{"id":209143,"date":"2026-06-19T04:21:13","date_gmt":"2026-06-19T04:21:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/209143\/"},"modified":"2026-06-19T04:21:13","modified_gmt":"2026-06-19T04:21:13","slug":"cel-mai-mare-sistem-de-magneti-superconductori-din-lume-cu-componente-uriase-ce-insumeaza-10-000-tone-prinde-forma-in-franta-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/209143\/","title":{"rendered":"Cel mai mare sistem de magne\u0163i superconductori din lume, cu componente uria\u015fe ce \u00eensumeaz\u0103 10.000 tone, prinde form\u0103 \u00een Fran\u0163a | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781842872_121_Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>17 Iunie 2026, 22:34<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tExist\u0103 \u00een lumea ingineriei \u015fi a fizicii construc\u0163ii at\u00e2t de mari \u015fi de complexe, \u00eenc\u00e2t iau zeci de ani s\u0103 fie definitivate, fiind adeseori pornite de o genera\u0163ie de ingineri \u015fi definitivate de alta. Reactorul ITER, construit \u00een Fran\u0163a cu un efort interna\u0163ional considerabil, este exact o asemenea construc\u0163ie, cu rolul de a deveni cel mai mare reactor tokamak din lume, pentru fuziune nuclear\u0103. Acest reactor ar trebui s\u0103 le permit\u0103 oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 pun\u0103 la punct ultimele experimente \u015fi perfec\u0163ion\u0103ri, care s\u0103 determine st\u0103p\u00e2nirea complet\u0103 a reac\u0163iilor de fuziune nuclear\u0103 \u015fi produc\u0163iei de electricitate cu ajutorul acesteia. Scara sa imens\u0103, dar \u015fi complexitatea construc\u0163iei, a f\u0103cut ca acesta s\u0103 nu fie gata \u00een 2025, a\u015fa cum estima planul ini\u0163ial, ci s\u0103 duc\u0103 termenul final de realizare departe dup\u0103 anul 2030, p\u00e2n\u0103 spre 2039. \u00cens\u0103 acum p\u0103r\u0163ile cele mai importante ale acestui reactor, sistemul de magne\u0163i superconductori, care e \u015fi cel mai mare din lume, cu componente uria\u015fe ce \u00eensumeaz\u0103 10.000 tone, sunt livrate \u015fi testate, iar sistemul prinde form\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tReamintim, fuziunea nuclear\u0103 e acel proces invers fisiunii actuale folosite la centralele nucleare, care nu genereaz\u0103 materiale radioactive la finalul reac\u0163iei, ceea ce o face mai sigur\u0103, teoretic. E un proces similar reac\u0163iilor pe stelele din spa\u0163iu, c\u00e2nd atomii se contopesc \u00een atomi noi, mai u\u015fori dec\u00e2t suma greut\u0103\u0163ilor anterioare, diferen\u0163a de mas\u0103 fiind eliberat\u0103 sub form\u0103 de energie. Produsele rezultatele sunt inofensive din punct de vedere al radioactivit\u0103\u0163ii, iar randamentul reac\u0163iei ar trebui s\u0103 fie teoretic mai mare, cu condi\u0163ia c\u0103 acea reac\u0163ie poate fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 la temperatura uria\u015f\u0103, de 100-200 milioane de grade Celsius, la care are loc reac\u0163ia de fuziune. Cu c\u00e2teva kilograme de combustibil, teoretic, s-ar putea produce electricitate pentru o \u0163ar\u0103 mic\u0103 \u00eentreag\u0103, \u00een decursul unui an, f\u0103r\u0103 de\u015feuri radioactive \u015fi cu ob\u0163inerea efectiv\u0103 a unei energii din bel\u015fug la final.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tReactoarele tokamak, sau de form\u0103 toroidal\u0103, au fost primele inventate de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, acum aproape 70 de ani, c\u00e2nd a \u00eenceput studiul acestui domeniu. Ele au evoluat lent la \u00eenceput, constr\u00e2nse de limit\u0103rile materialelor \u015fi de experimentele complexe, cu consum uria\u015f de energie, pentru a declan\u015fa reac\u0163ii de fuziune cu durata a doar c\u00e2teva secunde. Evolu\u0163ia materialelor \u015fi a \u015ftiin\u0163ei \u00een general a f\u0103cut ca \u015fi controlul reac\u0163iei de fuziune s\u0103 evolueze tot mai mult \u015fi s\u0103-i fac\u0103 pe fizicieni \u00eencrez\u0103tori c\u0103 ne afl\u0103m foarte aproape de st\u0103p\u00e2nirea complet\u0103 a acestei tehnologii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Proiectul reactorului tokamak, construit \u00een Fran\u0163a, \u015fi ilustrarea reac\u0163iei de fuziune nucleare<\/p>\n<p>Doar c\u0103 \u00eentre timp fuziunea a fost atins\u0103 prin multe alte varia\u0163ii de reactoare sau dispozitive. Undele din ele prev\u0103d \u0163intirea cu multiple fascicule de laser spre un spa\u0163iu unde se afl\u0103 combustibilul, declan\u015f\u00e2nd astfel fuziunea local\u0103 \u015fi anume astfel au avut loc acum c\u00e2\u0163iva ani primele reac\u0163ii documentate de produc\u0163ie net\u0103 de energie, c\u00e2nd energia produs\u0103 