{"id":212004,"date":"2026-06-22T10:04:10","date_gmt":"2026-06-22T10:04:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/212004\/"},"modified":"2026-06-22T10:04:10","modified_gmt":"2026-06-22T10:04:10","slug":"noul-nato-explicat-de-un-cunoscut-general-romania-are-un-rol-clar-definit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/212004\/","title":{"rendered":"\u201eNoul NATO\u201d, explicat de un cunoscut general: \u201eRom\u00e2nia are un rol clar definit\u201d"},"content":{"rendered":"

Sub mandatul lui Donald Trump<\/a>, SUA<\/a> \u0219i-a reevaluat priorit\u0103\u021bile de securitate \u0219i politic\u0103 extern\u0103, iar marile state din Europa, \u00een frunte cu Germania, au lansat noi proiecte, ce schimb\u0103 modul \u00een care \u201estabilitatea\u201d a fost asigurat\u0103 \u0219i definit\u0103 \u00een ultimele decenii.<\/p>\n

Pre\u0219edintele SUA a pus sub semnul \u00eendoielii, \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 statele europene vor interveni armat pentru America<\/a>, dac\u0103 prima putere militar\u0103 a lumii va avea nevoie. Washingtonul a operat modific\u0103ri privind prezen\u021ba trupelor \u00een Europa, aten\u021bia este concentrat\u0103 tot mai mult pe zona Indo-Pacific \u0219i Baltica, \u00een timp ce Germania \u0219i-a stabilit un plan m\u0103re\u021b, s\u0103 ating\u0103 suprema\u021bia militar\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 pe continent p\u00e2n\u0103 \u00een 2039<\/a>. Chiar americanii au transmis \u00een repetate r\u00e2nduri europenilor c\u0103 trebuie s\u0103 nu se mai bazeze at\u00e2t de mult pe SUA din punct de vedere militar \u0219i c\u0103 e momentul s\u0103 investeasc\u0103 mai mult \u00een zona de ap\u0103rare.<\/p>\n

Totul trebuie privit dintr-o perspectiv\u0103 mai ampl\u0103 pentru a \u00een\u021belege noile mi\u0219c\u0103ri geopolitice, avertizeaz\u0103 generalul \u0219i diplomatul Alexandru Grumaz, pentru Ziare.com.<\/p>\n

Alexandru Grumaz: \u201eplanul nu doar r\u0103spunde Rusiei, ci redeseneaz\u0103 echilibrul de putere dintre Berlin, Paris \u0219i Var\u0219ovia\u201d<\/p>\n

Ziare.com (Andi Miron): Cum trebuie interpretat planul Germaniei de a deveni prima mare putere militar\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 a Europei p\u00e2n\u0103 \u00een 2039? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 este o chestiune ce \u021bine de amenin\u021barea rus\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 este vorba despre o abordare strategic\u0103 mai ampl\u0103?<\/p>\n

Gen. Alexandru Grumaz: Explica\u021bia oficial\u0103 ne aduce aminte de cauza oficial\u0103: amenin\u021barea rus\u0103. Documentul-cadru, numit \u201eResponsabilitate pentru Europa” \u0219i prezentat de ministrul Ap\u0103r\u0103rii Boris Pistorius pe 22 aprilie 2026, este prima strategie militar\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare din istoria postbelic\u0103 a Germaniei, iar aceasta identific\u0103 Rusia<\/a> ca principal\u0103 amenin\u021bare, vorbind despre scenarii de atacuri ruse asupra teritoriului NATO<\/a>. Justificarea oficial\u0103 e una de descurajare clasic\u0103: Rusia exploateaz\u0103 conflictele de la periferie \u0219i amenin\u021b\u0103 Europa din toate direc\u021biile, iar obiectivul Moscovei ar fi o reorganizare a arhitecturii de securitate europene prin sl\u0103birea coeziunii NATO \u0219i deconectarea strategic\u0103 a SUA de Europa. Cancelarul Merz a \u00eent\u0103rit acest mesaj direct, declar\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 timp de pierdut \u0219i c\u0103 vrea ca Bundeswehr-ul s\u0103 devin\u0103 cea mai puternic\u0103 armat\u0103 conven\u021bional\u0103 din UE, iar Pistorius a vorbit despre atacuri cibernetice \u0219i campanii de dezinformare ca \u201esemne de avertizare”, afirm\u00e2nd c\u0103 Rusia se preg\u0103te\u0219te pentru un alt r\u0103zboi. A\u0219adar, pe h\u00e2rtie, amenin\u021barea rus\u0103 e motorul declarat al \u00eentregului proces.<\/p>\n

