{"id":215807,"date":"2026-06-26T08:54:12","date_gmt":"2026-06-26T08:54:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/215807\/"},"modified":"2026-06-26T08:54:12","modified_gmt":"2026-06-26T08:54:12","slug":"26-iunie-secretele-tricolorului-cum-a-ajuns-un-decret-de-la-1848-sa-ne-uneasca-sub-trei-culori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/215807\/","title":{"rendered":"26 iunie. Secretele Tricolorului: Cum a ajuns un decret de la 1848 s\u0103 ne uneasc\u0103 sub trei culori"},"content":{"rendered":"

La 26 iunie 1940, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) a adresat un ultimatum Rom\u00e2niei privind a\u0219a numita retrocedare a Basarabiei. Tot pe 26 iunie a murit omul politic Nicolae Kretzulescu, iar Elvis Presley a sus\u021binut ultimul s\u0103u concert.<\/p>\n

\t\t\t\"Tricolorul<\/p>\n

Tricolorul rom\u00e2nesc era cunoscut ca simbol na\u021bional \u00eenc\u0103 din anii 1830. FOTO: MApN<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

1819: Este patentat\u0103 bicicleta<\/p>\n

Prima inven\u021bie considerat\u0103 predecesoarea bicicletei moderne a ap\u0103rut \u00een Europa, cu mult \u00eenainte ca primul brevet pentru un velociped s\u0103 fie acordat \u00een Statele Unite. \u00cen anul 1817, \u00een Germania, a fost creat\u0103 Draisine, un vehicul conceput de p\u0103durarul german Karl von Drais. Un an mai t\u00e2rziu, inven\u021bia a fost brevetat\u0103 \u0219i \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n

\t\t\t\"Prima<\/p>\n

Prima inven\u021bie considerat\u0103 predecesoarea bicicletei moderne a ap\u0103rut \u00een Europa. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

Draisinea era construit\u0103 integral din lemn \u0219i nu avea pedale. Deplasarea se realiza prin \u00eempingerea alternativ\u0103 a picioarelor pe sol. Totu\u0219i, vehiculul dispunea de un scaun c\u0103ptu\u0219it pentru confortul utilizatorului, iar roata din fa\u021b\u0103 putea fi direc\u021bionat\u0103 cu ajutorul unui mecanism asem\u0103n\u0103tor unui ghidon. La vremea respectiv\u0103, aceasta era folosit\u0103 mai degrab\u0103 ca form\u0103 de divertisment pentru clasele \u00eenst\u0103rite dec\u00e2t ca mijloc de transport.<\/p>\n

\u00cen Statele Unite, introducerea velocipedului este atribuit\u0103 lui M. Stewart din Baltimore, urmat de David \u0219i Rogers, care au construit \u00eempreun\u0103 trei astfel de vehicule.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

La 26 iunie 1819, primul brevet american pentru un \u201evelociped\u201d a fost acordat lui William K. Clarkson Jr., din New York. Din p\u0103cate, informa\u021biile despre inven\u021bia sa sunt foarte limitate, deoarece un incendiu produs \u00een 1836 a distrus arhivele Oficiului American de Brevete. Documentele referitoare la brevetul lui Clarkson nu au mai fost recuperate, iar detaliile tehnice ale vehiculului s\u0103u au r\u0103mas \u00een mare parte necunoscute.<\/p>\n

\t\t\t1848: Guvernul revolu\u021bionar de la Bucure\u0219ti a decretat ca Tricolorul \u2013 ro\u0219u, galben \u0219i albastru \u2013 s\u0103 reprezinte steagul na\u021bional al tuturor rom\u00e2nilor<\/p>\n

Tricolorul rom\u00e2nesc era cunoscut ca simbol na\u021bional \u00eenc\u0103 din anii 1830, cu mult \u00eenainte de a fi oficializat. Acesta a fost adoptat oficial ca drapel al na\u021biunii rom\u00e2ne \u00een timpul Revolu\u021biei de la 1848, pe 14\/26 iunie, odat\u0103 cu instaurarea Guvernului Provizoriu de la Bucure\u0219ti \u0219i emiterea decretului prin care era instituit drapelul na\u021bional. Revolu\u021bionarii din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Transilvania au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei pentru libertate, av\u00e2nd \u00eenscris\u0103 deviza \u201eDreptate \u2013 Fr\u0103\u021bie\u201d.<\/p>\n

\t\t\t\"Ordinea<\/p>\n

Ordinea culorilor: albastru, urmat de galben \u0219i ro\u0219u. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

La 13 iulie 1848, un nou decret a stabilit forma oficial\u0103 a drapelului: culorile albastru, galben \u0219i ro\u0219u dispuse vertical, \u00een ordinea cunoscut\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u2013 albastru, urmat de galben \u0219i ro\u0219u. Tricolorul a fost prezent la marile momente ale Revolu\u021biei de la 1848, inclusiv la Adunarea de pe Dealul Filaretului din Bucure\u0219ti \u0219i la istorica Adunare de la Blaj, unde a fost ridicat\u0103 \u201eflamura cea mare tricolor\u0103 a na\u021biunii rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n

