{"id":211030,"date":"2026-06-21T07:59:11","date_gmt":"2026-06-21T07:59:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/211030\/"},"modified":"2026-06-21T07:59:11","modified_gmt":"2026-06-21T07:59:11","slug":"21-iunie-ziua-cand-s-a-nascut-inegalabilul-puiu-calinescu-actorul-care-transforma-orice-tacere-intr-un-hohot-de-ras","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/211030\/","title":{"rendered":"21 iunie: Ziua c\u00e2nd s-a n\u0103scut inegalabilul Puiu C\u0103linescu, actorul care transforma orice t\u0103cere \u00eentr-un hohot de r\u00e2s"},"content":{"rendered":"

Pe 21 iunie 1920 s-a n\u0103scut actorul Puiu C\u0103linescu. Tot pe 21 iunie s-au mai n\u0103scut regizorul Andrei \u0218erban \u0219i Prin\u021bul William, al Marii Britanii.<\/p>\n

\t\t\t\"Actorul<\/p>\n

Actorul Puiu C\u0103linescu FOTO: Cinemagia<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

1888: S-a n\u0103scut Horia Furtun\u0103,\u00a0poet, dramaturg \u015fi prozator<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Foc\u015fani, jude\u021bul Vrancea. A semnat \u015fi cu pseudonimele Horia F\u0103get, Mercator, Ariel, Aghiu\u0163\u0103, Ion Dracu, Mefistofel, Const. Paul.<\/p>\n

\u015ei-a petrecut copil\u0103ria la Constan\u0163a, unde a \u00eenv\u0103\u0163at greaca \u015fi turca, dar \u015fcoala o face la Bucure\u015fti. \u201eDic\u0163ionarul Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201d\u00a0(Ed. Albatros, 2001) men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Horia Furtun\u0103 debuteaz\u0103 cu poezia \u201ePrietenii\u201d, \u00een 1902, \u00een revista \u201eCarmen\u201d,\u00a0apoi, \u00een 1903, public\u0103 versuri \u015fi proz\u0103 \u00een \u201eAdev\u0103rul\u201d, iar \u00een 1904, o poem\u0103 \u201eeroi-comic\u0103\u201d \u00een suplimentul pentru copii al ziarului, proz\u0103 \u00een\u00a0\u201eComoara tinerimei\u201d (1905), o parodie \u015fi o balad\u0103, \u00een 1906, \u00een revista\u00a0\u201eDin liceu\u201d.<\/p>\n

Horia Furtun\u0103 a luat bacalaureatul, \u00een 1906, la Liceul \u201eMatei Basarab\u201d din Bucure\u015fti, \u015fi a urmat, la Paris, Facultatea de Drept \u015fi Filosofie. La Paris i-a cunoscut pe Al. Macedonski, E. Lovinescu, Em. Ciomac \u015fi Victor Eftimiu. <\/p>\n

A fost coleg cu Mircea Djuvara \u015fi a legat o prietenie durabil\u0103 cu Ion Pillat. \u00cen 1909 ob\u0163ine licen\u0163a \u00een drept, ce-i este echivalat\u0103, \u00een 1915, la Facultatea de Drept din Ia\u015fi, cu diploma de doctor \u00een drept.<\/p>\n

\t\t\t1905:\u00a0S-a n\u0103scut romancierul, dramaturgul si filosoful francez Jean-Paul Sartre<\/p>\n

Jean-Paul Sartre, pe numele complet Jean-Paul Charles Aymard Sartre; n. 21 iunie 1905, Paris \u2013 d. 15 aprilie 1980, Paris) a fost un filozof francez, reprezentant al existen\u021bialismului, scriitor (Premiul Nobel 1964), jurnalist \u0219i militant social.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

A influen\u021bat profund genera\u021bia care i-a urmat, \u00een special tineretul din perioada de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, nu doar prin filozofia \u0219i opera sa literar\u0103, ci mai ales ca intelectual angajat.<\/p>\n

\t\t\t\"Jean-Paul<\/p>\n

Jean-Paul Sartre FOTO: Arhive<\/p>\n

Diversele sale angajamente sociale sunt inseparabile de g\u00e2ndirea sa filozofic\u0103. Conceptul de libertate joac\u0103 un rol important in orice sistem filozofic, iar Jean-Paul Sartre a plasat conceptul \u00een centrul ideilor sale si \u0219i-a socat contemporanii, spun\u00e2nd c\u0103: \u201cOmul este condamnat s\u0103 fie liber\u201d.<\/p>\n

