{"id":211663,"date":"2026-06-21T23:27:13","date_gmt":"2026-06-21T23:27:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/211663\/"},"modified":"2026-06-21T23:27:13","modified_gmt":"2026-06-21T23:27:13","slug":"cum-s-au-procopsit-romanii-cu-bolile-rusinoase-cine-a-adus-sifilisul-in-romania-si-cum-s-a-ajuns-la-marea-epidemie-din-1934","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/211663\/","title":{"rendered":"Cum s-au procopsit rom\u00e2nii cu \u201ebolile ru\u0219inoase\u201d. Cine a adus sifilisul \u00een Rom\u00e2nia \u0219i cum s-a ajuns la marea epidemie din 1934"},"content":{"rendered":"

\u201eBolile ru\u0219inoase\u201d au marcat istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een special sifilisul. Boala a fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, \u00een principal, de armatele invadatoare, dar \u0219i de lucr\u0103toarele sexuale care le \u00eenso\u021beau. Ulterior, extinderea fenomenului prostitu\u021biei \u00een Rom\u00e2nia Mare a contribuit la declan\u0219area unei adev\u0103rate epidemii de sifilis.<\/p>\n

\t\t\t\"Pacien\u021bii<\/p>\n

Pacien\u021bi trata\u021bi de sifilis \u00een secolul al XVIII lea Welcome Collection Gallery<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Omenirea a fost mereu vulnerabil\u0103 la bacterii \u0219i virusuri, iar epidemiile au f\u0103cut ravagii de-a lungul istoriei. Una dintre cele mai devastatoare boli a fost sifilisul, o infec\u021bie bacterian\u0103 cu transmitere sexual\u0103 provocat\u0103 de\u00a0Treponema pallidum. Sifilisul a marcat profund istoria medicinei \u0219i a societ\u0103\u021bii, gener\u00e2nd epidemii de amploare de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XV-lea p\u00e2n\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n

Boala se transmitea cu u\u0219urin\u021b\u0103, pe fondul unei igiene sexuale precare \u0219i al lipsei educa\u021biei sexuale. Prostitu\u021bia, larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i slab reglementat\u0103, at\u00e2t la sf\u00e2r\u0219itul Evului Mediu, c\u00e2t \u0219i \u00een secolul al XIX-lea, precum \u0219i numeroasele r\u0103zboaie de pe continentul european au contribuit la propagarea rapid\u0103 a infec\u021biei.<\/p>\n

Sifilisul a f\u0103cut ravagii \u0219i \u00een Principatele Rom\u00e2ne, iar mai t\u00e2rziu \u00een Rom\u00e2nia Mare, unde una dintre cele mai grave epidemii a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een 1934. Fiind o boal\u0103 cu transmitere sexual\u0103, sifilisul a fost considerat mult\u0103 vreme o afec\u021biune \u201eru\u0219inoas\u0103\u201d. Din acest motiv, numeroase cazuri erau ascunse, ceea ce favoriza r\u0103sp\u00e2ndirea necontrolat\u0103 a bolii. Analfabetismul \u0219i promiscuitatea agravaser\u0103 \u0219i mai mult situa\u021bia.<\/p>\n

Nici \u00een prezent sifilisul nu a fost eradicat. \u00cen pofida metodelor moderne de protec\u021bie \u0219i a campaniilor de informare, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze cazuri ale acestei boli, men\u021bin\u00e2ndu-se printre statele europene afectate de aceast\u0103 problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\u201eBoala francez\u0103\u201d sau \u201eboala napolitan\u0103\u201d era, de fapt, american\u0103?<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, sifilisul a fost considerat o boal\u0103 stigmatizant\u0103 \u0219i ru\u0219inoas\u0103. Cu toate acestea, s-a r\u0103sp\u00e2ndit rapid, mai ales \u00een marile aglomer\u0103ri urbane. Prostituatele, marinarii \u0219i solda\u021bii se num\u0103rau printre principalii vectori de transmitere, contribuind la apari\u021bia unui num\u0103r mare de noi infect\u0103ri. Educa\u021bia sexual\u0103 era inexistent\u0103, iar normele de igien\u0103 sexual\u0103 erau precare, \u00een special \u00een mahalale, porturi \u0219i t\u00e2rguri. Nu existau metode eficiente de protec\u021bie, iar rela\u021biile sexuale ocazionale favorizau r\u0103sp\u00e2ndirea bolii.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Sifilisul reprezenta o adev\u0103rat\u0103 stigmat\u0103 social\u0103 pentru cei afecta\u021bi. Boala era asociat\u0103 cu frecventarea prostituatelor, la r\u00e2ndul lor marginalizate social, sau cu rela\u021biile sexuale \u00eentre\u021binute \u00een medii considerate insalubre \u0219i r\u0103u famate. Din cauza acestei percep\u021bii, popula\u021biile afectate c\u0103utau adesea vinova\u021bi \u00een afara propriilor comunit\u0103\u021bi, atribuind originea epidemiei unor popoare vecine sau inamice.<\/p>\n

