{"id":218115,"date":"2026-06-29T06:14:10","date_gmt":"2026-06-29T06:14:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/218115\/"},"modified":"2026-06-29T06:14:10","modified_gmt":"2026-06-29T06:14:10","slug":"ce-ascunde-unirea-a-la-russe-initiata-de-sosoaca-adoptata-tacit-de-camera-deputatilor-avertisment-din-chisinau-este-un-cadou-pentru-discursul-romanofob","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/218115\/","title":{"rendered":"Ce ascunde \u201eunirea \u00e0 la russe” ini\u021biat\u0103 de \u0218o\u0219oac\u0103, adoptat\u0103 tacit de Camera Deputa\u021bilor? Avertisment din Chi\u0219in\u0103u: \u201eEste un cadou pentru discursul rom\u00e2nofob”"},"content":{"rendered":"

Un proiect de Lege privind unirea Rom\u00e2niei cu Republica Moldova, adoptat tacit de Camera Deputa\u021bilor dup\u0103 expirarea termenului legal de 45 zile, a provocat discu\u021bii aprinse pe cele dou\u0103 maluri ale Prutului. Ini\u021biativa, formulat\u0103 de partidul pro-rus SOS, condus de Diana \u0218o\u0219oac\u0103,\u00a0urmeaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la Senat, forul decizional.\u00a0Dincolo de imposibilitatea juridic\u0103 a unui asemenea demers unilateral, analistul politic Mihai Isac atrage aten\u021bia asupra obiectivului real al proiectului. Practic,\u00a0\u00een loc s\u0103 apropie cele dou\u0103 maluri ale Prutului, ini\u021biativa risc\u0103 s\u0103 alimenteze nara\u021biuni pro-ruse \u0219i rom\u00e2nofobe care blocheaz\u0103 orice apropiere real\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Diana<\/p>\n

Diana \u0218o\u0219oac\u0103, al\u0103turi de Ilan \u0218or, politician moldovean fugit \u00een Federa\u021bia Rus\u0103. FOTO: Facebook<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Proiectul de lege PL-x 305\/2026 privind unirea Rom\u00e2niei cu Republica Moldova a fost depus \u00een Parlament pe 14 aprilie 2026, la ini\u021biativa parlamentarilor SOS Rom\u00e2nia. \u00cen Camera Deputa\u021bilor, acesta a fost adoptat tacit \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, prin simpla expirare a termenului de dezbatere \u0219i vot, f\u0103r\u0103 o decizie politic\u0103 exprimat\u0103 \u00een plen.<\/p>\n

Documentul a fost transmis mai departe c\u0103tre Senat, care are rolul de for decizional. Guvernul a emis punct de vedere negativ, iar Comisia juridic\u0103 \u0219i Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputa\u021bilor au acordat avize nefavorabile. Consiliul Economic \u0219i Social a formulat, la r\u00e2ndul s\u0103u, un aviz negativ, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 o lege adoptat\u0103 unilateral de Parlamentul Rom\u00e2niei nu produce efecte asupra unui stat suveran ter\u021b \u0219i nu poate crea obliga\u021bii pe teritoriul Republicii Moldova.<\/p>\n

\t\t\tCe spun sondajele despre sprijinul din Republica Moldova<\/p>\n

Ideea reunific\u0103rii Rom\u00e2niei cu Republica Moldova a devenit un subiect tot mai prezent \u00een ultimele, mai ales dup\u0103 ce pre\u0219edinta Maia Sandu a l\u0103sat de \u00een\u021beles, \u00eentr-o declara\u021bie f\u0103cut\u0103 la \u00eenceputul acestui an, c\u0103 aceasta ar putea reprezenta o solu\u021bie pentru aderarea la Uniunea European\u0103 \u0219i NATO. Conform celor mai recente date sociologice, sprijinul pentru reunificarea cu Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige tot mai mult teren, fiind tot mai aproape de a atinge pragul de 50%, dac\u0103 \u021binem cont \u0219i de basarabenii din diaspora \u0219i Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n

