{"id":213018,"date":"2026-06-23T11:06:12","date_gmt":"2026-06-23T11:06:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/213018\/"},"modified":"2026-06-23T11:06:12","modified_gmt":"2026-06-23T11:06:12","slug":"de-la-spatii-la-locuri-regenerarea-satelor-de-pe-dunare-prin-place-making","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/213018\/","title":{"rendered":"De la spa\u021bii la locuri: regenerarea satelor de pe Dun\u0103re prin place-making"},"content":{"rendered":"

\u00centre depopulare \u0219i redescoperirea cultural\u0103, o re\u021bea de organiza\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 redea sens \u0219i vitalitate zonelor periferice din sud-estul Europei (reportaj de \u00a0Marco Ranocchiari, Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa<\/a>). <\/p>\n

Aproape totul \u00een Delta Dun\u0103rii se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe orizontal\u0103, la nivelul ochilor: casele din sate, b\u0103rcile, chipurile barcagiilor care le ghideaz\u0103. Chiar \u0219i p\u0103s\u0103rile migratoare a\u0219ezate pe balizele din Sulina, ora\u0219ul portuar de la gura r\u00e2ului. Timp de secole, a fost un microcosmos cu locuitori din toate col\u021burile Europei \u0219i Orientului Mijlociu, care au l\u0103sat urme de ne\u0219ters ale prezen\u021bei lor \u00een cl\u0103diri, \u00een memoria colectiv\u0103 \u0219i \u00een limb\u0103.<\/p>\n

\u201eOra\u0219ul la nivelul ochilor\u201d este unul dintre conceptele-cheie ale place-making-ului, o abordare participativ\u0103 a planific\u0103rii urbane conceput\u0103 din perspectiva oamenilor care tr\u0103iesc \u00een ora\u0219e \u0219i sate. Iar Delta, cu \u00eempletirea sa inextricabil\u0103 de culturi \u0219i ecosisteme, este un teren ideal pentru a o pune \u00een practic\u0103.<\/p>\n

Acest lucru este foarte clar pentru organizatorii <\/a>PlaceCRAFT<\/a>, un proiect Interreg care, \u00eempreun\u0103 cu \u201egeam\u0103nul\u201d s\u0103u Danube Ruralscapes<\/a>, a luat na\u0219tere din experien\u021ba DANUrB<\/a>, o ini\u021biativ\u0103 dedicat\u0103 revitaliz\u0103rii zonelor periferice ale bazinului Dun\u0103rii. Teritoriile afectate de depopulare, emigra\u021bie \u0219i dispari\u021bia progresiv\u0103 a spa\u021biilor comune, s-au cufundat \u00eentr-un fel de \u201eapatie rural\u0103\u201d. Nu este o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 au ales gura marelui fluviu pentru prima lor c\u0103l\u0103torie de studiu.<\/p>\n

\u201eDe la spa\u021bii la locuri\u201d<\/p>\n

De la Marc Aug\u00e9, distinc\u021bia dintre spa\u021bii locuite \u0219i simple spa\u021bii a devenit familiar\u0103 chiar \u0219i \u00een afara cercurilor academice.<\/p>\n

Dun\u0103rea nu apar\u021bine, per se, acestei categorii; \u00een multe dintre zonele sale rurale, \u00eens\u0103, dinamica demografic\u0103 gole\u0219te progresiv locurile de func\u021bia lor social\u0103, mai ales \u00een cele mai multiculturale, care au ajuns la marginea \u0219i adesea la grani\u021bele statelor na\u021bionale.<\/p>\n

Acestea nu sunt probleme abstracte: atunci c\u00e2nd identitatea \u0219i calitatea vie\u021bii sl\u0103besc, efectele negative se amplific\u0103. Chiar \u0219i turi\u0219tii \u2013 adesea singura perspectiv\u0103 economic\u0103 \u2013 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai vin\u0103.<\/p>\n

\u201ePlace-making-ul urm\u0103re\u0219te s\u0103 transforme un \u00abspa\u021biu\u00bb \u00eentr-un \u00abloc\u00bb: un loc \u00een care oamenii vor s\u0103 fie \u00eempreun\u0103 \u0219i s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103\u201d, explic\u0103 urbanista Laura Kov\u00e1cs de la K\u00c9K (Centrul pentru Arhitectur\u0103 Contemporan\u0103) din Ungaria, liderul PlaceCRAFT.<\/p>\n

Derulat \u00een perioada 2025-2027, cu un buget de 1,3 milioane de euro, proiectul implic\u0103 cinci \u021b\u0103ri din bazinul Dun\u0103rii: Ungaria, Croa\u021bia, Serbia, Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria.<\/p>\n