\u00cen semn de omagiu adus acestui simbol na\u021bional, Ziua Drapelului Na\u021bional este s\u0103rb\u0103torit\u0103 anual pe 26 iunie, \u00een baza Legii nr. 96\/1998. Data marcheaz\u0103 momentul \u00een care tricolorul a fost adoptat ca simbol al na\u021biunii rom\u00e2ne \u00een timpul Revolu\u021biei de la 1848. Cu aceast\u0103 ocazie, autorit\u0103\u021bile organizeaz\u0103 ceremonii militare \u0219i manifest\u0103ri cultural-educative dedicate istoriei \u0219i identit\u0103\u021bii na\u021bionale.<\/p>\n

\t\t\t1886: Chimistul Henri Moissan a descoperit fluorul, fiind distins pentru aceasta cu Premiul Nobel, \u00een 1906<\/p>\n

Fluorul este un element chimic<\/a>\u00a0din grupa halogenilor, av\u00e2nd simbolul F \u0219i num\u0103rul atomic 9. Este cel mai u\u0219or dintre halogeni \u0219i se g\u0103se\u0219te \u00een mod obi\u0219nuit sub forma unui gaz diatomic de culoare galben-pal, extrem de toxic. Datorit\u0103 electronegativit\u0103\u021bii sale foarte ridicate, fluorul este unul dintre cele mai reactive elemente chimice, fiind capabil s\u0103 formeze compu\u0219i cu aproape toate celelalte elemente, inclusiv cu unele gaze nobile.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Fluorul a fost izolat pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1886 de chimistul francez Henri Moissan. Din cauza reactivit\u0103\u021bii \u0219i toxicit\u0103\u021bii sale deosebite, studiul acestui element a fost mult timp dificil \u0219i limitat.<\/p>\n

Interesul pentru fluor a crescut la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd chimistul belgian Fr\u00e9d\u00e9ric Swarts a ob\u021binut, \u00een 1907, diclorodifluorometanul. Acest compus a fost ulterior utilizat ca agent frigorific, contribuind la dezvoltarea cercet\u0103rilor \u0219i aplica\u021biilor industriale ale fluorului.<\/p>\n

\t\t\t
\n 14 iunie: Pre\u0219edintele SUA, Donald Trump, \u00eempline\u0219te 80 de ani. Tot \u00een aceast\u0103 zi este celebrat\u0103 Ziua Drapelului American<\/p>\n

<\/a>1900: A murit Nicolae Kretzulescu, medic \u015fi om politic liberal rom\u00e2n<\/p>\n

Nicolae Kretzulescu a fost una dintre personalit\u0103\u021bile marcante ale Rom\u00e2niei moderne, medic, om politic \u0219i unul dintre fondatorii Societ\u0103\u021bii Academice Rom\u00e2ne, devenit\u0103 ulterior Academia Rom\u00e2n\u0103. Descendent direct al domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu, Kretzulescu a avut o contribu\u021bie important\u0103 at\u00e2t \u00een dezvoltarea medicinei rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i \u00een consolidarea institu\u021biilor statului rom\u00e2n \u00een perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, s-a num\u0103rat printre sus\u021bin\u0103torii proiectului unirii Principatelor Rom\u00e2ne, fiind autorul unui memoriu \u00een favoarea Unirii.<\/p>\n

\t\t\t\"Nicolae<\/p>\n

Nicolae Kretzulescu a fost una dintre personalit\u0103\u021bile marcante ale Rom\u00e2niei moderne. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

A studiat medicina la Paris \u00eentre anii 1834 \u0219i 1839, experien\u021b\u0103 pe care a descris-o ulterior \u00eentr-o lucrare considerat\u0103 o m\u0103rturie valoroas\u0103 despre via\u021ba primilor studen\u021bi rom\u00e2ni din capitala Fran\u021bei. \u00cen timpul Revolu\u021biei de la 1848, a sus\u021binut, al\u0103turi de fra\u021bii s\u0103i, ideile reformatoare promovate de revolu\u021bionari, f\u0103r\u0103 a face \u00eens\u0103 parte din guvernul revolu\u021bionar.<\/p>\n

Nicolae Kretzulescu a ocupat func\u021bia de prim-ministru al Rom\u00e2niei \u00een trei r\u00e2nduri, \u00een perioadele 1862\u20131863, 1865\u20131866 \u0219i 1867. Ca \u0219ef al guvernului \u0219i ministru de interne, a avut un rol important \u00een modernizarea administra\u021biei statului, contribuind la unificarea sistemului sanitar, \u00eenfiin\u021barea Direc\u021biei Generale a Arhivelor Publice \u0219i crearea Consiliului Instruc\u021biunii Publice. Totodat\u0103, a sus\u021binut procesul de secularizare a averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, una dintre cele mai importante reforme\u00a0ale epocii lui Alexandru Ioan Cuza.<\/a><\/p>\n

