{"id":211684,"date":"2026-06-22T01:35:16","date_gmt":"2026-06-22T01:35:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/211684\/"},"modified":"2026-06-22T01:35:16","modified_gmt":"2026-06-22T01:35:16","slug":"serviciile-nicusor-si-criza-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/211684\/","title":{"rendered":"Serviciile, Nicu\u0219or \u0219i criza politic\u0103"},"content":{"rendered":"

\u00centr-un capitol publicat anul trecut<\/a> \u00een volumul Epoca Klaus Iohannis?, am argumentat c\u0103 deceniul Iohannis a fost definit, \u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021biile civil-intelligence, de dou\u0103 faze distincte, ambele lipsite de un veritabil control civil democratic. Prima faz\u0103 (2014-2019) a fost una de competi\u021bie acerb\u0103 \u00eentre re\u021belele patronal-clientelare, \u00een care serviciile de informa\u021bii au func\u021bionat ca furnizori de resurse de intelligence pentru partida preziden\u021bial\u0103, iar autonomia lor opera\u021bional\u0103 a crescut propor\u021bional cu intensitatea conflictului politic. A doua faz\u0103 (2019-2024) a fost una de cartelizare politic\u0103, \u00een care principalele piramide patronal-clientelare au convenit s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eempart\u0103 resursele statului prin coali\u021bia PSD-PNL, iar serviciile \u0219i-au transformat func\u021bia \u00een cea de \u201egardieni invizibili\u201d ai cartelului. Capitolul se \u00eencheia cu o \u00eentrebare deschis\u0103 despre viitorul rela\u021biilor civil-intelligence sub pre\u0219edin\u021bia lui Nicu\u0219or Dan: va reu\u0219i noul pre\u0219edinte s\u0103 converteasc\u0103 \u0219ocul politic din 2024 \u00eentr-o resetare institu\u021bional\u0103, sau va avea loc o continuitate mascat\u0103?<\/p>\n

La un an de la instalarea lui Nicu\u0219or Dan la Cotroceni, exist\u0103 suficiente elemente pentru a schi\u021ba un r\u0103spuns preliminar. Ce putem vedea este c\u0103 schimbarea de pre\u0219edinte a produs o corec\u021bie retoric\u0103, nu o reform\u0103 institu\u021bional\u0103. Toate indiciile existente ne conduc c\u0103tre concluzia c\u0103 Dan a fost (re)socializat \u00een logica institu\u021bional\u0103 existent\u0103 din sistemul de securitate na\u021bional\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 reproduc\u0103 acelea\u0219i tipare de dirijare centralizat\u0103 \u0219i informal\u0103 a serviciilor de informa\u021bii pe care le-au practicat \u0219i predecesorii s\u0103i. \u00centre timp, fracturarea cartelului politic PSD-PNL din ultimele luni a deschis un nou episod de competi\u021bie \u00eentre re\u021belele patronal-clientelare, cu efecte previzibile asupra autonomiei serviciilor de informa\u021bii \u0219i asupra naturii controlului civil.<\/p>\n

