Deficitul bugetar al Rom\u00e2niei a ajuns la 1,75% din PIB \u00een primele cinci luni ale anului. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 gaura de la bugetul statului a ajuns la 36 de miliarde de lei, aproape la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului 2025, c\u00e2nd deficitul era 3,35%, adic\u0103 64 de miliarde de lei. Economistul Iancu Guda spune c\u0103 este cea mai bun\u0103 execu\u021bie bugetar\u0103 de la pandemie p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, o perioad\u0103 complicat\u0103 pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care deficitul bugetar \u0219i datoria public\u0103 au sc\u0103pat de sub control.<\/p>\n
Ne afl\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 de instabilitate \u0219i incertitudine politic\u0103, la dou\u0103 luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin mo\u021biune de cenzur\u0103, timp \u00een care partidele politice nu au reu\u0219it s\u0103 formeze o nou\u0103 majoritate parlamentar\u0103 pentru \u00eenvestirea unui guvern. Ca \u00een campanie, politicienii deja au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 de reduceri de taxe, de cre\u0219terea cheltuielilor publice prin index\u0103ri de pensii, cre\u0219teri de salarii sau noi facilit\u0103\u021bi fiscale, \u00een contextul \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a asumat ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 s\u0103-\u0219i reduc\u0103 deficitul sub 3% din PIB. \u00cen anii 2024 \u0219i 2025, \u021bara noastr\u0103 a cheltuit peste venituri 150 de miliarde de lei, o sum\u0103 uria\u0219\u0103 care este aproape egal\u0103 cu valoarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public \u00eentr-un an.<\/p>\n
\u00cen primele cinci luni ale anului veniturile statului au crescut cu 9% datorit\u0103 \u00eencas\u0103rilor record din TVA, impozit pe salarii, dar \u0219i din taxele pe proprietate. Chiar dac\u0103 \u0219omajul a crescut \u0219i a dep\u0103\u0219it pragul de 6%, veniturile din impozitul pe salarii \u0219i contribu\u021biile sociale sunt la cel mai \u00eenalt nivel din istorie. Printre explica\u021bii ar fi reducerea muncii la negru \u0219i eliminarea facilit\u0103\u021bilor fiscale din agricultur\u0103, industria alimentar\u0103, construc\u021bii \u0219i IT. O alt\u0103 premier\u0103 \u00een finan\u021bele statului este c\u0103 \u00een timp ce veniturile la buget au crescut, au fost reduse \u0219i cheltuielile bugetare cu 1,5%.<\/p>\n
Deficitul redus ne-a salvat de la retrogradarea \u00een \u201ejunk\u201d<\/p>\n
\u201eReducerea deficitului fiscal este \u00een primul r\u00e2nd o obliga\u021bie pe care ne-am asumat-o \u00een fa\u021ba Comisiei Europene pentru a ne p\u0103stra ratingul \u00een zona \u00abrecomandat\u0103 investi\u021biilor\u00bb \u0219i clar este un semnal bun. Noi asta trebuie s\u0103 facem, o ajustare fiscal\u0103 p\u00e2n\u0103 la 3% din PIB deficit p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i anul acesta s\u0103 ateriz\u0103m la un deficit de 6,2% din PIB.<\/p>\n
Practic, at\u00e2t prin cre\u0219terea veniturilor cu aproape 10%, c\u00e2t \u0219i prin sc\u0103derea cheltuielilor cu 1%, s-a redus o pierdere fiscal\u0103 important\u0103, vorbim de 30 de miliarde de lei de la an la an \u00een primele cinci luni care ne-ar fi costat 2 miliarde de lei, dob\u00e2nzi suplimentare, dac\u0103 nu am fi f\u0103cut aceast\u0103 reducere a deficitului fiscal. \u0218i pe l\u00e2ng\u0103 dob\u00e2nzi mai mari, ne-ar fi costat deja trecerea \u00een \u00abjunk\u00bb. F\u0103r\u0103 acest deficit fiscal noi nu mai eram acum \u00een zona \u00abrecomandat\u0103 investi\u021biilor\u00bb\u201d, a explicat, pentru Cotidianul, economistul Iancu Guda.<\/p>\n
