectele se v\u0103d deja \u00een consum \u0219i c\u0103 urm\u0103toarele luni vor fi decisive pentru economia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n \t\t\tRadu Nechita: Ne vom descurca mai greu<\/p>\n \u00centrebat cum estimeaz\u0103 c\u0103 se vor descurca rom\u00e2nii \u00een perioada imediat urm\u0103toare, profesorul de economie Radu Nechita afirm\u0103 c\u0103 perspectivele depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de direc\u021bia pe care o va urma viitorul guvern.<\/p>\n \u201eNe vom descurca mai greu deoarece marja de manevr\u0103 a guvernului viitor, oricare ar fi el, este mai redus\u0103 dec\u00e2t declar\u0103 \u0219i par s\u0103 \u0219i cread\u0103 cei mai mul\u021bi politicieni \u0219i aleg\u0103tori.<\/p>\n Fie avem un guvern care continu\u0103 reformele cu aspectele mai pu\u021bin populare, adic\u0103 prin reduceri de cheltuieli publice, inclusiv a num\u0103rului de angaja\u021bi \u00een sectorul public (adic\u0103 ceea ce declara c\u0103 inten\u021bioneaz\u0103 guvernul dat jos recent), fie vom avea un guvern care va mima reformele sau chiar va veni cu acelea\u0219i politici de risip\u0103 a banului public care ne-au adus \u00een aceast\u0103 situa\u021bie\u201d, a declarat Radu Nechita pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Potrivit acestuia, \u00een primul caz, va fi \u201eo traversare a de\u0219ertului, dar cu \u021bint\u0103, cu speran\u021ba de a avea o cre\u0219tere economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00eentr-un orizon de timp de un an sau doi, o valorificare a sacrificiilor deja f\u0103cute (\u0219i care, este adev\u0103rat, au fost foarte inegal suportate) prin transformarea lor \u00een credibilitate \u0219i \u00eentr-un aflux de resurse din str\u0103in\u0103tate care s\u0103 ridice capacit\u0103\u021bile noastre productive\u201d.<\/p>\n \u00cen al doilea caz, puncteaz\u0103 profesorul de economie, \u201ear fi \u00eentoarcerea din drum, alergatul dup\u0103 mirajul banilor gratis, a consumului pe datorie\u201d. <\/p>\n \u201eConsecin\u021ba ar fi o pr\u0103bu\u0219ire a credibilit\u0103\u021bii, o secare a surselor de capital \u0219i granturi din afar\u0103. Problemele structurale ale statului rom\u00e2n \u2013 incapacitatea lui de a-\u0219i finan\u021ba propriile cheltuieli supradimensionate \u2013 nu vor disp\u0103rea ci vor fi amplificate de secarea fondurilor prin continuarea procedurii de deficit excesiv (care este opera\u021bional\u0103, adic\u0103 Rom\u00e2nia are de trecut ni\u0219te evalu\u0103ri chiar \u00een acest an), cu tot riscul de blocare a accesului la fonduri europene, de eventuala retrogradare a ratingului de \u021bar\u0103 la nivelul \u201ene-recomandat investi\u021biilor\u201d \u0219i de evitarea Rom\u00e2niei de c\u0103tre investitorii priva\u021bi. \u00cen acest caz, iluzia s-ar lovi de realitate, iar costurile pentru popula\u021bia f\u0103r\u0103 cutii de pantofi pline cu euro ar fi greu de suportat. Mai r\u0103u, viitorul ar fi \u0219i el afectat negativ deoarece m\u0103surile impuse din exterior \u00een urgen\u021b\u0103 nu vor \u021bine cont de capacitatea economiei rom\u00e2ne\u0219ti de a genera cre\u0219tere economic\u0103 viitoare, vor \u021bine cont doar de capacitatea de a rambursa creditele luate \u00een regim de urgen\u021b\u0103\u201d, a ad\u0103ugat Nechita.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Poate statul s\u0103 opreasc\u0103 sc\u0103derea nivelului de trai?<\/p>\n \u00centrebat dac\u0103 statul ar putea face ceva pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi nivelul de trai, Radu Nechita sus\u021bine c\u0103 solu\u021biile exist\u0103, \u00eens\u0103 presupun asumarea unor m\u0103suri dificile \u0219i renun\u021barea la politicile care au alimentat dezechilibrele actuale.