Astfel, italienii, germanii \u0219i englezii numeau sifilisul \u201eboala francez\u0103\u201d, \u00een timp ce francezii \u00eei spuneau \u201eboala napolitan\u0103\u201d. Ru\u0219ii \u00eel numeau \u201eboala polonez\u0103\u201d, iar polonezii \u00eei spuneau \u201eboala german\u0103\u201d. Acela\u0219i tipar se reg\u0103sea \u0219i \u00een alte regiuni ale lumii. \u00cen nordul Indiei, musulmanii \u00eei acuzau pe hindu\u0219i de r\u0103sp\u00e2ndirea bolii, \u00een timp ce hindu\u0219ii \u00eei considerau responsabili pe musulmani. \u00cen cele din urm\u0103, mul\u021bi ajungeau s\u0103 atribuie originea sifilisului europenilor.<\/p>\n

\t\t\t\"Columb<\/p>\n

Debarcarea lui Columb \u00een Lumea Nou\u0103 FOTO The Library of Congress<\/p>\n

\u00cen secolul al XVI-lea, medicul \u0219i profesorul parizian Jean Fernel a introdus termenul de \u201elues venerea\u201d, care poate fi tradus drept \u201ecium\u0103 veneric\u0103\u201d. Denumirea reflecta amploarea problemelor de s\u0103n\u0103tate public\u0103 provocate de sifilis \u00een Europa sf\u00e2r\u0219itului de Ev Mediu, unde boala era comparat\u0103 adesea cu ciuma din cauza r\u0103sp\u00e2ndirii sale rapide \u0219i a efectelor devastatoare.<\/p>\n

Cele mai puternice focare au fost consemnate \u00een anii 1494 \u0219i 1495, la Napoli, \u00een timpul invaziei franceze, la numai doi ani dup\u0103 \u00eentoarcerea lui Cristofor Columb din prima sa c\u0103l\u0103torie \u00een America. Aceast\u0103 coinciden\u021b\u0103 cronologic\u0103 a stat la baza unei teorii sus\u021binute de numero\u0219i cercet\u0103tori, inclusiv \u00een secolul al XX-lea, potrivit c\u0103reia sifilisul ar fi fost adus \u00een Europa de pe continentul american.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Conform acestei ipoteze, marinarii care l-au \u00eenso\u021bit pe Cristofor Columb \u00een expedi\u021biile c\u0103tre Lumea Nou\u0103 au luat boala \u00een contact cu popula\u021biile indigene \u0219i au r\u0103sp\u00e2ndit-o ulterior \u00een Europa. Unele relat\u0103ri istorice sugereaz\u0103 c\u0103 aceste contacte sexuale au fost, \u00een anumite cazuri, rezultatul unor acte de violen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eTeoria este sus\u021binut\u0103 de documente apar\u021bin\u00e2nd lui Fern\u00e1ndez de Oviedo \u0219i Ruy D\u00edaz de Isla, doi medici de origine spaniol\u0103 care au fost martori ai revenirii lui Cristofor Columb din America. Primul, trimis de regele Ferdinand al Spaniei \u00een Lumea Nou\u0103, confirm\u0103 c\u0103 boala pe care a \u00eent\u00e2lnit-o pentru prima dat\u0103 \u00een Europa era deja cunoscut\u0103 popula\u021biilor indigene, care dezvoltaser\u0103 metode de tratament bine elaborate.\u00cen ceea ce \u00eel prive\u0219te pe Ruy D\u00edaz de Isla, acesta descrie sifilisul ca fiind o \u00abboal\u0103 necunoscut\u0103, nev\u0103zut\u0103 \u0219i niciodat\u0103 descris\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci\u00bb, care a ap\u0103rut la Barcelona \u00een anul 1493 \u0219i care \u00ee\u0219i avea originea pe insula Hispaniola (\u00een spaniol\u0103 La Espa\u00f1ola). Ruy D\u00edaz de Isla este, de asemenea, autorul unei afirma\u021bii dintr-un manuscris conform c\u0103reia Mart\u00edn Alonso Pinz\u00f3n de Palos, pilot \u0219i comandant al uneia dintre navele lui Columb, precum \u0219i al\u021bi membri ai echipajului, sufereau deja de sifilis la \u00eentoarcerea lor din Lumea Nou\u0103\u201d, precizeaz\u0103 M. Tampa, I. S\u00e2rbu, C. Matei, V. Benea \u0219i S.R. Georgescu \u00een lucrarea \u201eBrief History of Syphilis\u201d.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Termenul \u201esifilis\u201d a fost popularizat de medicul \u0219i poetul italian Girolamo Fracastoro, originar din Verona. Acesta a creat un personaj mitologic numit Syphilus, un p\u0103stor pedepsit de zei dup\u0103 ce l-ar fi sfidat pe Apollo. Numele personajului a fost preluat ulterior pentru a desemna boala.<\/p>\n

