Yenul japonez a trecut de pragul de paritate de 162 la 1 cu dolarul, acesta fiind cel mai slab nivel din 1986, pie\u021bele test\u00e2nd deja c\u00e2t de mult\u0103 depreciere mai poate tolera Tokyo \u00eenaintea unei noi interven\u021bii. Practic, Banca Japoniei majoreaz\u0103 dob\u00e2nzile, dar prea lent pentru investitori, guvernul vrea costuri mici de finan\u021bare, infla\u021bia importat\u0103 love\u0219te gospod\u0103riile, iar investitorii globali folosesc yenul ca moned\u0103 ieftin\u0103 de finan\u021bare. Pentru Europa, riscul major vine prin obliga\u021biuni, fluxuri de capital, industrie \u0219i costul finan\u021b\u0103rii, iar Rom\u00e2nia poate sim\u021bi indirect presiunea prin pie\u021bele de datorie, lan\u021burile auto-industriale \u0219i cursul regional.<\/p>\n
Potrivit unei analize Reuters<\/a>, \u00een mod obi\u0219nuit, o moned\u0103 slab\u0103 poate ajuta exportatorii, \u00eens\u0103 \u00een cazul Japoniei actuala depreciere intr\u0103 \u00eentr-un teritoriu politic \u0219i economic mai dificil, fiindc\u0103 din cauza cursului valutar cre\u0219te costul importurilor, se amplific\u0103 presiunea pe gospod\u0103rii \u0219i \u00eempinge autorit\u0103\u021bile s\u0103 se implice din ce \u00een ce mai mult pe pia\u021b\u0103, \u00een contextul \u00een care Japonia a cheltuit deja o sum\u0103 record, 11,7 trilioane de yeni, aproximativ 72\u201373 miliarde de dolari, pentru a sus\u021bine moneda \u00eentre finalul lunii aprilie \u0219i finalul lunii mai, dar efectul s-a risipit rapid. Reuters noteaz\u0103 c\u0103 interven\u021bia a fost declan\u0219at\u0103 dup\u0103 ce yenul trecuse de 160 pentru un dolar, cursul cobor\u00e2nd temporar spre 155,5 yeni pentru un dolar \u00eenainte ca deprecierea s\u0103 re\u00eenceap\u0103.<\/p>\n De ce pic\u0103 yenul, cu toate c\u0103 Japonia a \u00eenceput s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile<\/p>\n Explica\u021bia de fond \u021bine de diferen\u021ba de dob\u00e2nd\u0103 dintre Japonia \u0219i Statele Unite. Banca Japoniei a decis la 16 iunie, cu o majoritate de 7 la 1, s\u0103 duc\u0103 rata overnight necolateralizat\u0103 a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een jurul nivelului de 1%, iar dob\u00e2nda de baz\u0103 de \u00eemprumut la 1,25%. Este o schimbare important\u0103 pentru Japonia, unde perioada dob\u00e2nzilor aproape de zero a durat at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t pie\u021bele au transformat yenul \u00eentr-o moned\u0103 de finan\u021bare pentru pariuri globale.<\/p>\n Pentru investitori, \u00eens\u0103, 1% \u00een Japonia este prea pu\u021bin atunci c\u00e2nd randamentele \u00een dolari sunt mult mai atractive. Anali\u0219tii Reuters au explicat mecanismul prin a\u0219a-numitele tranzac\u021bii de tip carry trade: adic\u0103 acelea prin care investitorii se \u00eemprumut\u0103 ieftin \u00een yeni \u0219i plaseaz\u0103 banii \u00een active cu randamente mai mari, \u00een special \u00een dolari. At\u00e2t timp c\u00e2t diferen\u021ba de dob\u00e2nd\u0103 r\u0103m\u00e2ne mare, yenul este v\u00e2ndut, iar dolarul este cump\u0103rat, ceea ce men\u021bine presiunea pe moneda japonez\u0103.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, Banca Japoniei a transmis c\u0103 va continua s\u0103 reduc\u0103 gradul de relaxare monetar\u0103 dac\u0103 infla\u021bia de baz\u0103 se apropie de \u021binta de 2%, dar institu\u021bia subliniaz\u0103 \u0219i riscurile venite din Orientul Mijlociu, mai ales prin pre\u021bul petrolului. Comunicatul din 16 iunie al b\u0103ncii centrale, citat \u00een presa interna\u021bional\u0103, arat\u0103 c\u0103 transferul scumpirii \u021bi\u021beiului \u00een pre\u021burile dintre companii se produce \u00eentr-un ritm relativ rapid \u0219i ar putea ajunge \u00een pre\u021burile de consum<\/a> pe o gam\u0103 larg\u0103 de produse. Practic, bancherii vor s\u0103 apere stabilitatea pre\u021burilor, dar guvernul are nevoie de finan\u021bare ieftin\u0103 pentru investi\u021bii \u0219i pentru sus\u021binerea unei economii cu datorie public\u0103 foarte ridicat\u0103. FMI<\/a> avertizeaz\u0103 c\u0103, de\u0219i performan\u021ba fiscal\u0103 recent\u0103 a fost mai bun\u0103 dec\u00e2t se anticipa, raportul datorie\/PIB<\/a> r\u0103m\u00e2ne foarte \u00eenalt, iar pe termen lung presiunile din s\u0103n\u0103tate, \u00eengrijire pe termen lung \u0219i cheltuielile cu dob\u00e2nzile pot \u00eempinge din nou datoria \u00een sus.