Ce ar fi presupus o resetare de sistem?<\/p>\n

Pentru a evalua corect performan\u021ba lui Dan, este necesar s\u0103 stabilim mai \u00eent\u00e2i ce ar fi presupus o resetare institu\u021bional\u0103 al rela\u021biilor civil-intelligence. Un astfel de reset ar fi implicat, cel pu\u021bin, c\u00e2teva elemente fundamentale. \u00cen primul r\u00e2nd, trecerea de la un control civil centralizat la unul descentralizat (democratic), prin redistribuirea atribu\u021biilor de oversight \u00eentre cele trei puteri ale statului. Concret, aceasta ar fi \u00eensemnat o reform\u0103 legislativ\u0103 prin care comisiile parlamentare pentru controlul SRI \u0219i SIE ar fi primit atribu\u021bii reale de investigare, acces nelimitat la informa\u021bii clasificate \u0219i capacitate proprie de analiz\u0103, nu doar dreptul formal de a primi rapoarte pe care le solicit\u0103, dar pe care nu le primesc sau le primesc incomplete. \u00cen al doilea r\u00e2nd, un reset ar fi presupus numirea unui director permanent al SRI, pe baza unui consens politic larg \u0219i a unor criterii de competen\u021b\u0103 profesional\u0103, nu de afiliere politic\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, ar fi fost necesar\u0103 o clarificare legislativ\u0103 a raportului dintre serviciile de informa\u021bii \u0219i organele de urm\u0103rire penal\u0103, care s\u0103 previn\u0103 recrearea condi\u021biilor pentru un nou \u201ebinom\u201d. \u00cen al patrulea r\u00e2nd, o reform\u0103 a CSAT ar fi fost necesar\u0103 pentru a reduce supercentralizarea autorit\u0103\u021bii \u00een acest organism, despre care literatura de specialitate arat\u0103 c\u0103 d\u0103uneaz\u0103 controlului democratic.<\/p>\n

Acesta este etalon-ul dup\u0103 care putem evalua performan\u021ba oric\u0103rei tentative de reform\u0103. \u00centrebarea este ce a f\u0103cut Dan \u00een raport cu el.<\/p>\n

Ce a f\u0103cut Nicu\u0219or Dan?<\/p>\n

R\u0103spunsul scurt este c\u0103 nu a f\u0103cut aproape nimic. SRI se afl\u0103 sub conducere interimar\u0103 de trei ani, dup\u0103 demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023. Iohannis a refuzat s\u0103 numeasc\u0103 un director permanent \u00een ultimul an \u0219i jum\u0103tate de mandat, l\u0103s\u00e2nd serviciul sub conducerea lui R\u0103zvan Ionescu \u0219i a celorlal\u021bi adjunc\u021bi. Dan a sugerat pe la col\u021buri, \u00een august 2025, dou\u0103 nume pentru conducerea SRI \u0219i SIE, \u00een persoana domnilor Gabriel Zb\u00e2rcea \u0219i Marius Gabriel Lazurca, consilierul preziden\u021bial pentru securitate na\u021bional\u0103, dar Dan nu a avut for\u021ba politic\u0103 de a-\u0219i impune oamenii, cel pu\u021bin la acel moment. Trei ani f\u0103r\u0103 un director permanent al celui mai important serviciu de informa\u021bii al Rom\u00e2niei \u00eenseamn\u0103 trei ani \u00een care conducerea de facto a serviciului a fost exercitat\u0103 din interiorul institu\u021biei, f\u0103r\u0103 legitimitate derivat\u0103 din voin\u021ba parlamentar\u0103, deci f\u0103r\u0103 linia de responsabilitate politic\u0103 pe care un control civil democratic o presupune.<\/p>\n