\t\t\t1940: Ultimatumul sovietic dat Rom\u00e2niei<\/p>\n

La 26 iunie 1940, guvernul sovietic a transmis Rom\u00e2niei un ultimatum prin care solicita cedarea imediat\u0103 a Basarabiei \u0219i a nordului Bucovinei. Documentul a fost \u00eenm\u00e2nat la Moscova de c\u0103tre comisarul sovietic pentru afaceri externe, Viaceslav Molotov, ministrului rom\u00e2n Gheorghe Davidescu. Termenul de r\u0103spuns impus autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne a fost ulterior prelungit p\u00e2n\u0103 \u00een diminea\u021ba zilei de 27 iunie.<\/p>\n

\u00cen nota ultimativ\u0103, Uniunea Sovietic\u0103 sus\u021binea c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi profitat, \u00een 1918, de situa\u021bia dificil\u0103 a Rusiei pentru a anexa Basarabia, teritoriu pe care Moscova \u00eel considera parte a fostului Imperiu Rus. Autorit\u0103\u021bile sovietice argumentau c\u0103 aceast\u0103 ac\u021biune ar fi \u00eenc\u0103lcat \u201eunitatea secular\u0103\u201d a regiunii cu Republica Sovietic\u0103 Ucrainean\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Ultimatumul din 26 iunie 1940 a reprezentat unul dintre cele mai dramatice momente din istoria Rom\u00e2niei interbelice, deschiz\u00e2nd calea ocup\u0103rii Basarabiei, nordului Bucovinei \u0219i \u021ainutului Her\u021ba de c\u0103tre trupele sovietice \u0219i provoc\u00e2nd importante consecin\u021be politice, teritoriale \u0219i umanitare pentru statul rom\u00e2n.<\/p>\n

\t\t\t
\n 16 iunie: Cum a schimbat istoria Andrei \u0218aguna, ierarhul care a luptat p\u00e2n\u0103 la ultima suflare pentru rom\u00e2ni<\/p>\n

<\/a>1977: Are loc ultimul concert al lui Elvis Presley, la Market Square Arena, din Indianapolis<\/p>\n

Ultimul concert sus\u021binut de Elvis Presley a avut loc pe 26 iunie 1977, la Market Square Arena din Indianapolis, \u00een fa\u021ba a aproximativ 18.000 de spectatori. De\u0219i artistul p\u0103rea vizibil sl\u0103bit \u0219i palid, la acel moment nu existau indicii clare c\u0103 avea s\u0103 moar\u0103 la mai pu\u021bin de dou\u0103 luni distan\u021b\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"\u201eRegele<\/p>\n

\u201eRegele rock and roll-ului\u201d, Elvis Presley. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Un detaliu care a atras ulterior aten\u021bia a fost faptul c\u0103, \u00een acea sear\u0103, Elvis i-a invitat pe scen\u0103 pe mai mul\u021bi dintre cei mai apropia\u021bi oameni din via\u021ba sa. Gestul a fost interpretat diferit \u00een timp: la momentul respectiv, mul\u021bi l-au pus pe seama tensiunilor generate de preg\u0103tirea public\u0103rii biografiei \u201eElvis: Ce s-a \u00eent\u00e2mplat?\u201d, scris\u0103 de fo\u0219ti membri ai echipei sale de securitate, \u00een care erau f\u0103cute publice detalii despre problemele sale cu medicamentele.<\/p>\n

De la concert s-au p\u0103strat \u00eenregistr\u0103ri video, \u00eens\u0103 acestea au fost difuzate rar \u00een spa\u021biul public. \u00cen schimb, partea audio a ultimului spectacol poate fi ascultat\u0103 pe albumul \u201eThe Last Farewell\u201d, considerat o m\u0103rturie simbolic\u0103 a ultimei apari\u021bii scenice a \u201eRegelui rock and roll-ului\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La 26 iunie 1940, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) a adresat un ultimatum Rom\u00e2niei privind a\u0219a numita retrocedare…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":215808,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[60453,32,33,31,60456,24772,36,37,27,9072,34,35,25,60455,60454,41,40,38,39,26,28,29,30,60457,10965,81],"class_list":["post-215807","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-26-iunie","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-drapel-national","tag-elvis-presley","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-istoria-zilei","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-nicolae-kretzulescu","tag-prima-bicicleta","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-tricolor","tag-urss","tag-video"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116815571906628697","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/215807","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=215807"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/215807\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/215808"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=215807"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=215807"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=215807"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}