\t\t\t1920: S-a n\u0103scut actorul Puiu C\u0103linescu<\/p>\n

Alexandru C\u0103linescu, pe numele s\u0103u real, s-a n\u0103scut la 21 iunie 1920 \u00een Bucure\u015fti. P\u0103rin\u021bii s\u0103i au fost actorul Jean Tomescu \u015fi Fotina C\u0103linescu, muncitoare la o fabric\u0103 de \u0163igarete. La v\u00e2rsta de 5 ani, dup\u0103 moartea mamei, care avea doar 23 de ani, \u015fi cu un tat\u0103 care nu \u00eel va recunoa\u015fte drept fiu al s\u0103u, a fost crescut de bunica din partea mamei, apoi de al\u0163i unchi \u015fi m\u0103tu\u015fi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Are parte de o copil\u0103rie grea, iar \u00een adolescen\u021b\u0103 \u00eencepe s\u0103 lucreze lipind afi\u015fe pentru spectacole. Debuteaz\u0103, apoi, \u00een cariera artistic\u0103 juc\u00e2nd \u00een \u201erevistele\u201d de cinematograf care prefa\u0163au c\u00e2ndva, \u00een s\u0103lile de cinema, proiec\u0163ia unui film.<\/p>\n

\t\t\t\"Puiu<\/p>\n

Puiu c\u0103lescu, actor rom\u00e2n FOTO: Arhive<\/p>\n

Este remarcat de profesorul de canto Mihai Vulpescu, care \u00eei va facilita intrarea la Ateneul Popular unde Puiu f\u0103cea teatru, c\u00e2nta, scria texte \u015fi chiar a ajuns pre\u015fedintele comitetului Ateneului Popular. Ulterior, Nicu Kanner l-a luat la Teatrul Bara\u015feum, pentru ca, mai t\u00e2rziu, s\u0103 fie distribuit \u00eentr-un spectacol la teatrul Gioconda, pe Lipscani.<\/p>\n

La \u00eenceputul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a dezertat, dup\u0103 ce se prezentase pentru \u00eenrolare la un regiment din T\u00e2rgovi\u015fte. \u00cen anul 1948, va intra \u00een echipa Teatrului \u201eConstantin T\u0103nase\u201d, teatrul Savoy la acea vreme, care l-a consacrat \u015fi c\u0103ruia artistul i-a r\u0103mas credincios p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii.<\/p>\n

A jucat \u00een spectacolele de revist\u0103 \u201eSonatul lunii\u201d \u2013 primul scenariu pentru un astfel de spectacol pe care l-a scris \u2013 , \u201eFrumosul din p\u0103durea\u2026 z\u0103p\u0103cit\u0103\u201d, \u201eEu v\u0103 fac s\u0103 r\u00e2de\u0163i!\u201d, \u201eE nemaipomenit!\u201d, \u201eOmul care aduce r\u00e2sul\u201d, \u201eB\u0103rbatul fatal\u201d, \u201eSuperman\u201d, \u201eO sear\u0103 la Boema\u201d.<\/p>\n