Nu orice guvern ne poate salva de la retrogradare<\/p>\n
\u00cen urm\u0103toarele luni agen\u021biile de rating vor evalua gradul de risc al Rom\u00e2niei \u0219i vor decide dac\u0103 \u021bara noastr\u0103 r\u0103m\u00e2ne pe ultima treapt\u0103 a \u021b\u0103rilor recomandate pentru investi\u021bii sau vom retrograda la categoria \u201ejunk\u201d. Riscul este unul real, iar retrogradarea la \u201ejunk\u201d a devenit o sperietoare folosit\u0103 \u0219i de politicieni pentru a pune presiune pe formarea \u0219i \u00eenvestirea unui nou guvern. Iancu Guda este de p\u0103rere c\u0103 nu orice guvern ne poate scoate din aceast\u0103 situa\u021bie complicat\u0103, ci doar unul care este \u00een stare s\u0103 p\u0103streze politicile de consolidare fiscal\u0103 \u0219i direc\u021bia reformist\u0103 care nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103 din cauza situa\u021biei bugetare dezastruoase.<\/p>\n
\u201eFaptul c\u0103 ajustarea fiscal\u0103, reducerea deficitului fiscal, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eenc\u0103 din semestrul II anul trecut, deci un an continuu de ajust\u0103ri fiscale, a fost critic\u0103 pentru reducerea costului de finan\u021bare a statului. Noi am \u00eenceput \u00een mai 2025 cu dob\u00e2nzi de 8-8,5%, care s-au dus la 6-6,5% la \u00eenceputul acestui an. Au crescut din nou spre 7-7,5% din cauza situa\u021biei din Orientul Mijlociu \u0219i a dinamit\u0103rii economiei \u0219i stabilit\u0103\u021bii politice prin mo\u021biunea de cenzur\u0103.<\/p>\n
Acum dob\u00e2nzile s-au stabilizat \u00eentr-un context mixt: avem continuarea reducerii deficitului fiscal care ne plaseaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 recomandat\u0103 investi\u021biilor, pe de alt\u0103 parte nevoia stringent\u0103 de a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 criz\u0103 politic\u0103, guvernamental\u0103, dar nu \u00een orice condi\u021bii. Nu simpla guvernare este suficient\u0103, ci o guvernare care s\u0103 duc\u0103 mai departe direc\u021biile de reforme discutate chiar \u00een programul de guvernare de anul trecut care s-a oprit atunci c\u00e2nd interesele politice au avut de suferit\u201d, este de p\u0103rere economistul.<\/p>\n
Suverani\u0219tii \u0219i social-democra\u021bii vor reducerea tax\u0103rii<\/p>\n
Deficitul bugetar al Rom\u00e2niei nici nu a apucat s\u0103 scad\u0103 semnificativ c\u0103 politicienii de la AUR \u0219i PSD cer noi reduceri ale tax\u0103rii, dar \u0219i cre\u0219teri ale cheltuielilor publice. AUR a depus \u00een Parlament o propunere legislativ\u0103 pentru modificarea Codului Fiscal \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t impozitul pe dividende s\u0103 fie redus de la 16% la 8%. \u0218i PSD, care vrea la guvernare, spune c\u0103 va pune cap\u0103t acestei perioade de austeritate prin indexarea pensiilor, sprijinirea mamelor, veteranilor \u0219i persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, precum \u0219i extinderea schemei de plafonare a adaosului comercial pentru alimente. Niciun partid nu a explicat care este sursa de finan\u021bare a acestor politici.<\/p>\n