Mai semnificativ \u00eens\u0103 dec\u00e2t absen\u021ba unui director este ceea ce Dan a f\u0103cut \u00een mod activ. \u00cen toamna anului 2025, pre\u0219edintele a anun\u021bat<\/a> c\u0103 noua Strategie de Ap\u0103rare Na\u021bional\u0103 va include implicarea SRI \u00een combaterea corup\u021biei<\/a>, prin crearea unei \u201eunit\u0103\u021bi\u201d specializate \u00een colectarea de informa\u021bii privind fenomenul corup\u021biei. Limbajul folosit de Dan a fost unul care voia s\u0103 semnalizeze o evitare a vechilor metehne \u0219i probleme, afirm\u00e2nd c\u0103 aceste noi unit\u0103\u021bi vor fi \u201epe deplin constitu\u021bionale\u201d, cu \u201eseparare clar\u0103\u201d \u00eentre serviciile de informa\u021bii \u0219i parchet. Inten\u021bia implicit\u0103 a acestor semnale era evident de a evita reproducerea exceselor binomului SRI-DNA din epoca B\u0103sescu-Iohannis. Problema este c\u0103, din punct de vedere structural, decizia recreeaz\u0103 tocmai condi\u021biile care au f\u0103cut posibil binomul. Separarea formal\u0103 dintre intelligence \u0219i urm\u0103rire penal\u0103 nu a \u00eempiedicat niciodat\u0103, \u00een practica rom\u00e2neasc\u0103, transferul informal de resurse de intelligence \u00een dosare penale cu miz\u0103 politic\u0103. Protocoalele SRI-DNA<\/a> din anii 2010 au fost \u0219i ele formalizate prin mecanisme institu\u021bionale aprobate \u00een CSAT, iar faptul c\u0103 au fost ulterior declarate neconstitu\u021bionale de CCR nu schimb\u0103 logica de fond c\u0103 atunci c\u00e2nd un serviciu de informa\u021bii are o misiune institu\u021bional\u0103 legat\u0103 de corup\u021bie, informa\u021biile colectate ajung, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, s\u0103 fie utilizate politic. Tenta\u021bia \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 devine imposibil de evitat.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te controlul parlamentar, nu a existat nicio ini\u021biativ\u0103 legislativ\u0103 de reformare a comisiilor de control a serviciilor, \u00een ciuda unor \u00eencerc\u0103ri ini\u021biale<\/a> ale lui Allen Coliban. Comisiile pentru controlul SRI \u0219i SIE r\u0103m\u00e2n ceea ce au fost tot timpul, adic\u0103 butaforii institu\u021bionale cu mandate formale impresionante pe h\u00e2rtie, dar f\u0103r\u0103 capacitate real\u0103 de checks and balances \u0219i control efectiv. CSAT r\u0103m\u00e2ne centrul de greutate al controlului civil, iar acest control r\u0103m\u00e2ne centralizat \u00een jurul pre\u0219edintelui.<\/p>\n

L-au (re)socializat?<\/p>\n

De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru? O explica\u021bie plauzibil\u0103 pe care o propun este c\u0103 Nicu\u0219or Dan este \u00eentr-un proces de re-socializare institu\u021bional\u0103. Mai exact, este plauzibil s\u0103 credem c\u0103 Nicu\u0219or Dan a fost absorbit de logica de func\u021bionare a sistemului pe care l-a mo\u0219tenit, poate chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie.<\/p>\n

Un astfel de mecanism de resocializare poate func\u021biona prin mai multe canale. Primul este legat de dependen\u021ba informa\u021bional\u0103 pe care orice pre\u0219edinte o dob\u00e2nde\u0219te. Un pre\u0219edinte care intr\u0103 \u00een func\u021bie f\u0103r\u0103 o re\u021bea patronal-clientelar\u0103 proprie, f\u0103r\u0103 resurse informa\u021bionale alternative \u0219i f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een domeniul securit\u0103\u021bii na\u021bionale devine invariabil dependent de serviciile de informa\u021bii pentru a \u00een\u021belege mediul politic \u0219i de securitate \u00een care opereaz\u0103. Chiar pre\u0219edintele se l\u0103uda c\u0103 el \u0219tie de o mie de ori mai bine dec\u00e2t noi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 at\u00e2t de bine informat, serviciile de informa\u021bii devin indispensabile, iar indispensabilitatea se poate transforma treptat \u00een dependen\u021b\u0103.<\/p>\n