\t\t\tArmate, r\u0103zboaie \u0219i sifilisul la rom\u00e2ni<\/p>\n

Pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei, sifilisul s-a r\u0103sp\u00e2ndit odat\u0103 cu armatele \u0219i prostituatele care \u00eenso\u021beau trupele militare. Mai ales \u00eentre secolele al XVII-lea \u0219i al XIX-lea, Principatele Rom\u00e2ne au devenit frecvent teatru de r\u0103zboi, fiind prinse \u00een confrunt\u0103rile ruso-austro-otomane. Trupele str\u0103ine care traversau sau sta\u021bionau \u00een Principate au contribuit la r\u0103sp\u00e2ndirea bolii, la fel ca femeile care practicau prostitu\u021bia \u00een preajma taberelor militare.<\/p>\n

\t\t\t
\n De ce este \u00een cre\u0219tere sifilisul \u00een \u00eentreaga lume. Explica\u021biile speciali\u0219tilor despre boala care face ravagii<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Sifilisul exista \u0219i \u00eenainte \u00een Principate, \u00eens\u0103 nu era at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit precum avea s\u0103 devin\u0103 dup\u0103 secolul al XVIII-lea, odat\u0103 cu intensificarea conflictelor militare din regiune. De altfel, boala fusese introdus\u0103 \u00eenc\u0103 din perioade anterioare prin intermediul campaniilor militare. O m\u0103rturie \u00een acest sens apare \u00een \u201eLetopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei\u201d al lui Ion Neculce, care aminte\u0219te cazul unui boier decedat din cauza sifilisului.<\/p>\n

Boala era larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i la sud de Dun\u0103re, \u00een teritoriile aflate sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103. Unele surse \u0219i tradi\u021bii istorice sus\u021bin c\u0103 Vlad \u021aepe\u0219 ar fi \u00eencercat s\u0103 foloseasc\u0103 sifilisul ca arm\u0103 biologic\u0103 \u00een campaniile sale antiotomane. Potrivit acestor relat\u0103ri, ar fi trimis \u00een taberele inamice persoane infectate, cu scopul de a r\u0103sp\u00e2ndi boala \u00een r\u00e2ndul trupelor otomane. Istoricii privesc \u00eens\u0103 cu pruden\u021b\u0103 aceste informa\u021bii, care sunt dificil de verificat documentar.<\/p>\n