Dincolo de retoric\u0103, \u00eens\u0103, c\u00e2teva elemente arat\u0103 c\u0103 proiectul are o anvergur\u0103 care dep\u0103\u0219e\u0219te un simplu r\u0103spuns defensiv la Rusia.<\/p>\n

Primul este vidul de securitate transatlantic. Planul prevede explicit ca Germania s\u0103-\u0219i asume un rol de conducere mai puternic \u00een NATO, prelu\u00e2nd o parte din povara ap\u0103r\u0103rii Alian\u021bei de la Statele Unite<\/a>, \u00eentr-un context \u00een care revenirea lui Trump la Casa Alb\u0103 a re\u00eennoit \u00eendoielile privind angajamentul american pentru NATO. Practic, Berlinul nu se preg\u0103te\u0219te doar pentru un conflict cu Moscova<\/a>, ci pentru un scenariu \u00een care SUA nu mai sunt un garant de securitate la fel de sigur ca \u00eenainte \u2014 o miz\u0103 strategic\u0103 independent\u0103 de comportamentul concret al Rusiei.<\/p>\n

Al doilea element e rebalansarea de putere intra-european\u0103. Decenii la r\u00e2nd, ordinea tacit\u0103 a fost ca Fran\u021ba s\u0103 asigure ap\u0103rarea continentului, iar Germania motorul economic. Acest aranjament se clatin\u0103 vizibil: \u0219eful Statului Major francez, generalul Fabien Mandon, a avertizat c\u0103 exist\u0103 un risc real ca Germania s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Fran\u021ba ca prim\u0103 putere militar\u0103 a continentului, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 argumentul experien\u021bei opera\u021bionale franceze nu va mai \u021bine peste cinci ani, iar pentru americani Germania devine treptat punctul de referin\u021b\u0103 european. Polonia<\/a>, la r\u00e2ndul ei, vede re\u00eenarmarea german\u0103 ca pe un r\u0103spuns \u201efiresc” la retragerea american\u0103, dar r\u0103m\u00e2ne suspicioas\u0103. Este o reminiscen\u021b\u0103 istoric\u0103 greu de ignorat. Cu alte cuvinte, planul nu doar r\u0103spunde Rusiei, ci redeseneaz\u0103 echilibrul de putere dintre Berlin, Paris \u0219i Var\u0219ovia.<\/p>\n

Al treilea element e cel industrial-economic. Economia german\u0103 a intrat \u00een contrac\u021bie \u00een ultimii ani, iar cheltuielile masive pe ap\u0103rare sunt v\u0103zute explicit \u0219i ca un motor de relansare. Berlinul preg\u0103te\u0219te contracte de ap\u0103rare de 83 de miliarde de euro p\u00e2n\u0103 la finalul lui 2026 \u0219i investi\u021bii totale de peste 377 de miliarde de euro, cu aproape to\u021bi banii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een industria european\u0103, \u00een special german\u0103 \u2014 practic o politic\u0103 industrial\u0103 ambi\u021bioas\u0103, mascat\u0103 \u00een limbaj de descurajare militar\u0103. Calendarul \u00een trei etape al planului confirm\u0103 aceast\u0103 dimensiune structural\u0103: p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, accentul e pe refacerea stocurilor de muni\u021bie \u0219i acoperirea vulnerabilit\u0103\u021bilor NATO; p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, pe extinderea capacit\u0103\u021bilor terestre, aeriene, navale, spa\u021biale \u0219i cibernetice; iar etapa final\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2039, vizeaz\u0103 superioritatea tehnologic\u0103 absolut\u0103, prin integrarea inteligen\u021bei artificiale. Nu e un plan de reac\u021bie rapid\u0103 la un pericol imediat, ci o arhitectur\u0103 pe 13 ani, g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 plaseze Germania \u00een avangarda tehnologic\u0103 a ap\u0103r\u0103rii europene \u2014 un obiectiv care \u021bine mai mult de competitivitate strategic\u0103 pe termen lung dec\u00e2t de o amenin\u021bare punctual\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103 greu de ignorat: 2039 marcheaz\u0103 100 de ani de la declan\u0219area celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, iar pentru o \u021bar\u0103 a c\u0103rei cultur\u0103 postbelic\u0103 a fost definit\u0103 de reticen\u021ba fa\u021b\u0103 de militarism, alegerea acestui orizont temporal nu poate fi \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u2014 sugereaz\u0103 o inten\u021bie de a marca, simbolic, finalul perioadei de autorestric\u021bie strategic\u0103 german\u0103.<\/p>\n