a fost mai mare dec\u00e2t cea consumat\u0103 pentru declan\u015farea reac\u0163iei. Dar exist\u0103 mult mai multe varia\u0163ii de reactoare \u015fi dispozitive, de la stellarator p\u00e2n\u0103 la reactoare longitudinale, sau undele ce imit\u0103 ciclurile de combustie ale motoarelor cu ardere intern\u0103. Despre foarte multe dintre aceste varia\u0163ii \u015fi progresul adus de ele am scris \u00een multiple <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/search\/?q=fuziune+nucleara\">articole<\/a> \u00een ultimii ani. Iar multe companii au \u015fi demarat deja construc\u0163ia viitoarelor centrale nucleare, chiar dac\u0103 reactoarele lor se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een faz\u0103 de concept avansat, \u015fi n-au demonstrat capacitatea st\u0103p\u00e2nii consecvente \u015fi continue a fuziunii. Prin urmare, reactorul tokamak construit \u00een Fran\u0163a pentru cercet\u0103torii din \u00eentreaga lume, ar putea avea concuren\u0163i din lumea startup-urilor \u015fi companiilor cu echipe experimentate de fizicieni \u015fi ingineri, care muncesc de ani la r\u00e2nd pentru a avea solu\u0163ii viabile economic \u015fi fizic pentru fuziunea nuclear\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Stellarator de fuziune nuclear\u0103<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 ca reactor tokamak, ceea ce se construie\u015fte acum \u00een Fran\u0163a, reprezint\u0103 cel mai mare retor din lume, cu cel mai mare magnet din lume, or, reactoarele tokamak presupun c\u0103 vor st\u0103p\u00e2ni plasma \u015fi reac\u0163ia de fuziune prin c\u00e2mp magnetic uria\u015f, creat \u00een interiorul acestui reactor. Iar reactorul francez va avea un sistem de magne\u0163i de peste 10.000 tone, care va stoca o cantitate uria\u015f\u0103 de energie magnetic\u0103, de 51 GJ. Deci, e firesc c\u0103 cel mai mare reactor tokamak din lume va avea nevoie \u015fi de cel mai mare sistem de magne\u0163i superconductori din lume.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAcest sistem include un solenoid central cu 6 module, 18 bobine toroidale uria\u015fe amplasate radial \u00een jur, alte 6 bobine perpendiculare, poloidale, plus bobine mai mic de corec\u0163ie \u015fi feedere. La asemenea dimensiuni \u015fi cantit\u0103\u0163i de energie, superconductivitatea devine practic obligatorie, pentru a elimina rezisten\u0163a \u015fi pierderile uria\u015fe.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tCea mai mare parte component\u0103 livrat\u0103 acum a fost solenoidul central al magnetului, supranumit \u015fi \u0084inima pulsant\u0103\u0094 a magnetului. Rolul acestui solenoid e crucial \u2014 s\u0103 ini\u0163ieze plasma \u015fi s\u0103 induc\u0103 \u015fi curentul principal \u00een plasm\u0103 pentru reac\u0163ia de fuziune.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Solenoidul central<\/p>\n<p>Acest solenoid are 18 metri \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi a fost produs \u00een SUA, fiecare modul c\u00e2nt\u0103rind circa 122 tone. Cele 6 module au fost deja livrate \u00een Fran\u0163a, prin opera\u0163iuni sofisticate de transport terestru \u015fi maritim. \u00cen Fran\u0163a, de fapt, exist\u0103 o rut\u0103 special adaptat\u0103, de 104 km, \u00eentre portul Fos-sur-Mer \u015fi sediul ITER din Cadarache, cu poduri consolidate \u015fi totul preg\u0103tit pentru aceste transporturi mari. Mai mult ca at\u00e2t, a fost fabricat \u015fi un modul de rezerv\u0103, pentru redundan\u0163\u0103, care a fost livrat de cur\u00e2nd. Or, dac\u0103 se va ajunge vreodat\u0103 s\u0103 se constate vreo problem\u0103, ITER ar r\u0103m\u00e2ne blocat ani la r\u00e2nd p\u00e2n\u0103 s-ar putea comanda \u015fi produce un alt modul similar, tocmai de asta a fost mai logic s\u0103 se comande \u015fi al 7-lea modul.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAcest solenoid uria\u015f, de peste 730 tone \u00een mas\u0103 total\u0103, con\u0163ine cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de niobiu \u015fi staniu, ca materiale superconductoare. Aceste materiale, \u00een procesul de operare, vor fi r\u0103cite cu heliu p\u00e2n\u0103 la o temperatur\u0103 de -269\u00b0C pentru a ob\u0163ine efectul de superconductivitate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tE curios c\u0103 fabricarea acestui solenoid a durat 15 ani, fiecare din cele 7 module av\u00e2nd nevoie de 2 ani pentru produc\u0163ie \u015fi testare, la General Atomics, \u00een California. Iar asta ne aminte\u015fte de anvergura colosal\u0103 a proiectului ITER \u015fi de efortul interna\u0163ional centralizat aici.