\u201eExist\u0103 o sus\u021binere semnificativ\u0103 pentru reunificare, dar nu o majoritate clar\u0103 \u0219i stabil\u0103 \u00een interiorul Republicii Moldova. Cele mai recente sondaje arat\u0103 c\u0103 sprijinul se mi\u0219c\u0103 \u00een zona de aproximativ 38-44% \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor afla\u021bi pe teritoriul Republicii Moldova. Un sondaj ATES Research Group realizat la sf\u00e2r\u0219itul lunii mai \u0219i \u00eenceputul lunii iunie indic\u0103 38,5% pentru unire \u0219i 48,1% \u00eempotriv\u0103, pe un e\u0219antion de 1004 responden\u021bi, cu marj\u0103 de eroare de \u00b13%. Diaspora basarabean\u0103 este vizibil mai unionist\u0103, o parte important\u0103 av\u00e2nd \u0219i cet\u0103\u021benia statului rom\u00e2n. \u00centr-un sondaj ATES din martie 2026, 44% dintre responden\u021bii din Republica Moldova ar fi votat pentru unire, iar \u00een diaspora procentul urca la 60,8%, \u00een timp ce \u00eempotriv\u0103 s-ar fi pronun\u021bat 39,2% \u00een \u021bar\u0103 \u0219i 24,3% \u00een diaspora. Subiectul este legitim politic, dar nu este \u00eenc\u0103 matur pentru o decizie imediat\u0103. Un asemenea proiect nu poate fi construit pe entuziasmul unei p\u0103r\u021bi a societ\u0103\u021bii, ci doar pe un consens democratic larg\u201d, a explicat Mihai Isac.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

De ce legea nu poate func\u021biona juridic<\/p>\n

Dincolo jocul politic, problema fundamental\u0103 a proiectului de lege ini\u021biat de SOS \u021bine de dreptul interna\u021bional \u0219i de arhitectura rela\u021biilor dintre state. Chiar \u0219i \u00een ipoteza unei sus\u021bineri majoritare \u00een Republica Moldova, o reunificare nu poate fi decis\u0103 printr-un act unilateral al Parlamentului de la Bucure\u0219ti. Diferen\u021ba dintre declara\u021bie politic\u0103 \u0219i efect juridic este esen\u021bial\u0103. O lege adoptat\u0103 \u00eentr-un singur stat nu poate produce efecte asupra unui alt stat suveran.<\/p>\n

\u201eUn adev\u0103rat pachet legislativ ar fi necesar la finalul unui eventual proces, dar nu o lege unilateral\u0103, prin care Parlamentul Rom\u00e2niei decide unirea. Consiliul Economic \u0219i Social a argumentat c\u0103 decizia nu poate fi for\u021bat\u0103 printr-o lege a statului rom\u00e2n, ci trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 cet\u0103\u021benilor celor dou\u0103 state, exprima\u021bi prin referendum, urmat\u0103 de m\u0103suri legislative, constitu\u021bionale \u0219i administrative. O lege adoptat\u0103 unilateral de Parlamentul Rom\u00e2niei nu produce efecte fa\u021b\u0103 de un stat ter\u021b suveran \u0219i nu poate crea obliga\u021bii pe teritoriul Republicii Moldova. Unirea nu se face printr-o lege-surpriz\u0103 adoptat\u0103 la Bucure\u0219ti. O asemenea lege nu este instrumentul juridic corect. Reunificarea, dac\u0103 va exista vreodat\u0103, trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la voin\u021ba democratic\u0103 a cet\u0103\u021benilor din Republica Moldova \u0219i Rom\u00e2nia, de la acord bilateral, tratate, proceduri constitu\u021bionale \u0219i consultare popular\u0103. Legea poate veni la final, ca act de consfin\u021bire \u0219i implementare, nu la \u00eenceput, ca gest unilateral. \u00cen forma aceasta, proiectul este mai degrab\u0103 declarativ \u0219i politic dec\u00e2t util juridic\u201d a explicat analistul politic de la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

\t\t\t
\n Contul de Telegram al ministrului moldovean al Economiei ar fi fost spart: \u201eOpera\u021biuni ale FSB-ului\u201d<\/p>\n