<\/p>\n Potrivit unor declara\u021bii citate de Wall Street Journal (WSJ)<\/a> f\u0103cute de Ayano Sato, noua membr\u0103 a consiliului de politic\u0103 monetar\u0103 al B\u0103ncii Japoniei, numit\u0103 de premierul Sanae Takaichi, v\u0103zut\u0103 de pie\u021be ca favorabil\u0103 unei politici monetare relaxate, \u201eapar unele dovezi care sugereaz\u0103 c\u0103 fluctua\u021biile valutare au un impact mai mare asupra pre\u021burilor dec\u00e2t \u00eenainte. Deoarece obiectivul B\u0103ncii Japoniei este s\u0103 ating\u0103 \u021binta de stabilitate a pre\u021burilor de 2% \u00eentr-un mod sustenabil \u0219i stabil, este necesar s\u0103 monitoriz\u0103m \u00eendeaproape \u0219i cu aten\u021bie evolu\u021biile at\u00e2t ale cursurilor de schimb, c\u00e2t \u0219i ale pre\u021burilor.\u201d Aceasta a mai specificat c\u0103 politica monetar\u0103 trebuie s\u0103 se concentreze pe infla\u021bie, iar politica fiscal\u0103 s\u0103 sprijine gospod\u0103riile \u0219i firmele afectate de scumpiri.<\/p>\n Iar dup\u0103 spargerea pragului de 162, anali\u0219tii indic\u0103 tot mai des zona 163\u2013165 ca nivel critic, pe fondul ideii c\u0103 Ministerul Finan\u021belor ar putea tolera un yen mai slab dec\u00e2t \u00een campaniile anterioare de interven\u021bie. Rinto Maruyama, strateg senior FX \u0219i rate la SMBC Nikko Securities, a mai completat, potrivit Bloomberg<\/a>, c\u0103 \u201eurm\u0103torul nivel de urm\u0103rit este 163\u201d, acesta punct\u00e2nd c\u0103 teama de interven\u021bie a \u021binut yenul mai puternic dec\u00e2t ar fi fost \u00een mod normal dup\u0103 cea mai recent\u0103 \u0219edin\u021b\u0103 a Rezervei Federale americane. \u00cen interpretarea sa, dac\u0103 yenul s-ar fi depreciat \u00een linie cu alte monede majore, dolarul ar fi fost deja tranzac\u021bionat \u00een jurul a 163\u2013164 yeni.<\/p>\n Acela\u0219i diagnostic apare \u0219i la Masahiko Loo, strateg senior de venit fix la State Street Investment Management. \u201eSpargerea pragului de 162 \u00eent\u0103re\u0219te ideea c\u0103 deprecierea yenului r\u0103m\u00e2ne o mi\u0219care alimentat\u0103 de momentum, pie\u021bele uit\u00e2ndu-se acum la intervalul 163\u2013165 ca la urm\u0103toarea \u021bint\u0103 tehnic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 important\u0103, unde at\u00e2t pozi\u021bionarea, c\u00e2t \u0219i riscul de politic\u0103 devin mai acute.\u201d Loo adaug\u0103 c\u0103 \u201epragul pentru o interven\u021bie imediat\u0103 pare ceva mai ridicat \u00eenaintea datelor privind pia\u021ba muncii din SUA, deoarece autorit\u0103\u021bile ar putea prefera s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 for\u021ba dolarului este determinat\u0103 fundamental.\u201d<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 cei cita\u021bi mai sus, mai mul\u021bi anali\u0219ti v\u0103d zona 165 ca urm\u0103torul prag probabil de interven\u021bie, iar Tokyo pare reticent s\u0103 lupte la nivelurile actuale \u00eempotriva unui dolar sus\u021binut de dob\u00e2nzi ridicate \u0219i de tensiuni geopolitice.<\/p>\n Cum se leag\u0103 problema Japoniei de comer\u021bul european \u0219i, in extenso, chiar \u0219i de Rom\u00e2nia<\/p>\n Pe planul politicii interne, o moned\u0103 slab\u0103 ofer\u0103 Japoniei avantaje vizibile, \u00een sensul \u00een care exportatorii raporteaz\u0103 venituri mai mari \u00een yeni, turismul inbound devine mai atractiv, iar companiile mari cu v\u00e2nz\u0103ri externe c\u00e2\u0219tig\u0103 competitivitate. Costul apare \u00eens\u0103 \u00een modul \u00een care se gestioneaz\u0103 bugetele \u00een gospod\u0103rii, firme mici, alimente, energie<\/a>, materii prime, sau transport.