Merit\u0103 notat \u0219i un risc structural care complic\u0103 ambi\u021bia: o mare parte a tehnologiei militare avansate depinde de minerale critice \u2014 neodim, disprosiu, tungsten, grafit \u2014 controlate \u00een propor\u021bie majoritar\u0103 de China<\/a>, iar un expert german a avertizat c\u0103, f\u0103r\u0103 lan\u021buri de aprovizionare sigure, nu poate exista nicio descurajare militar\u0103 credibil\u0103. Practic, funda\u021bia industrial\u0103 a proiectului depinde de bun\u0103voin\u021ba unui actor ter\u021b, ceea ce arat\u0103 c\u0103 planul nu e doar o chestiune de voin\u021b\u0103 politic\u0103, ci una de capacitate real\u0103.<\/p>\n

Rusia ofer\u0103 legitimitatea politic\u0103 \u0219i urgen\u021ba necesar\u0103 pentru ca Germania s\u0103 rup\u0103, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 contestare intern\u0103, tabuurile postbelice legate de militarism \u2014 f\u0103r\u0103 amenin\u021barea rus\u0103, un astfel de plan ar fi fost practic imposibil de v\u00e2ndut electoratului german. Dar arhitectura, calendarul \u0219i logica economic\u0103 a proiectului indic\u0103 altceva: o recalibrare structural\u0103 a rolului Germaniei \u00een arhitectura de securitate european\u0103, motivat\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de un partener transatlantic tot mai imprevizibil, de ambi\u021bia de a-\u0219i asuma un statut propor\u021bional cu greutatea economic\u0103 pe care o are deja, \u0219i de interesul industrial de a domina sectoarele emergente ale ap\u0103r\u0103rii – AI, drone, robotic\u0103. Amenin\u021barea rus\u0103 e declan\u0219atorul; repozi\u021bionarea geopolitic\u0103 pe termen lung e, probabil, miza real\u0103.<\/p>\n

Alexandru Grumaz: \u201eFran\u021ba este cazul cel mai vizibil de anxietate. Polonia, \u00een schimb, concureaz\u0103 deschis. Pentru Rom\u00e2nia, logica e diferit\u0103\u201d<\/p>\n

Ziare.com: Cum v\u0103 a\u0219tepta\u021bi s\u0103 reac\u021bioneze restul statelor europene pe fondul \u00eenzestr\u0103rii armate accelerate a Germaniei? Statele mari, dar \u0219i cele considerate \u201emici\u201d – din anumite puncte de vedere, precum Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Gen. Alexandru Grumaz: E un peisaj mult mai fragmentat dec\u00e2t \u201ereac\u021bia Europei” \u00een sens unitar \u2014 fiecare categorie de state r\u0103spunde diferit, \u00een func\u021bie de pozi\u021bia lor structural\u0103.<\/p>\n

Fran\u021ba este cazul cel mai vizibil de anxietate. Aranjamentul tacit postbelic \u2014 Germania administra economia, Fran\u021ba asigura ap\u0103rarea continentului \u2014 se erodeaz\u0103 rapid, iar reac\u021bia parizian\u0103 e una defensiv\u0103. Generalul Fabien Mandon a avertizat deja Senatul c\u0103 Fran\u021ba risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103, c\u0103 argumentul experien\u021bei opera\u021bionale franceze nu va mai \u021bine peste cinci ani dac\u0103 Germania continu\u0103 \u00een acest ritm, \u0219i c\u0103 pentru americani Germania devine punctul de referin\u021b\u0103 european. Problema Parisului e c\u0103 nu poate concura pe buget: Germania se \u00eendreapt\u0103 spre 153 de miliarde de euro anual p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, \u00een timp ce Fran\u021ba pl\u0103nuie\u0219te doar circa 80 de miliarde p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, handicapat\u0103 de o datorie public\u0103 de peste 110% din PIB \u0219i un deficit de peste 5%. R\u0103spunsul francez probabil va fi diferen\u021bierea \u2014 accentul pe statutul nuclear \u0219i pe \u201ecultura strategic\u0103” proprie \u2014 mai degrab\u0103 dec\u00e2t o curs\u0103 direct\u0103 a bugetelor.<\/p>\n