A fost distribuit \u00een numeroase scenete la teatru \u015fi la televiziune, precum \u201eAzilul MacFerlan\u201d, \u201eF\u0103r\u0103 m\u0103nu\u015fi\u201d, \u201e\u015ei Ilie face sport\u201d, \u201eCer cuv\u00e2ntul!\u201d, \u201eUn b\u0103iat iube\u015fte o fat\u0103\u201d, \u201eCa la Revist\u0103\u201d, \u201ePagini alese din Revista de alt\u0103dat\u0103\u201d, \u201eNicu\u0163\u0103\u2026 la T\u0103nase\u201d, \u201eFemei\u2026 femei\u2026 femei\u2026\u201d, \u201eRestaurant de lux\u201d, \u201eUimitoarele aventuri ale lui Spirache\u201d, \u201eMagazin de stat\u201d, \u201eBimbiric\u0103\u201d, \u201eNu servim \u00een stare de ebrietate!\u201d, \u201e\u00cen gar\u0103\u201d, \u201eInspec\u0163ie\u201d, \u201eOra de gimnastic\u0103\u201d, \u201eBujor al 12-lea\u201d.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Puiu C\u0103linescu s-a aflat \u00een distribu\u0163ia a numeroase produc\u0163ii <\/a>pentru marele ecran, printre acestea afl\u00e2ndu-se debutul s\u0103u cinematografic, \u201eIlie \u00een luna de miere\u201d (1954), apoi \u201e\u2026\u0218i Ilie face sport\u201d (1954), \u201e\u015eofer de mare vitez\u0103\u201d (1955), \u201eDirectorul nostru\u201d (1955), \u201eO poveste obi\u015fnuit\u0103\u2026 o poveste ca \u00een basme\u201d (1959), \u201eO zi pierdut\u0103\u201d (1960), \u201eCelebrul 702\u201d (1961), \u201eS-a furat o bomb\u0103\u201d (1962), \u201eSub cupola albastr\u0103\u201d (1962), \u201eVacan\u0163\u0103 la mare\u201d (1962), \u201eUn sur\u00e2s \u00een plin\u0103 var\u0103\u201d (1963), \u201eDe-a\u015f fi\u2026 Harap Alb\u201d (1965), \u201eCorigen\u0163a domnului profesor\u201d (1966), \u201eFaust XX\u201d (1966), \u201e\u00cempu\u015fc\u0103turi pe portativ\u201d (1967), \u201eBalul de s\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103\u201d (1967), seria \u201eBrigada Diverse\u201d (1970, 1971) \u2013 care \u00eei va aduce celebritatea, rolul Trandafir din serie, unde a jucat al\u0103turi de Dem R\u0103dulescu, Jean Constantin, Toma Caragiu, Reka Nagy, Sebastian Papaiani, \u0218tefan B\u0103nic\u0103, fiind interpretat remarcabil -, \u201eFra\u0163ii Jderi\u201d (1974), \u201eSerenad\u0103 pentru etajul XII\u201d (1976), \u201eNea M\u0103rin miliardar\u201d (1979), \u201eExpresul de Buftea\u201d (1979).<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

A \u0219i scris pentru televiziune scenariile produc\u0163iilor \u201eInforma\u021bii-gara\u201d (1971) \u015fi \u201eLa un restaurant de lux\u201d (1994).<\/p>\n

A fost c\u0103s\u0103torit cu Victoria C\u0103linescu cu care a avut doi copii, pe Carmen C\u0103linescu \u0219i pe Silvia C\u0103linescu. Moare pe 16 mai 1997, la Bucure\u0219ti, din cauza unei insuficien\u0163e cardiace.<\/p>\n

\t\t\t1943: S-a n\u0103scut Andrei \u0218erban, regizor rom\u00e2n de teatru \u0219i film<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia. A studiat regia la Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 \u201eI.L. Caragiale\u201d din Bucure\u0219ti, unde a absolvit \u00een 1966. Dup\u0103 terminarea studiilor, \u0219i-a \u00eenceput cariera ca regizor la Teatrul Bulandra.<\/p>\n

\t\t\t
\n 13 iunie: 36 de ani de la cea mai violent\u0103 mineriad\u0103 din Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Aici a pus \u00een scen\u0103 numeroase piese de teatru, ob\u021bin\u00e2nd recunoa\u0219tere pentru originalitatea \u0219i creativitatea sa. Totu\u0219i, \u00een anii ’70, a fost nevoit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia din cauza regimului comunist \u0219i a emigrat \u00een Statele Unite ale Americii.<\/p>\n