<\/p>\n \u201eStatul \u00eenseamn\u0103 politicieni. Da, ar putea din punct de vedere economic, dar politicienii au viziune pe termen scurt \u0219i trebuie s\u0103 satisfac\u0103 ni\u0219te aleg\u0103tori cu o educa\u021bie economic\u0103 precar\u0103, victime voluntare ale unor iluzii pe care politicienii le \u00eentre\u021bin \u0219i amplific\u0103 \u00een loc s\u0103 le combat\u0103.<\/p>\n Orice solu\u021bie presupune acceptarea realit\u0103\u021bii (situa\u021bia este foarte grav\u0103), \u00een\u021belegerea cauzelor (am ajuns aici pentru c\u0103 statul a cheltuit prea mult \u0219i a ciom\u0103git fiscal \u00eentreprinz\u0103torii \u0219i angaja\u021bii din sectorul privat) \u0219i a alternativelor pe care le-am prezentat mai sus.<\/p>\n Puterea de cump\u0103rare depinde de puterea de producere a bunurilor \u0219i serviciilor cump\u0103rate, nu de puterea de a produce bani \u0219i iluzii. Ciom\u0103geala fiscal\u0103 a sectorului privat trebuie s\u0103 \u00eenceteze \u0219i cura de sl\u0103bire a statului trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103\u201d, a explicat Nechita.<\/p>\n \t\t\tAdrian Negrescu: Infla\u021bia a devenit cea mai grav\u0103 afec\u021biune cronic\u0103 a economiei<\/p>\n Analistul economic Adrian Negrescu afirm\u0103 c\u0103 statisticile publicate de INS confirm\u0103 ceea ce popula\u021bia resimte deja \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n \u201eDatele publicate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 confirm\u0103 o realitate pe care rom\u00e2nii o simt deja la fiecare cump\u0103r\u0103tur\u0103: infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o problem\u0103 punctual\u0103, cea mai grav\u0103 afec\u021biune cronic\u0103 a economiei na\u021bionale. Rata anual\u0103 a ajuns la aproape 11% \u2014 mai exact 10,9% \u2014 \u0219i plaseaz\u0103 din nou Rom\u00e2nia pe primul loc \u00een Uniunea European\u0103 la cre\u0219terea pre\u021burilor, la o distan\u021b\u0103 considerabil\u0103 de orice alt\u0103 \u021bar\u0103 membr\u0103.<\/p>\n Cifra de 10,9% nu este doar un indicator statistic. Este o presiune direct\u0103 pe puterea de cump\u0103rare a milioane de rom\u00e2ni \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, o dilem\u0103 tot mai dificil\u0103 pentru Banca Na\u021bional\u0103, care trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 echilibrul fragil dintre controlul pre\u021burilor \u0219i riscul de a fr\u00e2na o economie deja \u0219ov\u0103ielnic\u0103.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Una dintre cele mai relevante schimb\u0103ri din structura infla\u021biei este deplasarea centrului de greutate. Nucleul dur al cre\u0219terilor de pre\u021buri nu mai este \u00een zona alimentelor de baz\u0103, ci \u00een sectorul nealimentar \u0219i, mai ales, \u00een servicii. Utilit\u0103\u021bile, transporturile, serviciile medicale \u0219i sectorul HoReCa \u00eenregistreaz\u0103 cele mai accentuate avansuri procentuale, alimentate de cre\u0219terile salariale din pia\u021b\u0103 \u0219i de costurile logistice care r\u0103m\u00e2n ridicate\u201d, a declarat analistul pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\t\u201eRom\u00e2nii concureaz\u0103 la Jocurile Foamei\u201d<\/p>\n Potrivit acestuia, m\u0103rfurile nealimentare au beneficiat de o corec\u021bie generat\u0103 de cota\u021biile interna\u021bionale la combustibili \u0219i energie, dar pre\u021burile de pe rafturi arat\u0103 o rezisten\u021b\u0103 clar\u0103 la sc\u0103dere: comercian\u021bii nu transfer\u0103 rapid spre consumatori reducerile de costuri din amonte. \u201eSegmentul alimentar ofer\u0103, la r\u00e2ndul lui, o u\u0219oar\u0103 temperare a ritmului lunar de cre\u0219tere, \u00eens\u0103 nivelul agregat anual r\u0103m\u00e2ne o povar\u0103 greu de suportat pentru consumatorul cu venituri medii sau mici\u201d, spune Negrescu.