Polonia, \u00een schimb, nu \u201ereac\u021bioneaz\u0103” \u2014 concureaz\u0103 deschis, cu ambi\u021bii explicite de a dep\u0103\u0219i Germania. Pe 6 mai 2026, viceprim-ministrul W\u0142adys\u0142aw Kosiniak-Kamysz a declarat clar c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, Polonia va avea cea mai puternic\u0103 \u0219i mai mare armat\u0103 din Europa, sus\u021binut de cifre concrete: un buget de 200 de miliarde de zlo\u021bi \u0219i o \u021bint\u0103 de 500.000 de militari, iar potrivit SIPRI, cheltuielile poloneze din 2025 au dep\u0103\u0219it deja, \u00een termeni absolu\u021bi, Regatul Unit, Germania \u0219i Fran\u021ba. Interesant e c\u0103 Var\u0219ovia joac\u0103 simultan pe dou\u0103 planuri: coopereaz\u0103 direct cu Berlinul pentru ap\u0103rarea Balticii – Germania e responsabil\u0103 \u00een mare parte de ap\u0103rarea statelor baltice, dar nu o poate face f\u0103r\u0103 cooperarea Poloniei – \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, preseaz\u0103 celelalte mari puteri occidentale s\u0103 accelereze: ministrul polonez al Ap\u0103r\u0103rii a cerut explicit Spaniei, Fran\u021bei \u0219i Italiei s\u0103-\u0219i suplimenteze cheltuielile militare. Practic, Polonia se pozi\u021bioneaz\u0103 ca al doilea pilon, al\u0103turi de Germania, al unei noi arhitecturi defensive europene \u2014 nu ca un satelit al niciuneia dintre cele dou\u0103. Restul flancului vestic \u0219i sudic – Spania, Italia – r\u0103m\u00e2ne, \u00een mare, \u00een urm\u0103, ceea ce alimenteaz\u0103 frustrarea Var\u0219oviei. Olanda<\/a>, \u00een schimb, a optat pentru complementaritate direct\u0103, integr\u00e2ndu-se \u00een comandamentul comun germano-olandez pentru flancul baltic.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia \u0219i state similare, logica e diferit\u0103 \u2014 nu e vorba de a concura cu Germania pentru statutul de putere militar\u0103, ci de a se pozi\u021biona util \u00een arhitectura nou\u0103, f\u0103r\u0103 a-\u0219i asuma costuri dispropor\u021bionate. Exist\u0103 deja un \u201eefect de domino” vizibil: decizia Germaniei privind serviciul militar ar putea determina alte guverne europene s\u0103-\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 for\u021bele armate, iar surse guvernamentale rom\u00e2ne\u0219ti sus\u021bin c\u0103 Ministerul Ap\u0103r\u0103rii analizeaz\u0103 un scenariu de serviciu militar voluntar extins, similar modelului Suediei \u0219i Finlandei, \u00een contextul \u00een care Rom\u00e2nia aloc\u0103 \u00een prezent 2,5% din PIB pentru ap\u0103rare, o sum\u0103 considerat\u0103 insuficient\u0103 fa\u021b\u0103 de cerin\u021bele lui Trump. Practic, presiunea nu vine doar de la Rusia, ci \u0219i de la mecanismul colectiv NATO\/UE – \u021binta de 5% din PIB stabilit\u0103 la Haga \u00een 2025, plus instrumentul de \u00eemprumut SAFE, care oblig\u0103 toate statele, inclusiv pe cele mici, s\u0103 se alinieze unui calendar comun.<\/p>\n

Func\u021bional, Rom\u00e2nia are deja un rol clar definit \u00een noua diviziune a muncii militare europene: \u00een timp ce Germania \u0219i Olanda \u00ee\u0219i asum\u0103 comanda ap\u0103r\u0103rii flancului baltic prin noul corp germano-olandez, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne ancora flancului sudic, la Marea Neagr\u0103 \u2014 o complementaritate geografic\u0103, nu o rivalitate. Cert este c\u0103 statele mici se expun riscului de a-\u0219i calibra propria percep\u021bie a amenin\u021b\u0103rii dup\u0103 calendarul stabilit de marile puteri care are propria logic\u0103 strategic\u0103 \u0219i industrial\u0103, \u00een loc s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 o evaluare independent\u0103 a riscului real.<\/p>\n

Dincolo de reac\u021biile individuale, tabloul general arat\u0103 o Europ\u0103 care oscileaz\u0103 \u00eentre trei tipuri de r\u0103spuns: competi\u021bie direct\u0103 – Polonia, par\u021bial Fran\u021ba – complementaritate func\u021bional\u0103 \u00een cadrul NATO\/UE – Olanda, Rom\u00e2nia, statele baltice – \u0219i acomodare anxioas\u0103 pentru cei care nu pot \u021bine pasul financiar – Italia, Spania. Cadrul colectiv \u2014 angajamentul NATO de 5% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, mecanismul SAFE al UE \u2014 ofer\u0103 o umbrel\u0103 care transform\u0103, cel pu\u021bin par\u021bial, ce ar fi putut fi o curs\u0103 haotic\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor na\u021bionale \u00eentr-un proces mai coordonat, dar tensiunile de fond – cine conduce, cine pl\u0103te\u0219te, cine decide calendarul amenin\u021b\u0103rii – r\u0103m\u00e2n departe de a fi rezolvate.<\/p>\n