\t\t\t\"Regizorul<\/p>\n

Regizorul Andrei \u0218erban<\/p>\n

\u00cen SUA, Andrei \u0218erban \u0219i-a continuat cariera \u00een teatrul experimental, lucr\u00e2nd cu diverse companii \u0219i institu\u021bii renumite, cum ar fi \u201eNew York Shakespeare Festival\u201d, \u201eLincoln Center Theater\u201d \u0219i \u201eLa MaMa Experimental Theatre Club\u201d. De-a lungul carierei sale, \u0218erban a regizat o gam\u0103 larg\u0103 de piese, at\u00e2t clasice, c\u00e2t \u0219i contemporane. Printre cele mai notabile produc\u021bii ale sale se num\u0103r\u0103 \u201eCrim\u0103 \u0219i pedeaps\u0103\u201d de Fyodor Dostoevsky, \u201eHamlet\u201d de William Shakespeare \u0219i \u201eCei doi gemeni vene\u021bieni\u201d de Carlo Goldoni. De asemenea, a pus \u00een scen\u0103 numeroase opere, inclusiv „Carmen” de Georges Bizet \u0219i \u201eC\u0103s\u0103toria lui Figaro\u201d de Wolfgang Amadeus Mozart.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Este considerat un maestru al regiei \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi regizori<\/a> ai timpurilor moderne.<\/p>\n

\t\t\t1982: S-a n\u0103scut Prin\u021bul William, duce de Cambridge, Prin\u021b al Regatului Unit al Marii Britanii \u0219i al Irlandei de Nord<\/p>\n

William Arthur Philip Louis s-a n\u0103scut \u00een 1982 la Spitalul St. Mary din Londra. A primit titlul de Prin\u021b al \u021a\u0103rii Galilor la na\u0219tere \u0219i a fost botezat \u00een capela privat\u0103 a Palatului Buckingham.<\/p>\n

Este absolvent al Universit\u0103\u021bii St. Andrews din Sco\u021bia, cu o diplom\u0103 de licen\u021b\u0103 \u00een Geografie.<\/p>\n

\t\t\t\"Prin\u021bul<\/p>\n

Prin\u021bul William FOTO: Shutterstock<\/p>\n

Dup\u0103 absolvire, a urmat o carier\u0103 militar\u0103 \u00een For\u021bele Aeriene Regale Britanice (RAF), unde a ob\u021binut rangul de pilot de elicopter de lupt\u0103.<\/p>\n

\u00cen aprilie 2011, William s-a c\u0103s\u0103torit cu Catherine Middleton, acum cunoscut\u0103 sub numele de Ducesa de Cambridge. Cuplul are trei copii: Prin\u021bul George, Prin\u021besa Charlotte \u0219i Prin\u021bul Louis.<\/p>\n

\t\t\t1988: A murit George Iva\u015fcu,\u00a0critic literar \u0219i publicist<\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een comuna Cer\u0163e\u015fti, jud. Gala\u0163i. A absolvit Liceul la B\u00e2rlad (1922-1929); licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofi e a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1933) \u015fi doctor \u00een \u015ftiin\u0163e fi lologice (1975), se arat\u0103 \u00een \u201eDic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne\u201d ap\u0103rut sub egida Academiei Rom\u00e2ne (Ed. Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2005).<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

A debutat \u00een revista \u201eManifest\u201d (1943), cu o cronic\u0103 la romanul lui Ionel Teodoreanu \u201eCr\u0103ciunul de la Silvestri\u201d.<\/p>\n

A fost colaborator la: \u201eG\u00e2ndul vremii\u201d, \u201eLumea\u201d, \u201eIa\u015ful\u201d, \u201e\u00censemn\u0103ri ie\u015fene\u201d, \u201eJurnalul literar\u201d (secretar de redac\u0163ie), \u201eTribuna poporului\u201d, \u201eVictoria\u201d (redactor responsabil), \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eAnalele Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti\u201d, \u201eRevue roumaine\u201d (redactor responsabil), \u201eArcades\u201d (redactor responsabil). A fost redactor-\u015fef la \u201eContemporanul\u201d (1955- 1971) \u015fi la \u201eLumea\u201d (1963-1966).<\/p>\n

\t\t\t\"George<\/p>\n

George Iva\u0219cu FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

Director al revistei \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d din 1971. Membru al Consiliului Ziari\u015ftilor; responsabilul Centrului Rom\u00e2n al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale a Criticilor Literari (Paris; din 1971) \u015fi membru \u00een Comitetul Executiv al acesteia; membru al Academiei de \u015etiin\u0163e Sociale \u015fi Politice. \u015eeful Catedrei de Istoria Literaturii Rom\u00e2ne a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1958-1968).<\/p>\n