\u201eDe unde aducem banii, concret? Toate populismele \u0219i cadourile promise de orice politician, indiferent de culoare, se lovesc de realitatea surselor de finan\u021bare. Provocarea cea mai mare este s\u0103 p\u0103str\u0103m o colectare eficient\u0103, care trebuie accelerat\u0103 prin digitalizarea ANAF, debirocratizare \u0219i \u00een\u0103sprirea \u00een zona juridic\u0103 a legisla\u021biei care descurajeaz\u0103 economia subteran\u0103.<\/p>\n
Deja se v\u0103d progrese, avem un record la \u00eencas\u0103ri TVA \u00een primele cinci luni: 2,9% din PIB, \u00een condi\u021biile \u00een care Rom\u00e2nia \u00eencasa TVA din PIB \u00een primele cinci luni ale anului undeva la 2-2,5% dup\u0103 pandemie p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cencas\u0103rile la TVA au crescut cu 24%, \u00een condi\u021biile \u00een care ele trebuiau s\u0103 creasc\u0103 cu 14%. Acesta este un record de \u00eencas\u0103ri care arat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a luptei \u00eempotriva traficului ilicit, economiei subterane, pentru conformarea fiscal\u0103, care trebuie s\u0103 continue. Cu c\u00e2t intri mai mult \u00een descurajarea economiei subterane, cu at\u00e2t sistemul se va \u00eempotrivi\u201d, explic\u0103 Iancu Guda.<\/p>\n
Deficitul a crescut rapid, dar scade foarte lent<\/p>\n
Cheltuielile statului au sc\u0103pat de sub control dup\u0103 2020, anul pandemiei, iar deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei \u00een 2021 \u0219i 2022, a crescut la 90 de miliarde de lei \u00een 2023, iar \u00een super-anul electoral 2024 a urcat p\u00e2n\u0103 la 152 miliarde de lei.<\/p>\n
\u00cen 2025, deficitul bugetar cash a sc\u0103zut cu doar 6 miliarde de lei, ajung\u00e2nd la 7,65% din PIB, \u00een pofida m\u0103surilor luate \u00een a doua jum\u0103tate a anului de guvernul Bolojan. \u00cens\u0103 efectele acelor m\u0103suri se v\u0103d cel mai bine anul acesta, iar semnalele optimiste, precum excedentul bugetar din luna ianuarie \u0219i cre\u0219terea lent\u0103 a deficitului comparativ cu anii 2024 \u0219i 2025 arat\u0103 c\u0103 \u021binta de 6,2% din PIB deficit bugetar poate fi atins\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an.<\/p>\n
\u00cen to\u021bi ace\u0219ti ani, \u00een care cheltuielile statului au sc\u0103pat de sub control \u00een mandatele de premieri ale lui Nicolae Ciuc\u0103 \u0219i Marcel Ciolacu, datoria public\u0103 a crescut \u00een cel mai rapid ritm din regiune. Dac\u0103 \u00een anul 2021 datoria public\u0103 era de aproximativ 700 de miliarde de lei, ast\u0103zi a ajuns la aproape 1.200 de miliarde de lei.<\/p>\n
Dependen\u021ba Rom\u00e2niei de \u00eemprumuturi \u0219i riscul de retrogradare la junk ne-au f\u0103cut s\u0103 ne \u00eemprumut\u0103m la cele mai mari dob\u00e2nzi din regiune, iar anul acesta vom pl\u0103ti 60 de miliarde de lei, adic\u0103 aproximativ jum\u0103tate din \u021binta de deficit bugetar, dob\u00e2nzi la datoriile din trecut. Reducerea deficitului va face ca datoria public\u0103 s\u0103 creasc\u0103 mai lent, dar \u0219i ca infla\u021bia s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n
Iancu Guda: \u201eNe-a ajuns cu\u021bitul la os\u201d<\/p>\n
Economistul Iancu Guda este de p\u0103rere c\u0103 Rom\u00e2nia nu \u00ee\u0219i mai permite s\u0103 deraieze de la acest traseu reformist \u0219i c\u0103 \u00een anii urm\u0103tori cheltuielile statului trebuie s\u0103 fie \u021binute sub control, economia subteran\u0103 s\u0103 fie redus\u0103, iar investi\u021biile \u00een economie s\u0103 fie strategice \u0219i cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n