Al doilea canal ar putea fi legat de ritmul institu\u021bional. \u0218edin\u021bele CSAT, briefing-urile zilnice de intelligence, procedurile de securitate clasificat\u0103 creeaz\u0103 o rutin\u0103 \u00een care pre\u0219edintele opereaz\u0103 \u00een interiorul unui ecosistem informa\u021bional controlat de servicii. Acest ritm structureaz\u0103 modul \u00een care pre\u0219edintele percepe priorit\u0103\u021bile, ierarhizeaz\u0103 amenin\u021b\u0103rile \u0219i evalueaz\u0103 actorii politici. Sursele alternative de analiz\u0103 \u0219i informa\u021bii, fie c\u0103 vorbim de analize independente, expertiz\u0103 civil\u0103, etc, fie nu exist\u0103, fie nu au credibilitate \u00een interiorul sistemului. Niciun think-tank rom\u00e2nesc nu dispune de capacitatea de a produce analize de securitate care s\u0103 concureze cu cele ale SRI. Pre\u0219edintele ajunge s\u0103 vad\u0103 lumea prin lentilele serviciilor, nu neap\u0103rat pentru c\u0103 este manipulat, ci pentru c\u0103 nu dispune de alte lentile. Cu fiecare lun\u0103 petrecut\u0103 \u00een acest ecosistem informa\u021bional, distan\u021ba dintre perspectiva pre\u0219edintelui \u0219i cea a serviciilor se reduce, iar reforma devine din ce \u00een ce mai pu\u021bin probabil\u0103.<\/p>\n

Al treilea canal este cel politic. Dan a intrat la Cotroceni f\u0103r\u0103 un partid propriu, f\u0103r\u0103 o majoritate parlamentar\u0103 stabil\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 re\u021belele informale de putere pe care predecesorii s\u0103i le-au construit de-a lungul carierei politice. \u00centr-un asemenea context, serviciile de informa\u021bii ofer\u0103 ceva ce nicio alt\u0103 institu\u021bie nu poate oferi, adic\u0103 informa\u021bii despre inten\u021biile \u0219i mi\u0219c\u0103rile actorilor politici, capacitate de monitorizare a amenin\u021b\u0103rilor interne \u0219i externe, precum \u0219i o form\u0103 de putere informal\u0103 ce poate compensa lipsa de putere formal\u0103. Un pre\u0219edinte slab din punct de vedere politic are cu mult mai multe motive s\u0103 se bazeze pe servicii dec\u00e2t s\u0103 le reformeze, pentru c\u0103 reforma ar \u00eensemna reducerea propriilor resurse de putere \u00eentr-un moment \u00een care are nevoie de ele cel mai mult.<\/p>\n

Rezultatul unui astfel de proces de socializare duce invariabil la o reproducere a tiparului centralizat de control civil tipic rom\u00e2nesc, unde pre\u0219edintele controleaz\u0103 serviciile (at\u00e2t c\u00e2t le controleaz\u0103) prin CSAT \u0219i prin rela\u021bia direct\u0103 cu conducerea SRI, iar mecanismele democratice de control democratic \u0219i checks and balances r\u0103m\u00e2n doar pe h\u00e2rtie, forme f\u0103r\u0103 fond. Din acest punct de vedere, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de Iohannis este una mai degrab\u0103 de stil, nu neap\u0103rat de substan\u021b\u0103. Dan comunic\u0103 mai mult acolo unde Iohannis practica t\u0103cerea, dar dinamica din spate este aceea\u0219i.<\/p>\n

Un nou episod de competi\u021bie<\/p>\n

Dac\u0103 la nivelul rela\u021biilor civil-intelligence observ\u0103m continuitate, la nivelul dinamicii politice mai largi observ\u0103m o schimbare semnificativ\u0103. Ultimele dou\u0103 luni au marcat ceea ce pare a fi o fractur\u0103 a aranjamentului cartelizat care a definit politica rom\u00e2neasc\u0103 din 2019 \u00eencoace \u0219i, mai vizibil, \u00eencep\u00e2nd din 2021. Criza guvernamental\u0103 prelungit\u0103, cele dou\u0103 nominaliz\u0103ri deja e\u0219uate de prim-ministru, sciziunea intern\u0103 din PNL \u00eentre tab\u0103ra Bolojan \u0219i tab\u0103ra Ve\u0219tea, reprezint\u0103 o revenire la o dinamic\u0103 de competi\u021bie \u00eentre piramidele patronal-clientelare ce a caracterizat o bun\u0103 parte a anilor 2010, \u00eenainte de momentul carteliz\u0103rii informale din 2019 \u0219i a celei formale din 2021.<\/p>\n