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tToate modulele principale ale solenoidului sunt acum \u00een plin proces de asamblare la ITER, iar \u00eentre timp \u015fi mai multe dintre cele 18 bobine uria\u015fe au fost livrate. Aceste bobine au o form\u0103 de D, iar func\u0163ia lor principal\u0103 este s\u0103 creeze c\u00e2mpul magnetic toroidal, care oblig\u0103 particulele \u00eenc\u0103rcate din plasm\u0103 s\u0103 urmeze traiectorii \u00eenchise \u00een tor, f\u0103r\u0103 s\u0103 ating\u0103 pere\u0163ii. A\u015fa cum spuneam, cele 18 bobine sunt plasate simetric radial, pe toat\u0103 circumferin\u0163a reactorului tokamak.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tFiecare asemenea bobin\u0103 c\u00e2nt\u0103re\u015fte circa 330 tone \u015fi m\u0103soar\u0103 17 metri \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 9 metri l\u0103\u0163ime. Aceste bobine sunt construite dintr-o combina\u0163ie de cupru \u015fi material superconductor, bazat \u00een mod similar pe niobiu \u015fi staniu.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tPartea la fel de curioas\u0103 e c\u0103 ingineri \u015fi fizicienii de la ITER au schimbat procesul de asamblare \u00een decursul construc\u0163iei, insist\u00e2nd c\u0103 e nevoie de o zon\u0103 special\u0103 de testare acestor bobine la superconductivitate \u015fi magnetism \u00eenainte de a fi instalate \u00een construc\u0163ia reactorului, or, dac\u0103 m\u0103car 1 din cele 18 bobine ar fi avut devieri sau n-ar func\u0163iona corect, \u015fi asta s-ar fi depistat la final, dup\u0103 asamblarea reactorului, e\u015fecul ar fi uria\u015f \u015fi repararea lui ar fi aproape imposibil\u0103. A\u015fa c\u0103 acum inginerii de la ITER au inaugurat acest spa\u0163iu de testare \u015fi au \u015fi testat cu succes prima bobin\u0103, \u00eenainte de a o monta cu certitudinea c\u0103 ea func\u0163ioneaz\u0103 perfect.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Instala\u0163ia de testare a bobinelor<\/p>\n<p>Spa\u0163iul de testare a necesitat \u015fi construc\u0163ia unei camere criogenice, care acoper\u0103 bobina, dup\u0103 care urmeaz\u0103 un proces de r\u0103cire la -269\u00b0C timp de 4 zile, \u015fi abia atunci e furnizat \u015fi curentul electric cu m\u0103surarea parametrilor. \u015ei acest curent e crescut gradual, p\u00e2n\u0103 la 68 kA. \u015ei toate bobinele vor fi testate astfel, dup\u0103 care vor fi asamblate \u00een construc\u0163ia final\u0103 a reactorului ITER, care \u00eencepe astfel s\u0103 prind\u0103 contur mult mai vizibil.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tA\u015fadar e o munc\u0103 de-a dreptul sisific\u0103 aici, lent\u0103, metodic\u0103, f\u0103cut\u0103 prin c\u0103i clasice ale oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, cu efort interna\u0163ional uria\u015f. Marea \u00eentrebare e dac\u0103 \u00eentr-un final acest efort metodic \u015fi meticulos va fi cel car va aduce cunoa\u015fterea \u015fi st\u0103p\u00e2nirea complet\u0103 a fuziunii nucleare sau eforturile mai impulsive \u015fi mai accelerate, f\u0103cute mai r\u0103zle\u0163 \u015fi cu bugete mai mici, ale diverselor echipe care elaboreaz\u0103 la r\u00e2ndul lor reactoare proprii de fuziune nuclear\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(35637)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781842872_935_like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>1<\/p>\n<p>2,815<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781842873_602_nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781842873_960_nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"17 Iunie 2026, 22:34Redac\u0163ia PiataAuto.md Exist\u0103 \u00een lumea ingineriei \u015fi a fizicii construc\u0163ii at\u00e2t de mari \u015fi de&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":209144,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[17594,97,96,4667,15776,20114,299,9436,58776,4670,58775,1262,10629,58777,21647,41,40,38,39,2631,58778,21658],"class_list":["post-209143","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-17594","tag-afaceri","tag-business","tag-cel","tag-componente","tag-forma","tag-franta","tag-fuziune","tag-iter","tag-lume","tag-magneti","tag-mai","tag-mare","tag-prinde","tag-reactor","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-sistem","tag-tokamak","tag-tone"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116774862167253287","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/209143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=209143"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/209143\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/209144"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=209143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=209143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=209143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}