<\/p>\n FMI arat\u0103 c\u0103 pia\u021ba muncii japonez\u0103 r\u0103m\u00e2ne c\u00e2t de c\u00e2t stabil\u0103, cu \u0219omaj \u00een jur de 2,5%, aproape de minime istorice, \u0219i cu o rat\u0103 de participare a for\u021bei de munc\u0103 de aproape 65% pentru popula\u021bia de peste 15 ani. Num\u0103rul lucr\u0103torilor str\u0103ini a crescut cu 11,7% anual p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie 2025, dar ace\u0219tia reprezint\u0103 doar 3,7% din for\u021ba de munc\u0103, ceea ce arat\u0103 c\u00e2t de greu poate compensa Japonia \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei. Infla\u021bia a fost alimentat\u0103 \u0219i de \u0219ocuri foarte concrete, \u00een 2025, infla\u021bia medie fiind de 3,2%, iar pre\u021burile alimentelor au explicat peste jum\u0103tate din infla\u021bia total\u0103, cu o contribu\u021bie de aproximativ 1,8 puncte procentuale. Pre\u021bul orezului a crescut cu peste 100% la mijlocul lui 2025, dup\u0103 o recolt\u0103 slab\u0103, \u00eenainte s\u0103 se stabilizeze dup\u0103 eliberarea stocurilor guvernamentale. \u00cen schimb, dac\u0103 firmele transfer\u0103 costurile mai u\u0219or, iar salaria\u021bii cer cre\u0219teri mai mari pentru a-\u0219i p\u0103stra puterea de cump\u0103rare, yenul slab poate alimenta o infla\u021bie mai persistent\u0103.<\/p>\n Pentru pie\u021bele interna\u021bionale, Japonia conteaz\u0103 prin m\u0103rimea economiilor sale, prin rolul investitorilor institu\u021bionali japonezi \u0219i prin pia\u021ba obliga\u021biunilor. FMI avertizeaz\u0103 \u00een Raportul de Stabilitate Financiar\u0103 Global\u0103 din aprilie 2026 c\u0103 o sc\u0103dere a volumului tranzac\u021biilor de tip yen carry trade poate afecta fluxurile globale de capital, pe m\u0103sur\u0103 ce investitorii reevalueaz\u0103 randamentele relative. Institu\u021bia noteaz\u0103 c\u0103 investitorii japonezi se num\u0103r\u0103 printre cei mai mari de\u021bin\u0103tori de titluri de trezorerie americane \u0219i de datorie suveran\u0103 din zona euro<\/a>, iar o realocare mai mare spre obliga\u021biuni interne japoneze poate majora costurile de finan\u021bare \u00een alte economii avansate. Cu alte cuvinte, astfel, problema yenului poate deveni problema randamentelor europene. Dac\u0103 obliga\u021biunile japoneze devin mai atractive, o parte din banii care \u00een ultimii ani au stat \u00een titluri americane, franceze, italiene, spaniole sau \u00een alte datorii<\/a> europene pot fi repatria\u021bi. FMI spune c\u0103 efectul ar fi mai mare \u00een pie\u021bele unde investitorii japonezi au o pondere relevant\u0103, inclusiv \u00een mai multe \u021b\u0103ri din zona euro.<\/p>\n \u00cen prezent, Uniunea European\u0103 are nevoi ridicate de \u00eemprumut pentru ap\u0103rare, tranzi\u021bie energetic\u0103, industrie, infrastructur\u0103 \u0219i refinan\u021barea datoriilor acumulate \u00een ultimii ani, iar o rea\u0219ezare a portofoliilor japoneze cre\u0219te randamentele \u00een zona euro, presiunea nu r\u0103m\u00e2ne cantonat\u0103 pe bursele europene, ci se transmite \u00een costurile de finan\u021bare ale companiilor, \u00een condi\u021biile de creditare, \u00een pre\u021burile activelor \u0219i \u00een apetitul investitorilor pentru pie\u021bele din afara zonei euro. A\u0219a explic\u0103 \u0219i speciali\u0219tii cum yenul slab afecteaz\u0103 Europa \u0219i prin comer\u021b.<\/p>\n Comisia European\u0103 arat\u0103 c\u0103, din 2018 p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, fluxurile comerciale totale dintre UE \u0219i Japonia, incluz\u00e2nd bunuri \u0219i servicii, au crescut cu 23,1%, Japonia reprezent\u00e2nd \u00een 2025 al \u0219aptelea cel mai mare partener extra-UE pentru comer\u021bul total cu bunuri \u0219i servicii, iar balan\u021ba total\u0103 a UE cu Japonia a fost pozitiv\u0103, la 22,8 miliarde euro. Comer\u021bul cu bunuri este concentrat masiv \u00een industrie, care a reprezentat 93,5% din comer\u021bul bilateral cu bunuri \u00een 2025. Importurile UE din Japonia sunt dominate de utilaje, autovehicule, produse chimice, instrumente optice \u0219i medicale \u0219i materiale plastice, \u00een timp ce exporturile UE spre Japonia sunt dominate de produse chimice, autovehicule, utilaje, instrumente optice \u0219i medicale \u0219i alimente \u0219i b\u0103uturi.