![\"Procedurile](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781419990_101_index.jpeg\")
<\/p>\nMii de americani au decis s\u0103 renun\u021be la cet\u0103\u021benia SUA, dup\u0103 ce s-au stabilit \u00een alte \u021b\u0103ri. Reducerea recent\u0103 a taxei pentru aceast\u0103 procedur\u0103, de la 2.350 la 450 de dolari, ar putea \u00eencuraja \u0219i mai mul\u021bi cet\u0103\u021beni americani stabili\u021bi peste hotare s\u0103 fac\u0103 acest pas.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Mul\u021bi americani stabili\u021bi \u00een Europa au decis s\u0103 renun\u021be la cet\u0103\u021benia SUA. Foto: Magnific.com<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Mii de americani au decis s\u0103 renun\u021be la cet\u0103\u021benia SUA <\/a>din motive politice, fiscale sau chiar personale. <\/p>\n \t\t\tNoua Zeeland\u0103, preferat\u0103 Statelor Unite<\/p>\n Erin Klatt (34 de ani), o americanc\u0103 stabilit\u0103 \u00een Noua Zeeland\u0103 din 2016, a renun\u021bat la cet\u0103\u021benia Statelor Unite ale Americii dup\u0103 ce a ob\u021binut cet\u0103\u021benia neozeelandez\u0103, arat\u0103 CNN Travel, \u00eentr-un articol publicat de Terry Ward. Nemul\u021bumit\u0103 de direc\u021bia politic\u0103 a Statelor Unite \u0219i de obliga\u021biile fiscale impuse americanilor care tr\u0103iesc \u00een str\u0103in\u0103tate, ea sus\u021bine c\u0103 desprinderea oficial\u0103 de \u021bara natal\u0103, \u00een 2026, a fost un lucru firesc.<\/p>\n La \u00eenceputul acestui an, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca Departamentul de Stat al SUA s\u0103 reduc\u0103 taxa pentru renun\u021barea la cet\u0103\u021benia american\u0103 cu aproximativ 80 la sut\u0103, Klatt a pl\u0103tit 2.350 de dolari, c\u00e2t costa procedura la acel moment, \u0219i a rostit jur\u0103m\u00e2ntul prin care renun\u021ba la cet\u0103\u021benia american\u0103.<\/p>\n Erin Klatt ob\u021binuse o viz\u0103 de munc\u0103 pentru competen\u021be esen\u021biale,<\/a> care i-a permis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai mult timp \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103. Tot aici l-a cunoscut pe so\u021bul ei englez, care locuia \u0219i muncea, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een Noua Zeeland\u0103. Cei doi au devenit cet\u0103\u021beni neozeelandezi \u00een mai 2025. Atunci, Klatt a decis c\u0103 era momentul s\u0103 renun\u021be la cet\u0103\u021benia american\u0103.<\/p>\n \u201eNu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 foarte patriot\u0103 sau legat\u0103 de aceast\u0103 \u021bar\u0103\u201d, a spus Klatt, potrivit CNN.<\/p>\n \t\t\tMii de americani renun\u021b\u0103 anual la cet\u0103\u021benie<\/p>\n Datele privind americanii care renun\u021b\u0103 la cet\u0103\u021benie sunt dificil de stabilit cu exactitate, noteaz\u0103 publica\u021bie, deoarece Departamentul de Stat nu public\u0103 statistici, iar rapoartele IRS pot fi incomplete.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Potrivit organiza\u021biei Americans Overseas, \u00een 2025 au fost \u00eenregistrate 4.889 de persoane, cel mai mare num\u0103r dup\u0103 recordul din 2020, c\u00e2nd au fost raportate 6.705 cazuri. Organiza\u021bia estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul renun\u021b\u0103rilor ar putea cre\u0219te cu 15 la sut\u0103 \u00een acest an, pe fondul solicit\u0103rilor tot mai numeroase, \u0219i sus\u021bine c\u0103 cifra real\u0103 ar putea fi mai ridicat\u0103 dec\u00e2t cea indicat\u0103 de rapoartele oficiale.<\/p>\n Potrivit CNN, renun\u021barea la cet\u0103\u021benia american\u0103 este o procedur\u0103 birocratic\u0103 anevoioas\u0103: presupune completarea unor formulare, contactarea ambasadei sau a consulatului, o perioad\u0103 de a\u0219teptare care poate ajunge la \u0219ase\u2013nou\u0103 luni \u0219i depunerea personal\u0103 a unui jur\u0103m\u00e2nt \u00een fa\u021ba unui func\u021bionar consular.<\/p>\n Erin Klatt a \u00eenceput demersurile \u00een august 2025 \u0219i a renun\u021bat oficial la cet\u0103\u021benie \u00een martie 2026, la Consulatul SUA din Auckland.<\/p>\n \u201eSunt foarte mul\u021bumit\u0103 de decizia mea. Nu regret nimic. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, chiar s\u0103rb\u0103toresc faptul c\u0103 nu mai fac parte dintre ei\u201d, afirm\u0103 t\u00e2n\u0103ra.<\/p>\n \t\t\tCalcule financiare<\/p>\n Mul\u021bi americani renun\u021b\u0103 la cet\u0103\u021benie din motive financiare, nu politice. Statele Unite se num\u0103r\u0103 printre pu\u021binele \u021b\u0103ri care le cer cet\u0103\u021benilor s\u0103 declare veniturile ob\u021binute oriunde \u00een lume, chiar dac\u0103 tr\u0103iesc \u0219i muncesc \u00een alt stat. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat c\u0103 pl\u0103tesc impozite de dou\u0103 ori, deoarece pot beneficia de scutiri sau de deducerea taxelor achitate \u00een \u021bara de re\u0219edin\u021b\u0103. Procedurile pot fi \u00eens\u0103 complicate \u0219i costisitoare.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Legea Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA) a fost adoptat\u0103 \u00een 2010 pentru combaterea evaziunii fiscale. Ea nu a introdus impozitarea veniturilor ob\u021binute \u00een str\u0103in\u0103tate, dar a \u00een\u0103sprit controlul asupra conturilor \u0219i activelor financiare de\u021binute \u00een alte \u021b\u0103ri. Unii contribuabili americani trebuie s\u0103 declare aceste active autorit\u0103\u021bilor fiscale din SUA, iar b\u0103ncile \u0219i alte institu\u021bii financiare din afara Statelor Unite trebuie s\u0103 raporteze informa\u021bii despre anumite conturi ale clien\u021bilor americani.<\/p>\n Potrivit CNN, sunt afecta\u021bi inclusiv a\u0219a-numi\u021bii \u201eamericani accidentali\u201d, care au dob\u00e2ndit cet\u0103\u021benia prin na\u0219tere sau printr-un p\u0103rinte american, de\u0219i este posibil s\u0103 nu fi locuit niciodat\u0103 \u00een SUA. Pentru unii dintre ei, obliga\u021biile birocratice \u0219i costurile consultan\u021bei fiscale devin suficient de \u00eempov\u0103r\u0103toare \u00eenc\u00e2t s\u0103 ia \u00een calcul renun\u021barea la cet\u0103\u021benie.<\/p>\n \t\t\t <\/a>Dilema americanilor din Italia<\/p>\n Caroline Chirichella (37 de ani), o americanc\u0103 stabilit\u0103 \u00een Italia, care are dubl\u0103 cet\u0103\u021benie, ia \u00een calcul renun\u021barea la cet\u0103\u021benia american\u0103 din motive legate de identitate, nu de politic\u0103 sau bani. Ea spune c\u0103 via\u021ba sa este acum \u00een Italia, unde locuie\u0219te \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul \u0219i copiii, dar c\u0103 dubla cet\u0103\u021benie \u00eei provoac\u0103 o stare de incertitudine: se simte prea american\u0103 pentru Italia \u0219i prea italian\u0103 pentru Statele Unite.<\/p>\n \u201eSincer vorbind, via\u021ba mea este acum \u00een Italia. Nu mai am leg\u0103turi de familie \u00een Statele Unite. Copiii mei s-au n\u0103scut \u00een Italia, iar so\u021bul meu este italian. Sunt recunosc\u0103toare pentru toate oportunit\u0103\u021bile pe care mi le-a oferit America. Dar simt c\u0103, atunci c\u00e2nd ai dubl\u0103 cet\u0103\u021benie, exist\u0103 aceast\u0103 stare de incertitudine despre care nu se vorbe\u0219te: e\u0219ti prea american pentru a fi \u00een Italia \u0219i prea italian pentru a fi \u00een Statele Unite\u201d, a spus Chirichella, citat\u0103 de CNN.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Chirichella sper\u0103 c\u0103 p\u0103strarea unui singur pa\u0219aport o va ajuta s\u0103 \u00ee\u0219i clarifice sentimentul de apartenen\u021b\u0103.<\/p>\n \t\t\tRenun\u021barea la cet\u0103\u021benie este complicat\u0103<\/p>\n Renun\u021barea la cet\u0103\u021benia american\u0103 este o procedur\u0103 complicat\u0103, care presupune actualizarea declara\u021biilor fiscale din ultimii cinci ani \u0219i, \u00een anumite cazuri, taxe \u0219i reguli suplimentare. Problemele \u00eei afecteaz\u0103 \u00een special pe \u201eamericanii accidentali\u201d: persoane care au dob\u00e2ndit cet\u0103\u021benia prin na\u0219tere sau printr-un p\u0103rinte american, de\u0219i au tr\u0103it aproape exclusiv \u00een Europa.<\/p>\n Potrivit publica\u021biei, din cauza legii FATCA, unele b\u0103nci europene evit\u0103 s\u0103 le ofere conturi, credite ipotecare sau asigur\u0103ri de via\u021b\u0103, pentru a nu risca sanc\u021biuni din partea autorit\u0103\u021bilor americane. Reducerea taxei pentru renun\u021barea la cet\u0103\u021benie ar putea determina mai multe persoane s\u0103 \u00eenceap\u0103 procedura.<\/p>\n Jennifer Sontag (53 de ani), o americanc\u0103 stabilit\u0103 \u00een Sicilia, spune c\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 acest pas deoarece via\u021ba sa se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een Italia, dar recunoa\u0219te c\u0103 desp\u0103r\u021birea de identitatea american\u0103 \u00eei provoac\u0103 \u0219i triste\u021be, consider\u00e2nd c\u0103 astfel va pierde o parte din identitatea sa.<\/p>\n \u201eFace parte din identitatea mea. Este ceea ce sunt, nu-i a\u0219a? Nu voi deveni niciodat\u0103 complet italianc\u0103. Locuiesc aici de cinci ani. \u00cenv\u0103\u021b limba, \u00eenv\u0103\u021b cultura, dar tot nu am acele experien\u021be fundamentale care s\u0103 m\u0103 fac\u0103 italianc\u0103\u201d, a relatat ea, potrivit CNN.<\/p>\n
\n De ce nu pot merge rom\u00e2nii \u00een SUA f\u0103r\u0103 viz\u0103. Exper\u0163i americani:\u00a0\u00cen cazul Rom\u00e2niei, extinderea programului de scutire de viz\u0103 ar trebui s\u0103 fie prioritar\u0103<\/p>\n