Alexandru Grumaz, despre planul Germaniei \u201e2039\u201d<\/p>\n

Ziare.com: Cum explica\u021bi faptul c\u0103 Germania a ales reper anul 2039, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 100 de ani de la declan\u0219area celui mai s\u00e2ngeros r\u0103zboi din istoria omenirii?<\/p>\n

Gen. Alexandru Grumaz: E un detaliu care merit\u0103 nuan\u021bat, pentru c\u0103 aici e nevoie de pu\u021bin\u0103 pruden\u021b\u0103 interpretativ\u0103. Niciun oficial german nu a declarat explicit, \u00een prezentarea strategiei din 22 aprilie, c\u0103 anul 2039 a fost ales pentru a marca centenarul declan\u0219\u0103rii r\u0103zboiului. Conexiunea asta apare mai ales \u00een comentariile jurnalistice \u0219i analitice de dup\u0103 lansarea documentului, nu \u00een discursul oficial de la Berlin. \u0218i cred c\u0103 asta spune ceva \u00een sine: cultura strategic\u0103 german\u0103 postbelic\u0103 e extrem de alergic\u0103 la orice simbolism care ar putea evoca, fie \u0219i involuntar, o paralel\u0103 cu militarismul nazist \u2014 ultimul lucru pe care un cancelar german \u0219i-l permite, mai ales \u00eentr-un moment \u00een care \u00ee\u0219i convinge propriul electorat, sceptic \u0219i traumatizat istoric, s\u0103 accepte re\u00eenarmarea, e s\u0103 sugereze explicit \u201ene re\u00eenarm\u0103m exact la 100 de ani de la 1939″. Ar fi un gest de o naivitate politic\u0103 greu de imaginat la nivelul actual al diploma\u021biei germane. Mai plauzibil mi se pare c\u0103 2039 e rezultatul unei logici administrative banale: planul are trei orizonturi – 2029, 2035, 2039 – spa\u021biate la intervale de aproximativ 5-6 ani, tipice pentru cicluri de planificare militar\u0103 pe termen lung – achizi\u021bii, dezvoltare tehnologic\u0103, integrare de capabilit\u0103\u021bi. Un plan lansat \u00een 2026 cu trei etape succesive ajunge aproape matematic undeva \u00een jurul anului 2039, f\u0103r\u0103 ca data final\u0103 s\u0103 fie neap\u0103rat \u201ealeas\u0103” pentru semnifica\u021bia ei istoric\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 vre\u021bi p\u0103rerea mea asupra coinciden\u021bei \u00een sine, cred c\u0103 ea e revelatoare totu\u0219i \u2014 nu pentru c\u0103 ar fi inten\u021bionat\u0103, ci pentru c\u0103 arat\u0103 c\u00e2t de greu de evitat este, structural, paralela istoric\u0103 atunci c\u00e2nd o \u021bar\u0103 cu trecutul Germaniei \u00ee\u0219i propune s\u0103 devin\u0103 din nou prima putere militar\u0103 conven\u021bional\u0103 a continentului. Indiferent de inten\u021bie, faptul c\u0103 orizontul planului coincide cu centenarul exact al evenimentului care a definit pentru opt decenii reticen\u021ba militar\u0103 german\u0103 face ca simbolismul s\u0103 existe oricum, \u00een receptarea public\u0103, chiar dac\u0103 nu a fost plantat deliberat de Berlin. E genul de coinciden\u021b\u0103 pe care orice guvern german atent la imagine ar prefera, de fapt, s\u0103 o evite sau cel pu\u021bin s\u0103 nu o sublinieze \u2014 ceea ce face \u0219i mai interesant faptul c\u0103, totu\u0219i, nu a fost ajustat calendarul ca s\u0103 nu cad\u0103 exact pe acel reper.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Sub mandatul lui Donald Trump, SUA \u0219i-a reevaluat priorit\u0103\u021bile de securitate \u0219i politic\u0103 extern\u0103, iar marile state din…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":212005,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[11726,534,32,33,31,36,37,27,74,230,34,35,44,25,41,40,38,39,80,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-212004","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-alexandru-grumaz","tag-armata","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-nato","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-securitate","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116793197516505773","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/212004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=212004"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/212004\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/212005"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=212004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=212004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=212004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}