Nu \u0219tim dac\u0103 acest episod competitiv va fi unul durabil sau unul tranzitoriu. PSD \u0219i PNL s-au mai separat \u0219i au revenit \u00eempreun\u0103. De data aceasta, fractura pare mai ad\u00e2nc\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 PNL \u0219i USR au declarat c\u0103 nu vor mai accepta o coali\u021bie care include figuri PSD precum Sorin Grindeanu, iar sciziunea intern\u0103 din PNL are o baz\u0103 real\u0103, cu o parte semnificativ\u0103 a partidului sus\u021bin\u00e2nd premierul desemnat Adrian Ve\u0219tea, prim-vicepre\u0219edinte al forma\u021biunii, dar durata \u0219i profunzimea acestei fracturi r\u0103m\u00e2n incerte. Va depinde foarte mult de ce re\u021bele vor avea c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 \u0219i c\u00e2t de eficace \u0219i eficiente vor fi serviciile de informa\u021bii \u00een a furniza material potent politic \u00een a \u00eei neutraliza pe cei opu\u0219i acestor re\u021bele.<\/p>\n

Ceea ce este mai pu\u021bin incert este efectul pe care o astfel de intensificare a conflictului politic \u00eel produce asupra rela\u021biilor civil-intelligence. Cadrul analitic pe care l-am propus \u00een capitolul din Epoca Klaus Iohannis? ne spune c\u0103 intensificarea competi\u021biei dintre re\u021belele patronal-clientelare cre\u0219te valoarea relativ\u0103 a serviciilor de informa\u021bii \u0219i a ce pot oferi ele \u00eentr-un r\u0103zboi politic \u00een termeni de resurse de intelligence, iar conducerile serviciilor exploateaz\u0103 episoadele de intensificare a conflictului politic pentru a-\u0219i maximiza autonomia, resursele \u0219i influen\u021ba. Cu alte cuvinte, dac\u0103 acest episod competitiv dureaz\u0103 mai mult, ne putem a\u0219tepta la o revenire a serviciilor la func\u021bia de furnizori de resurse de intelligence utile politic, \u00een schimbul unor beneficii materiale sau \u00een termeni de autonomie opera\u021bional\u0103 \u0219i mai crescut\u0103.<\/p>\n

Evenimentele ultimele zile ne ofer\u0103 c\u00e2teva elemente care sunt consistente cu a\u0219tept\u0103rile cadrului analitic pe care l-am propus, f\u0103r\u0103 a pretinde \u00eens\u0103 o rela\u021bie de cauzalitate direct\u0103. Coinciden\u021bele judiciare din \u201ejoia neagr\u0103\u201d sunt remarcabile. Pe parcursul a doar c\u00e2teva ore, DNA l-a pus sub acuzare pentru luare de mit\u0103 pe Ciprian Ciucu, primarul Capitalei \u0219i prim-vicepre\u0219edinte PNL, apropiat al lui Bolojan, \u00eentr-un dosar legat de finan\u021barea campaniei electorale. C\u00e2teva ore mai t\u00e2rziu, \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie a men\u021binut definitiv decizia de conflict de interese \u00een cazul lui Dominic Fritz, pre\u0219edintele USR \u0219i primarul Timi\u0219oarei, ceea ce i-ar putea atrage pierderea mandatului \u0219i interdic\u021bia de a candida p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Tot joi, Tribunalul Ilfov a suspendat, \u00eentr-o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate de la depunerea dosarului, deciziile conducerii PNL prin care parlamentarii liberali erau obliga\u021bi s\u0103 nu voteze cabinetul Ve\u0219tea. Desigur, fiecare dintre aceste ac\u021biuni poate fi explicat\u0103 individual, iar pre\u0219edintele Dan ne-a admonestat c\u0103 am v\u0103zut vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. \u00cens\u0103 convergen\u021ba lor \u00een aceea\u0219i zi, \u00eentr-un moment de maxim\u0103 tensiune politic\u0103, lovind simultan lideri ai tuturor partidelor pro-europene care ar putea forma un guvern, este un fapt pe care orice observator al politicii rom\u00e2ne\u0219ti \u00eel poate interpreta prin prisma crizei politice \u0219i a conflictului dintre re\u021belele patronal-clientelare. B\u00e1lint Magyar \u0219i B\u00e1lint Madlovics, doi politologi maghiari pe a c\u0103ror teorie despre anatomia regimurilor post-comuniste<\/a> mi-am construit cadrul analitic propus \u00een capitol publicat anul trecut \u00een volumul Epoca Klaus Iohannis? ar putea, destul de plauzibil, s\u0103 numeasc\u0103 aceste coinciden\u021be ca fiind indicative pentru ceea ce ei numesc drept \u201eaplicarea selectiv\u0103 a legii\u201d. Prin asta \u00een\u021belegem scoaterea de la sertar a unor dosare sau acuza\u021bii identificate \u00een trecut dar p\u0103strate la sertar pentru a fi instrumentalizate c\u00e2nd sunt oportune politic.<\/p>\n