Cercet\u0103tor literar laborios \u015fi competent, \u015fi, de asemenea, un gazetar dintre cei mai \u00eenzestra\u0163i, a abordat \u00een c\u0103r\u0163ile sale teritorii \u00eentinse ale literaturii rom\u00e2ne. A publicat volumul de eseuri critice intitulat \u201eConfrunt\u0103ri literare\u201d (I-III, 1966-1988); studii monografi ce: \u201eTitu Maiorescu\u201d (1972), \u201eDobrogeanu-Gherea\u201d (1972), \u201eNicolae Filimon\u201d (1977); publicistic\u0103: \u201eJurnal ie\u015fean\u201d (1971), \u201e101 tablete\u201d (1974), \u201eProfi l de epoc\u0103\u201d (1981); antologii: \u201eRefl ector peste timp\u201d (I, 1964), \u201eDin istoria teoriei \u015fi a criticii literare rom\u00e2ne\u015fti\u201d (I, 1967).<\/p>\n

\t\t\t
\n 15 iunie: Ziua \u00een care este inaugurat la Paris atelierul marelui sculptor rom\u00e2n Constantin Br\u00e2ncu\u0219i<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Autor al \u201eIstoriei literaturii rom\u00e2ne\u201d (vol. I, 1969), pentru care a fost distins cu Premiul Academiei Rom\u00e2ne. De asemenea, a \u00eengrijit mai multe edi\u0163ii din scrierile lui Lucian Blaga \u015fi C. Dobrogeanu-Gherea. \u00cen 1969 \u015fi 1971 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. A murit la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\t\t\t2009: Provincia daneza Groenlanda \u00ee\u015fi asum\u0103 autoguvernarea<\/p>\n

Danemarca i-a cedat competentele in 32 de domenii,intre care cel al politiei si justitiei. Moneda, politica externa si apararea au ramas sub control danez. Groenlanda este condus\u0103 de c\u0103tre monarhul Danemarcei , actualmente regina Margareta a II-a. Guvernul danez, condus de regin\u0103, nume\u0219te un Rigsombudsmand (\u201c\u00cenalt comisar\u201d), care reprezint\u0103 guvernul \u0219i monarhia daneza.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Groenlanda<\/p>\n

Groenlanda FOTO: Istock<\/p>\n

Groenlanda are un parlament compus din 31 de membri, numi\u021bi \u00een urma alegerilor generale. \u0218eful de guvern este primul-ministru, care este de obicei liderul partidului majoritar din Parlament. Groenlanda nu este parte a Uniunii Europene, ea p\u0103r\u0103sind aceasta organizatie in 1985, de\u0219i Danemarca este stat membru al UE.<\/p>\n

\t\t\tSolsti\u021biul de var\u0103<\/p>\n

Solsti\u021biul de var\u0103 marcheaz\u0103 cea mai lung\u0103 zi din an, deoarece Soarele ajunge la pozi\u021bia sa cea mai \u00eenalt\u0103 pe cer.<\/p>\n

Ziua Interna\u021bional\u0103 a S\u0103rb\u0103torii Solsti\u021biului a fost instituit\u0103 de c\u0103tre Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite (ONU) pentru a celebra importan\u021ba cultural\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a acestui eveniment astronomic.<\/p>\n

\t\t\t\"Soare<\/p>\n

Soare la apus<\/p>\n

S\u0103rb\u0103torirea Solsti\u021biului de var\u0103 are o istorie \u00eendelungat\u0103 \u0219i este asociat\u0103 cu multe\u00a0tradi\u021bii \u0219i ceremonii speciale,<\/a>\u00a0multe dintre ele av\u00e2ndu-\u0219i r\u0103d\u0103cinile \u00een vechile festivaluri p\u0103g\u00e2ne, \u00een care oamenii s\u0103rb\u0103toreau \u0219i adorau Soarele \u0219i puterea sa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 21 iunie 1920 s-a n\u0103scut actorul Puiu C\u0103linescu. Tot pe 21 iunie s-au mai n\u0103scut regizorul Andrei…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":211031,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[18],"tags":[59255,171,170,59254,59251,59253,59252,41,40,38,39],"class_list":["post-211030","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-divertisment","tag-andrei-serban","tag-divertisment","tag-entertainment","tag-horia-furtuna","tag-istoria-zilie","tag-jean-paul-sartre","tag-puiu-calinescu","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116787043884382854","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211030","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=211030"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211030\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/211031"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=211030"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=211030"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=211030"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}