\u201eAjut\u0103m comunit\u0103\u021bile s\u0103 organizeze evenimente \u0219i \u00eentruniri pentru a revitaliza locurile nu doar fizic, ci \u0219i social, prin procese de co-crea\u021bie\u201d, adaug\u0103 managerul de proiect Ren\u00e1ta Gallai.<\/p>\n

Ideea este de a reconstrui sentimentul de apartenen\u021b\u0103 \u0219i de a consolida competen\u021bele locale pentru a lansa ini\u021biative sustenabile. Pentru a face acest lucru, proiectul se concentreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe patrimoniul cultural, inclusiv pe patrimoniul imaterial, cum ar fi dansul, me\u0219te\u0219ugurile \u0219i tradi\u021biile, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 artificialitatea unei simple reconstituiri a trecutului prin lansarea, printre alte ini\u021biative, a unei serii de reziden\u021be artistice. \u201eAcest patrimoniu este rareori reinterpretat \u00eentr-o manier\u0103 contemporan\u0103. Dar dac\u0103 vrem un turism cu adev\u0103rat sustenabil\u201d, explic\u0103 Kov\u00e1cs, \u201eaceasta este cheia.\u201d<\/p>\n

Ateliere \u0219i \u201eurbanism tactic\u201d<\/p>\n

PlaceCRAFT lucreaz\u0103 \u00een cinci zone pilot, c\u00e2te una pe \u021bar\u0103, dar \u00ee\u0219i propune s\u0103 aib\u0103 un impact asupra \u00eentregului bazin al Dun\u0103rii. Pentru a identifica cele mai bune practici care pot fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite, de exemplu, au fost analizate 18 contexte teritoriale din \u0219apte \u021b\u0103ri. La finalul procesului, va fi elaborat un \u201eManual de place-making rural\u201d destinat organismelor publice \u0219i agen\u021biilor de dezvoltare din zona Interreg Danube. Dup\u0103 Delt\u0103, vor avea loc alte c\u0103l\u0103torii de studiu \u00een alte loca\u021bii din afara proiectului: urm\u0103toarele pe list\u0103 sunt Slovenia \u0219i Banja Luka din Bosnia \u0219i Her\u021begovina.<\/p>\n

Ac\u021biunile planificate includ ateliere participative, cursuri de formare cultural\u0103 \u0219i interven\u021bii de \u201eurbanism tactic\u201d pentru a da ceva \u00eenapoi comunit\u0103\u021bii \u0219i a transforma spa\u021biile nefolosite. Dar, subliniaz\u0103 Kov\u00e1cs, cheia este procesul: \u201eCeea ce conteaz\u0103 cel mai mult este ceea ce \u00eenva\u021b\u0103 oamenii, \u00eent\u00e2lnirile, con\u0219tientizarea faptului c\u0103 schimbarea este posibil\u0103.\u201d<\/p>\n

Arhitectur\u0103 \u0219i identitate<\/p>\n

Delta Dun\u0103rii, spune Angelica Stan, arhitect \u0219i profesor la Universitatea \u201eIon Mincu\u201d din Bucure\u0219ti, unul dintre organizatorii c\u0103l\u0103toriei, poate fi interpretat\u0103 mai degrab\u0103 ca un \u201epeisaj temporal\u201d dec\u00e2t ca un simplu peisaj: satele au evoluat urm\u00e2nd ritmul fluid al r\u00e2ului, adapt\u00e2ndu-\u0219i forma, materialele \u0219i stilul de via\u021b\u0103 la coturile acestuia \u0219i inunda\u021biile cauzate de acesta. Un echilibru pus la \u00eencercare de modernizare \u0219i de utilizarea f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt a betonului. Provocarea, scrie Stan, este de a reinterpreta tradi\u021bia \u00eentr-o manier\u0103 contemporan\u0103, reconciliind sustenabilitatea \u0219i eficien\u021ba economic\u0103.<\/p>\n

Asta este ceea ce au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 \u00een Mila 23, un sat predominant lipovan care a fost locul de na\u0219tere al campionului olimpic Ivan Patzaichin, un simbol al Deltei. Aici, Patzaichin \u0219i arhitectul Teodor Frolu au fondat <\/a>asocia\u021bia<\/a> care a readus la via\u021b\u0103 tradi\u021bii precum construc\u021bia de b\u0103rci \u0219i buc\u0103t\u0103ria local\u0103 prin ecoturism, devenind totodat\u0103 un centru comunitar. <\/a>Muzeul<\/a> s\u0103u este u\u0219or de recunoscut de la distan\u021b\u0103 datorit\u0103 turnului s\u0103u din lemn, par\u021bial acoperit cu stuf, suficient de \u00eenalt pentru a sus\u021bine o barc\u0103 \u00een pozi\u021bie vertical\u0103: un reper contemporan inserat discret \u00een peisaj.<\/p>\n