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00cen fa\u021ba acestei realit\u0103\u021bi economice, adaug\u0103 analistul, \u201erom\u00e2nilor nu le r\u0103m\u00e2ne altceva dec\u00e2t s\u0103 concureze la aceast\u0103 edi\u021bie pur original\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, a \u201eJocurilor Foamei\u2019. <\/p>\n \u201eOamenii simpli, mai ales cei cu salarii mici, vor alerga tot mai puternic dup\u0103 promo\u021bii, dup\u0103 reducerile de pre\u021buri. O \u00eentrecere na\u021bional\u0103 \u00een care \u201epremiile\u201d au ajuns s\u0103 fie produsele specifice anilor 90 \u2013 cartofii, orezul, margarina \u0219i parizerul, cele mai ieftine produse din magazine.<\/p>\n Din aceast\u0103 curb\u0103 de austeritate, din acest Joc al Foamei, nu vom ie\u0219i foarte u\u0219or. Va fi nevoie de m\u0103suri \u00eendr\u0103zne\u021be ale noului guvern de a \u00eencerca s\u0103 tempereze scumpirile. Variantele sunt multiple \u2013 de la sc\u0103derea TVA la produsele alimentare de baz\u0103 \u0219i serviciile esen\u021biale (facturi la utilit\u0103\u021bi), la un control puternic al form\u0103rii pre\u021burilor la energie \u0219i gaze de c\u0103tre companiile de stat. Altfel spus, firmele statului s\u0103 \u00eencerce s\u0103 produc\u0103 mai ieftin pentru c\u0103 de acolo pleac\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 infla\u021bionist\u0103\u201d, a explicat Negrescu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tOptimismul, greu de g\u0103sit<\/p>\n \u00centrebat cum vede evolu\u021bia economiei p\u00e2n\u0103 la finalul anului, Radu Nechita spune c\u0103 actualul nivel de incertitudine politic\u0103 face dificil orice scenariu credibil.<\/p>\n \u201eNivelul de incertitudine din via\u021ba noastr\u0103 politic\u0103 m\u0103 \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac vreun pronostic argumentat. De\u0219i caut motive de optimism, \u00eemi este greu s\u0103 g\u0103sesc vreunul, cel pu\u021bin judec\u00e2nd dup\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ultimele luni \u0219i \u021bin\u00e2nd cont de declara\u021biile celor care ar putea influen\u021ba deciziile politice viitoare. C\u00e2nd nobilii francezi alunga\u021bi de revolu\u021bie s-au re\u00eentors \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Napoleon, s-au comportat \u00eentr-un mod descris de expresia \u201en-au \u00eenv\u0103\u021bat nimic \u0219i n-au uitat nimic\u201d. Cred c\u0103 observa\u021bia este valabil\u0103 \u0219i despre clasa noastr\u0103 politic\u0103\u201d, a declarat profesorul de economie pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Puterea de cump\u0103rare sub presiune<\/p>\n \u00cen luna mai 2026, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o infla\u021bie anual\u0103 de 10,9%, potrivit datelor oficiale, un nivel care confirm\u0103 persisten\u021ba unui context de scumpiri generalizate \u0219i presiune direct\u0103 asupra veniturilor popula\u021biei. \u00cen termeni simpli, ritmul de cre\u0219tere al pre\u021burilor r\u0103m\u00e2ne de dou\u0103 cifre, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 veniturile crescute nominal sunt erodate rapid \u00een termeni reali.<\/p>\n
\n C\u00e2\u021bi bani \u201efur\u0103\u201d de fapt infla\u021bia. Suma care a disp\u0103rut din valoarea salariului mediu \u00een ultimii doi ani<\/p>\n