<\/a>Miza politic\u0103 \u0219i efectul de propagand\u0103<\/p>\n

\u00cen absen\u021ba oric\u0103ror efecte juridice, apare \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103 legat\u0103 de impactul real al ini\u021biativei.\u00a0Mai mul\u021bi actori politici din Republica Moldova au reac\u021bionat imediat. Maia Sandu a sus\u021binut c\u0103 astfel de ini\u021biative pot discredita ideea de unire \u0219i nu reprezint\u0103 o cale constructiv\u0103. Igor Grosu, pre\u0219edintele Parlamentului Republicii Moldova, a calificat proiectul drept o provocare, cu poten\u021bial de a afecta percep\u021bia public\u0103 asupra ideii de reunificare.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, Igor Dodon, fostul pre\u0219edinte pro-rus al Republicii Moldova, a vorbit despre \u201eexpansionism teritorial\u201d \u0219i \u201eanexare\u201d, iar discursul diplomatic rus a preluat rapid aceast\u0103 linie narativ\u0103.<\/p>\n

\u201eScopul ac\u021biunii SOS Rom\u00e2nia a fost provocarea de discu\u021bii \u00een contradictoriu pe ambele maluri ale Prutului. Proiectul este alimentat nu pentru c\u0103 ar produce efecte juridice reale, ci prin faptul c\u0103 ofer\u0103 muni\u021bie propagandistic\u0103. Actorii rom\u00e2nofobi sau pro-ru\u0219i pot folosi proiectul pentru a spune: iat\u0103, Rom\u00e2nia vrea s\u0103 anexeze Republica Moldova. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 chiar dac\u0103, juridic, proiectul nu poate decide nimic de unul singur. O astfel de ini\u021biativ\u0103 este un cadou de comunicare pentru cei care promoveaz\u0103 discursul rom\u00e2nofob. Nu conteaz\u0103 c\u0103 proiectul nu are efect juridic real. \u00cen propagand\u0103 conteaz\u0103 imaginea. C\u00e2nd un text spune c\u0103 Parlamentul Rom\u00e2niei decide unirea, adversarii apropierii dintre cele dou\u0103 state vor folosi imediat formula Rom\u00e2nia vrea s\u0103 anexeze R. Moldova. De aceea, asemenea gesturi nu apropie cele dou\u0103 maluri ale Prutului, ci risc\u0103 s\u0103 sperie o parte a societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti \u0219i s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 nara\u021biunile antirom\u00e2ne\u0219ti\u201d, spune Mihai Isac.\u00a0<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, ini\u021biativa urm\u0103re\u0219te discreditarea ideii reunific\u0103rii prin asocierea ei cu europarlamentara pro-rus\u0103 Diana \u0218o\u0219oac\u0103, care \u00een aceste se afl\u0103 \u00eentr-o vizit\u0103 la Moscova.<\/p>\n

\u201eObiectivul unirii este discreditat prin asocierea cu \u0218o\u0219oac\u0103, arunc\u00e2ndu-l \u00een derizoriu. Aceasta este miza rus\u0103 \u00eentr-un moment sensibil \u00een recenta istorie comun\u0103. Rela\u021bia dintre Diana \u0218o\u0219oac\u0103 \u0219i Vladimir Putin nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o prietenie personal\u0103 probat\u0103, ci ca o compatibilitate politic\u0103 periculoas\u0103. \u0218o\u0219oac\u0103 folose\u0219te acela\u0219i limbaj pe care Kremlinul \u00eel export\u0103 \u00een regiune, mai exact anti-UE, anti-NATO, anti-Ucraina, suveranism strigat agresiv \u0219i victimizare permanent\u0103. Cel mai grav este c\u0103 \u0218o\u0219oac\u0103 nu se limiteaz\u0103 la simpatii. \u00cen martie 2025, ea i-a scris lui Putin dup\u0103 ce a fost blocat\u0103 electoral \u0219i a vorbit despre recuperarea unor teritorii ucrainene. Aceasta este exact logica revizionist\u0103 care serve\u0219te Moscovei. Astfel grani\u021bele devin negociabile, iar agresorul cap\u0103t\u0103 pretexte. Ucraina i-a interzis intrarea pentru trei ani, invoc\u00e2nd declara\u021biile pro-ruse \u0219i anti-ucrainene. Pentru Putin, \u0218o\u0219oac\u0103 este util\u0103 nu fiindc\u0103 ar decide politica Rusiei, ci fiindc\u0103 livreaz\u0103 din interiorul UE mesaje precum contestarea sprijinului pentru Ucraina \u0219i discreditarea Occidentului. Rela\u021bia lor este, \u00eenainte de toate, una de propagand\u0103\u201d, a explicat Mihai Isac.<\/p>\n