\u201e\u00cen caz contrar, consecin\u021ba este c\u0103 nu se vor atinge \u021bintele de deficit, risc\u0103m s\u0103 intr\u0103m \u00een junk, o \u021bar\u0103 nerecomandat\u0103 investi\u021biilor, ceea ce ar fi tragic pentru noi to\u021bi. Pl\u0103tim dob\u00e2nzi 60 de miliarde de lei, 3% din PIB, numai dob\u00e2nzi. P\u0103i noi trebuie s\u0103 avem 3% din PIB tot deficitul. E clar c\u0103 ne-a ajuns cu\u021bitul la os \u0219i nu avem alte alternative dec\u00e2t s\u0103 facem aceste reforme, s\u0103 reducem economia subteran\u0103 \u0219i s\u0103 facem investi\u021bii cu valoare ad\u0103ugat\u0103.<\/p>\n
De unde s\u0103 facem rost de acea ajustare necesar\u0103 de deficit p\u00e2n\u0103 la 3%? De unde s\u0103 mai punem la ap\u0103rare \u00eenc\u0103 3% din PIB? De unde s\u0103 mai punem la sistemul public de pensii \u00eenc\u0103 2% din PIB \u00eencep\u00e2nd cu 2030 c\u0103 ajung decre\u021beii la pensie? De unde s\u0103 punem noi 10% din PIB ajustare p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u00een condi\u021biile \u00een care alte taxe nu mai po\u021bi s\u0103 cre\u0219ti?<\/p>\n
Mesajul c\u0103tre clasa politic\u0103 din partea sectorului privat este c\u0103 economia are nevoie de stabilitate politic\u0103 reformatoare. Deci nu orice partid sau coali\u021bie care prime\u0219te un cec \u00een alb, necondi\u021bionat, care face ce vrea c\u00e2nd vrea. F\u0103r\u0103 reforme, reducerea economiei subterane \u0219i investi\u021bii juste, cu valoare ad\u0103ugat\u0103, nu mai putem \u021bine economia \u00een zona recomandat\u0103 investi\u021biilor\u201d, a declarat, pentru Cotidianul, economistul Iancu Guda.<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\t\t\tZiarul Cotidianul \u00ee\u0219i propune s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 informa\u021bii \u0219i puncte de vedere diverse \u0219i contradictorii. Publica\u021bia roag\u0103 cititorii s\u0103 evite atacurile la persoan\u0103, vulgarit\u0103\u021bile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invit\u0103 cititorii s\u0103 comenteze subiectele articolelor sau s\u0103 se exprime doar pe seama aspectelor importante din via\u021ba lor si a societ\u0103\u021bii, folosind un limbaj \u00eengrijit, \u00eentr-un spa\u021biu de o dimensiune rezonabil\u0103. Am fi de-a dreptul bucuro\u0219i ca unii comentatori s\u0103 semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acurate\u021bea spa\u021biului afectat, redac\u021bia va modera comentariile, renun\u021b\u00eend la cele pe care le consider\u0103 nepotrivite.\n\t\t\t\t\t\t\t<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Deficitul bugetar al Rom\u00e2niei a ajuns la 1,75% din PIB \u00een primele cinci luni ale anului. Asta \u00eenseamn\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":220254,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,31,2461,2105,36,37,27,12021,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-220253","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-deficit","tag-deficit-bugetar","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-iancu-guda","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116844594971930773","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/220253","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=220253"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/220253\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/220254"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=220253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=220253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=220253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}