Experien\u021be precum acestea inspir\u0103 alte situri pilot. \u00cen apropiere de Ruse, \u00een Bulgaria, Societatea Elias Canetti lucreaz\u0103 pentru a contracara dispari\u021bia arhitecturii tradi\u021bionale, organiz\u00e2nd ateliere \u0219i ini\u021biative care conecteaz\u0103 satele \u0219i ora\u0219ele \u00een declin.<\/p>\n

\u00cen Banatul rom\u00e2nesc, Euroland Banat \u00ee\u0219i propune s\u0103 salveze arheologia industrial\u0103 austro-ungar\u0103 \u0219i istorica cale ferat\u0103 Oravi\u021ba-Anina. \u201eEste un simbol al istoriei noastre multiculturale\u201d, explic\u0103 Andrei Szabo, men\u021bion\u00e2nd prezen\u021ba unei comunit\u0103\u021bi cehe active \u0219i contribu\u021bia muncitorilor italieni la construirea liniei.<\/p>\n

Tema transform\u0103rii industriale \u00een valoare social\u0103 g\u0103se\u0219te un exemplu puternic \u00een Croa\u021bia, \u00een fosta a\u0219ezare populat\u0103 de muncitori din toat\u0103 fosta Iugoslavie \u0219i dezvoltat\u0103 \u00een jurul vechii fabrici de zah\u0103r \u0160e\u0107erana.<\/p>\n

Amintiri, arome \u0219i arta reconstruirii \u00eencrederii<\/p>\n

\u00cen micul muzeu \u201eSulina Veche\u201d pe care l-a \u00eenfiin\u021bat personal, Gheorghe Com\u00e2rzan a adunat nenum\u0103rate obiecte donate sau salvate din casele abandonate ale ora\u0219ului, de la instrumente de naviga\u021bie \u0219i plase de pescuit p\u00e2n\u0103 la fotografii \u0219i icoane. Prin aceste fragmente \u0219i pove\u0219tile care le \u00eenso\u021besc, Sulina \u00ee\u0219i recupereaz\u0103 m\u0103car o parte din memoria epocii sale cosmopolite.<\/p>\n

La cel\u0103lalt cap\u0103t al Deltei, l\u00e2ng\u0103 Tulcea, a fost recreat un <\/a>sat<\/a> tradi\u021bional de pescari. \u201eCasele lipovene ruse\u0219ti sunt tradi\u021bional albastre, cele ucrainene sunt verzi\u201d, explic\u0103 ghidul Stefania Sahanschi, ar\u0103t\u00e2nd spre casele colorate cu acoperi\u0219uri de paie. Printre acestea, Alex-Iulian Onofrei construie\u0219te o lotc\u0103, barca tradi\u021bional\u0103 lipovan\u0103, Alex fiind unul dintre ultimii p\u0103str\u0103tori ai acestei activit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Pentru PlaceCRAFT, \u201einima social\u0103\u201d nu coincide pur \u0219i simplu cu recuperarea trecutului, ci cu crearea de spa\u021bii \u00een care oamenii se pot recunoa\u0219te din nou ca o comunitate.<\/p>\n

\u00cen Banatul s\u00e2rbesc, explic\u0103 Milana Mijatovi\u0107 de la organiza\u021bia <\/a>Placemaking Western Balkans<\/a>, acest proces are loc \u00een \u0219ase sate situate \u00eentre Tisa \u0219i Dun\u0103re, \u00eentr-o zon\u0103 multicultural\u0103 \u00een care coexist\u0103 diferite na\u021bionalit\u0103\u021bi \u0219i limbi. Aici, proiectul va crea o sal\u0103 de clas\u0103 verde, un amfiteatru din lemn, o gr\u0103din\u0103 ecologic\u0103 deschis\u0103 \u00eentregii comunit\u0103\u021bi \u0219i o pia\u021b\u0103 \u00een aer liber.<\/p>\n

\u00cen Ungaria, activitatea a \u00eenceput cu refacerea \u00eencrederii, \u00een special \u00een centre cu o puternic\u0103 component\u0103 multietnic\u0103, precum L\u00f3r\u00e9v, o comunitate predominant s\u00e2rb\u0103. Echipa a realizat peste treizeci de interviuri din u\u0219\u0103 \u00een u\u0219\u0103 \u00eenainte de a lansa un spa\u021biu comun, \u201ePlacemaking Hub\u201d, \u00eentr-un fost pub din satul Sziget\u00fajfalu.<\/p>\n

\u00cen timp ce regiunea Baranja din estul Croa\u021biei \u00eenflore\u0219te datorit\u0103 turismului gastronomic \u0219i viticol bazat pe comunitate, care a c\u00e2\u0219tigat deja numeroase premii \u00een \u021bar\u0103, \u00een Bulgaria, ini\u021biativele de implicare a tinerilor se desf\u0103\u0219oar\u0103 fizic: de la onorarea victimelor unui lag\u0103r comunist cu o plac\u0103 comemorativ\u0103 p\u00e2n\u0103 la redescoperirea unei vechi c\u0103r\u021bi de re\u021bete franco-bulgare \u00een \u0219coli, o m\u0103rturie a trecutului cosmopolit al zonei.<\/p>\n