O alt\u0103 dovad\u0103 a prezen\u021bei sifilisului \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolul al XVII-lea se reg\u0103se\u0219te \u00een cronicile vremii. Acestea men\u021bioneaz\u0103 frecvent \u201eboli cu bube\u201d sau \u201eboli ru\u0219inoase\u201d care afectau popula\u021bia. \u00cen \u201eLetopise\u021bul Cantacuzinesc\u201d se arat\u0103 c\u0103 boala s-a r\u0103sp\u00e2ndit inclusiv prin intermediul trupelor de doroban\u021bi. Solda\u021bii reprezentau un vector important de transmitere, \u00eentre\u021bin\u00e2nd rela\u021bii sexuale neprotejate \u0219i duc\u00e2nd apoi infec\u021bia \u00een comunit\u0103\u021bile din care proveneau.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Un nou val important de sifilis a fost asociat, \u00een secolul al XVIII-lea, cu deplas\u0103rile trupelor austriece \u00een Banat, \u00een perioada 1762\u20131769. Odat\u0103 cu armata au sosit \u0219i numeroase prostituate din zona Vienei. Cre\u0219terea num\u0103rului de \u00eemboln\u0103viri \u00een r\u00e2ndul militarilor a determinat autorit\u0103\u021bile s\u0103 organizeze unit\u0103\u021bi medicale specializate la Lugoj, F\u0103get \u0219i Caransebe\u0219 pentru tratarea bolnavilor.<\/p>\n

\t\t\tSifilisul face ravagii \u015fi \u00een secolul XIX<\/p>\n

De\u0219i, \u00een secolul al XIX-lea, rom\u00e2nii au intrat pe calea moderniz\u0103rii, iar Regatul Rom\u00e2niei s-a afirmat ca un stat independent \u0219i tot mai influent \u00een regiunea Balcanilor, \u201ebolile ru\u0219inoase\u201d nu au cunoscut un recul. Dimpotriv\u0103, num\u0103rul cazurilor de sifilis a continuat s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen perioada cunoscut\u0103 drept\u00a0Belle \u00c9poque, dar \u0219i \u00een anii interbelici, moravurile s-au relaxat, iar boala afecta deopotriv\u0103 boga\u021bi \u0219i s\u0103raci, or\u0103\u0219eni \u0219i \u021b\u0103rani. Membrii elitelor erau oarecum mai proteja\u021bi, av\u00e2nd acces la bordeluri autorizate \u0219i la prostituate aflate sub supraveghere medical\u0103. \u00cen schimb, locuitorii mahalalelor apelau frecvent la prostitu\u021bia clandestin\u0103, unde riscul de infectare era mult mai ridicat.<\/p>\n

\u00cen plus, pentru mul\u021bi b\u0103rba\u021bi din secolul al XIX-lea \u0219i din perioada interbelic\u0103, existen\u021ba unei amante era privit\u0103 ca un semn al statutului social. \u00cen acea epoc\u0103, prostitu\u021bia era legal\u0103 \u0219i reglementat\u0103 de autorit\u0103\u021bi. \u00cen 1898 erau \u00eenregistrate oficial aproximativ 354 de prostituate. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, num\u0103rul acestora crescuse de aproape zece ori. Mult mai numeroase erau \u00eens\u0103 femeile care practicau prostitu\u021bia \u00een afara cadrului legal, iar dimensiunea acestui fenomen nu putea fi estimat\u0103 cu exactitate. Tocmai acest segment clandestin reprezenta unul dintre principalele focare de r\u0103sp\u00e2ndire a sifilisului.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Problema devenise deja una serioas\u0103 \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