<\/p>\n Cursul valutar care defavorizeaz\u0103 moneda japonez\u0103 poate astfel influen\u021ba competi\u021bia dintre produc\u0103torii japonezi \u0219i cei europeni \u00een sectoare cu marje sensibile, contracte lungi \u0219i lan\u021buri complexe de furnizori.<\/p>\n Pentru Rom\u00e2nia, canalul direct este mai modest dec\u00e2t \u00een cazul Germaniei sau Fran\u021bei, dar exist\u0103. Potrivit EU-Japan Centre for Industrial Cooperation, exporturile Rom\u00e2niei c\u0103tre Japonia au sc\u0103zut \u00een 2024 cu 6,8%, p\u00e2n\u0103 la 182 miliarde de yeni, \u00een timp ce exporturile Japoniei c\u0103tre Rom\u00e2nia au crescut cu 4,5%, p\u00e2n\u0103 la 76,6 miliarde de yeni. Exporturile rom\u00e2ne\u0219ti c\u0103tre Japonia sunt dominate de b\u0103uturi \u0219i tutun, cu 50,8% din total, urmate de utilaje \u0219i echipamente de transport, cu 18,1%, \u0219i articole diverse, cu 17,9%. Importurile din Japonia sunt dominate cov\u00e2r\u0219itor de utilaje \u0219i echipamente de transport, cu 80% din total.<\/p>\n Un yen slab poate ieftini, \u00een anumite condi\u021bii contractuale, unele importuri japoneze de echipamente, componente, ma\u0219ini sau utilaje, dar pentru exportatorii rom\u00e2ni produsele v\u00e2ndute \u00een Japonia devin mai greu de plasat dac\u0103 sunt facturate \u00een euro sau dolari, iar cump\u0103r\u0103torul japonez resimte costul \u00eentr-o moned\u0103 depreciat\u0103. Dincolo de aceste volume minore din comer\u021b, totu\u0219i, Rom\u00e2nia este integrat\u0103 \u00een produc\u021bia auto, \u00een componente, cablaje, echipamente electrice, bunuri intermediare \u0219i servicii pentru companii europene \u0219i \u00een cazul \u00een care produc\u0103torii germani sau francezi se confrunt\u0103 cu presiune mai mare din partea concuren\u021bilor japonezi pe pie\u021bele globale, comenzile, investi\u021biile \u0219i marjele din lan\u021bul de furnizori pot fi afectate indirect.<\/p>\n Vedem astfel cum, chiar \u0219i o economie care se afl\u0103 \u00een cu totul alt\u0103 parte a globului poate s\u0103 ne afecteze u\u0219or, tocmai fiindc\u0103 Rom\u00e2nia se finan\u021beaz\u0103 deja la randamente ridicate fa\u021b\u0103 de nucleul zonei euro, iar o cre\u0219tere a tensiunii pe obliga\u021biuni europene poate m\u0103ri prima cerut\u0103 de investitori pentru datoria rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i mai mult dec\u00e2t ace\u0219tia o fac deja pe fondul crizelor economice \u0219i politice interne.<\/p>\n \u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Yenul japonez a trecut de pragul de paritate de 162 la 1 cu dolarul, acesta fiind cel mai…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":219640,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,61406,96,61407,7882,2646,61404,61408,41,40,38,39,61405],"class_list":["post-219639","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-burse-internationale","tag-business","tag-comert-transfrontalier","tag-curs-valutar","tag-japonia","tag-japonia-economie","tag-obligatiuni-zona-euro","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-yen-japonez"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116840647062790569","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/219639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=219639"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/219639\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/219640"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=219639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=219639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=219639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}