\t\t\t
\n Ilie Bolojan \u0219i Dorin Recean, vizit\u0103 la Vama Albi\u021ba. Ce m\u0103suri au anun\u021bat pentru reducerea timpului de a\u0219teptare la grani\u021ba moldo-rom\u00e2n\u0103 <\/p>\n

<\/a>Cum ar ar\u0103ta un proces real de reunificare<\/p>\n

\u00cen realitate, un proces de reunificare \u00eentre cele dou\u0103 state, spune Mihai Isac,\u00a0ar presupune consolidarea Republicii Moldova ca stat stabil \u0219i func\u021bional, reducerea vulnerabilit\u0103\u021bilor interne \u0219i rezolvarea unor dosare sensibile precum Transnistria \u0219i G\u0103g\u0103uzia.\u00a0Ar implica, de asemenea, armonizarea institu\u021biilor, de la fiscalitate \u0219i pensii p\u00e2n\u0103 la justi\u021bie \u0219i administra\u021bie, dar \u0219i existen\u021ba unei majorit\u0103\u021bi sociale clare \u00een ambele state.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u201eTraiectoria corect\u0103 ar trebui s\u0103 fie gradual\u0103, democratic\u0103 \u0219i european\u0103, nu unilateral\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103. Primul pas este consolidarea Republicii Moldova ca stat democratic, sigur, european \u0219i func\u021bional. Un eventual proiect de reunificare ar trebui s\u0103 vin\u0103 abia dup\u0103 ce exist\u0103 o majoritate social\u0103 clar\u0103, o dezbatere onest\u0103 despre costuri \u0219i beneficii, garan\u021bii pentru minorit\u0103\u021bi, solu\u021bii pentru Transnistria \u0219i G\u0103g\u0103uzia, un plan pentru cet\u0103\u021benie, administra\u021bie, pensii, fiscalitate, justi\u021bie \u0219i reprezentare politic\u0103. Dreptul interna\u021bional permite modificarea frontierelor prin mijloace pa\u0219nice \u0219i prin acord, nu prin gesturi unilaterale. Deci traiectoria corect\u0103 nu este s\u0103 decret\u0103m unirea, ci s\u0103 construim condi\u021biile \u00een care o asemenea decizie ar putea fi luat\u0103 democratic. Asta \u00eenseamn\u0103 apropiere economic\u0103, infrastructural\u0103, educa\u021bional\u0103, cultural\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103 \u0219i cre\u0219terea \u00eencrederii \u00eentre societ\u0103\u021bi. Apoi, dac\u0103 va exista o majoritate clar\u0103 \u0219i stabil\u0103, referendumuri, tratat bilateral \u0219i proceduri constitu\u021bionale. Unirea nu poate fi un act de PR politic. Dac\u0103 va fi vreodat\u0103, trebuie s\u0103 fie rezultatul unei voin\u021be democratice clare \u0219i al unei arhitecturi juridice serioase. Unirea nu se face prin scurt\u0103turi parlamentare, ci prin consens democratic \u0219i o apropiere real\u0103, pas cu pas, \u00eentre cele dou\u0103 maluri ale Prutului\u201d, a conchis analistul politic Mihai Isac.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un proiect de Lege privind unirea Rom\u00e2niei cu Republica Moldova, adoptat tacit de Camera Deputa\u021bilor dup\u0103 expirarea termenului…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":218116,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,31,36,37,27,34,35,988,25,41,40,38,39,1702,26,28,29,30,8554,32063],"class_list":["post-218115","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-maia-sandu","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-sosoaca","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-unire","tag-unirea-republicii-moldova-cu-romania"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116831929357009615","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/218115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=218115"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/218115\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/218116"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=218115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=218115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=218115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}