Un proiect mai amplu<\/p>\n

PlaceCRAFT se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een paralel cu Ruralscapes, un alt proiect n\u0103scut din mo\u0219tenirea DANUrB, o ini\u021biativ\u0103 a politicii europene de coeziune lansat\u0103 acum 10 ani. \u201eAcestea sunt abord\u0103ri complementare\u201d, explic\u0103 B\u00e1lint K\u00e1d\u00e1r de la Departamentul de Urbanism \u0219i Design din Budapesta, directorul fondator al DANUrB. \u201ePlaceCRAFT se ocup\u0103 de animarea teritorial\u0103 \u0219i de proiectarea participativ\u0103, \u00een timp ce Danube Ruralscapes se concentreaz\u0103 pe guvernan\u021b\u0103 \u0219i instrumente care s\u0103 ajute micro-regiunile dun\u0103rene s\u0103 se autogestioneze; de exemplu, va oferi ghiduri regionale de arhitectur\u0103 pentru a ajuta comunit\u0103\u021bile s\u0103 renoveze casele tradi\u021bionale. Am \u00eenceput \u00een 2017 cu DANUrB Urban Brand\u201d, explic\u0103 K\u00e1d\u00e1r, \u201ecu ajutorul c\u0103ruia am creat o cartografiere a teritoriului: este o re\u021bea care a devenit acum aproape o familie. Apoi, cu DANUrB+, ne-am concentrat pe satele rurale mici \u0219i pe regiunile mai tradi\u021bionale.\u201d<\/p>\n

A urmat o perioad\u0103 \u00een care grupul nu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 finan\u021bare, p\u00e2n\u0103 la lansarea proiectelor actuale. Istoria \u00eendelungat\u0103 a acestei re\u021bele \u00eei permite lui K\u00e1d\u00e1r s\u0103 eviden\u021bieze virtu\u021bile \u0219i limit\u0103rile acestui tip de ini\u021biativ\u0103: \u201eCiclurile de proiect prea scurte risc\u0103 s\u0103 produc\u0103 proiecte fantom\u0103, incapabile s\u0103 lase un impact durabil. Provocarea noastr\u0103, prin urmare, se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe continuitate \u0219i \u00eencredere. Proiectele noastre actuale se bazeaz\u0103 pe aceea\u0219i mo\u0219tenire \u0219i sunt unite de o <\/a>platform\u0103<\/a> care a r\u0103mas neschimbat\u0103.\u201d \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei de studiu, K\u00e1d\u00e1r a vizitat \u0219i Izmail, pe malul ucrainean al Dun\u0103rii, un partener Ruralscapes care nu a putut participa pe deplin din cauza r\u0103zboiului.<\/p>\n

Pentru K\u00e1d\u00e1r, sensul \u00eentregii ini\u021biative rezid\u0103 tocmai aici: conectarea teritoriilor pe care istoria le-a \u021binut, sau le \u021bine \u00eenc\u0103, separate cu for\u021ba. \u201eDun\u0103rea nu a fost niciodat\u0103 o barier\u0103: popula\u021biile s-au amestecat \u00eentotdeauna, comer\u021bul \u0219i culturile au circulat \u00eentotdeauna. Ast\u0103zi \u00eencerc\u0103m s\u0103 construim pe aceast\u0103 mo\u0219tenire, conect\u00e2nd sate \u0219i regiuni care \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 colaboreze.\u201d<\/p>\n

Acest articol a fost publicat de jurnalistul Marco Ranocchiari ini\u021bial \u00een Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa, publica\u021bie partener\u0103 cu StartupCafe.ro \u00een cadrul proiectului EuSEE – Advancing EU Cohesion Coverage Across South-East Europe). <\/p>\n

Traducere: Claudiu Pop | Voxeurop<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00centre depopulare \u0219i redescoperirea cultural\u0103, o re\u021bea de organiza\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 redea sens \u0219i vitalitate zonelor periferice din…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":213019,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[12635,59749,32,33,31,11000,36,37,7526,27,7390,74,34,35,59750,25,59751,59752,5752,41,40,38,39,26,28,29,30,59753,71,72,73],"class_list":["post-213018","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-arhitectura","tag-ateliere","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-delta-dunarii","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-fonduri-europene","tag-headlines","tag-identitate","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-mila-23","tag-news","tag-placecraft","tag-plitica-de-coeziune","tag-proiecte","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-urbanism-tactic","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116799103544064204","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/213018","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=213018"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/213018\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/213019"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=213018"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=213018"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=213018"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}