\t\t\t\"pacien\u021bi<\/p>\n

Epidemia de sifilis interbelic\u0103 FOTO arhiv\u0103<\/p>\n

\u201eUna dintre bolile cele mai teribile, care, infect\u00e2nd popula\u021biunea, o debiliteaz\u0103, o face mai pu\u0163in rezistibil\u0103 contra agen\u0163ilor nocivi, \u00eei scurteaz\u0103 via\u0163a \u015fi astfel constituie una din principalele cauze ale descre\u015fterii popula\u0163iei, este sifilisul. Ca m\u0103sur\u0103 prevenitoare \u015fi ap\u0103r\u0103toare contra infec\u021biunii cu sifilis este, \u00een ora\u015f, supravegherea prostitu\u0163iei. Aceast\u0103 supraveghere se exercit\u0103 de administra\u0163ia sanitar\u0103 cu ajutorul medicilor comunali \u015fi cu concursul ce ar trebui s\u0103-l dea agen\u0163ii poli\u021biene\u0219ti. \u00cen cursul anului 1888, au existat \u00een ora\u015ful Ia\u0219i 12 case de prostitu\u0163ie autorizate, pentru care s-au \u00eenregistrat 132 de femei prostituate, dintre care 12 locuiau singure \u00een case private. Acestora li s-au f\u0103cut 6278 de vizita\u021biuni, la care s-au constatat 4 atinse de blenoragie, 37 de ulcere simple venerice, 6 de sifilis constitu\u0163ional \u015fi 4 de alte boli diferite. Toate acestea au fost trimise \u00een c\u0103utarea Spitalului Sf. Spiridon, c\u0103ruia i s-au pl\u0103tit pentru \u00eengrijire, pe zi de prostituat\u0103, c\u00e2te 1 leu \u015fi 50 de bani. (\u2026) Fiindc\u0103, la fel ca pretutindeni, transmiterea bolii \u00een cea mai mare parte se face prin prostitu\u021bie clandestin\u0103, este de dorit un concurs mai eficace din partea Prefecturii de Poli\u0163ie\u201d, se arat\u0103 \u00een \u201eRaport general asupra igienei publice a ora\u0219ului Ia\u0219i pe anul 1888\u201d al doctorului Theodor Phillippescu, citat de Institutul de Studii Est-Europene.<\/p>\n

\t\t\t
\n \u021aara \u00een care cazurile de sifilis au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 70 de ani<\/p>\n

<\/a>Epidemia din 1934<\/p>\n

Cea mai grav\u0103 situa\u021bie a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een anul 1934, c\u00e2nd Rom\u00e2nia s-a confruntat cu ceea ce mul\u021bi medici ai vremii au considerat o veritabil\u0103 epidemie de sifilis. \u00cen eviden\u021bele sanitare figurau peste 220.845 de pacien\u021bi, dintre care mai mult de 50.000 reprezentau cazuri nou diagnosticate.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Frecventarea prostituatelor ne\u00eenregistrate, care practicau meseria clandestin \u0219i percepeau tarife mai mici, precum \u0219i rela\u021biile extraconjugale ocazionale au contribuit la r\u0103sp\u00e2ndirea bolii, \u00een special \u00een mahalale. Treptat, sifilisul a \u00eenceput s\u0103 afecteze \u0219i mediile sociale mai \u00eenst\u0103rite.<\/p>\n

Tratamentul disponibil la acea vreme era dificil \u0219i adesea periculos. Bazat pe compu\u0219i de mercur \u0219i arsenic, acesta provoca efecte adverse severe \u0219i, \u00een unele cazuri, putea pune via\u021ba pacientului \u00een pericol. O problem\u0103 deosebit de grav\u0103 era r\u0103sp\u00e2ndirea sifilisului congenital, transmis de la mam\u0103 la f\u0103t \u00een timpul sarcinii. \u00cen 1934 erau \u00eenregistra\u021bi peste 12.000 de copii afecta\u021bi de aceast\u0103 form\u0103 a bolii.<\/p>\n

Situa\u021bia s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ dup\u0103 introducerea penicilinei \u0219i a altor antibiotice eficiente, precum \u0219i odat\u0103 cu extinderea utiliz\u0103rii metodelor de protec\u021bie sexual\u0103. Cu toate acestea, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze cazuri de sifilis \u0219i se num\u0103r\u0103 printre statele europene cu o inciden\u021b\u0103 relativ ridicat\u0103 a bolii. Potrivit datelor Institutului Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate Public\u0103, rata de inciden\u021b\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 3 cazuri la 100.000 de locuitori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u201eBolile ru\u0219inoase\u201d au marcat istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een special sifilisul. Boala a fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, \u00een principal, de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":211664,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,31,59413,36,37,27,34,35,25,41,40,59412,38,39,5098,26,28,29,30],"class_list":["post-211663","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-epidemie-sifilis-romania","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romani-sifilis","tag-romania","tag-romanian","tag-sifilis","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116790692986651511","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211663","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=211663"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211663\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/211664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=211663"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=211663"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=211663"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}