\u00cencotro?<\/p>\n

Oricare ar fi direc\u021bia \u00een care va evolua criza politic\u0103, c\u00e2teva observa\u021bii r\u0103m\u00e2n valabile. Prima este c\u0103 Nicu\u0219or Dan nu a utilizat \u0219ocul politic ultimii doi ani pentru a impune o reform\u0103 a rela\u021biilor civil-intelligence. Fereastra de oportunitate pentru un astfel de reset s-a \u00eenchis deja f\u0103r\u0103 a fi fost folosit\u0103. A doua observa\u021bie este c\u0103, indiferent dac\u0103 sistemul politic r\u0103m\u00e2ne cartelizat sau intr\u0103 \u00eentr-un episod prelungit de competi\u021bie, autonomia opera\u021bional\u0103 a serviciilor de informa\u021bii \u0219i absen\u021ba unui control civil democratic constituie constante care persist\u0103 de-a lungul ambelor scenarii. \u00centr-un scenariu de continuare a carteliz\u0103rii, serviciile revin la func\u021bia de gardieni ai unui nou aranjament. \u00centr-un scenariu de competi\u021bie prelungit\u0103, serviciile revin la func\u021bia de furnizori de resurse de intelligence, iar autonomia lor cre\u0219te pe m\u0103sur\u0103 ce actorii politici concureaz\u0103 pentru a beneficia de resursele pe care acestea le pot oferi.<\/p>\n

A treia observa\u021bie este poate cea mai important\u0103. Absen\u021ba unui control civil democratic nu este un accident, ci este un produs al economiei politice a regimului postcomunist rom\u00e2nesc. \u00centr-o democra\u021bie patronal-clientelar\u0103 precum cea rom\u00e2neasc\u0103, controlul asupra serviciilor de informa\u021bii nu urmeaz\u0103 logica separa\u021biei puterilor \u00een stat, ci logica distribu\u021biei puterii \u00eentre re\u021belele patronal-clientelare. Reforma rela\u021biilor civil-intelligence nu este, \u00een cele din urm\u0103, o problem\u0103 de legisla\u021bie sau de voin\u021b\u0103 politic\u0103, ci o problem\u0103 de transformare a regimului politic rom\u00e2nesc. Iar aceast\u0103 transformare nu pare s\u0103 se fi produs, nici \u00een deceniul Iohannis, nici \u00een primul an al pre\u0219edin\u021biei Dan.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00centr-un capitol publicat anul trecut \u00een volumul Epoca Klaus Iohannis?, am argumentat c\u0103 deceniul Iohannis a fost definit,…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":211685,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[32,33,31,1193,56088,36,37,27,690,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-211684","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-dominic-fritz","tag-eduard-hellvig","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-ilie-bolojan","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116791195922122488","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=211684"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211684\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/211685"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=211684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=211684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=211684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}