{"id":222711,"date":"2026-07-04T09:13:20","date_gmt":"2026-07-04T09:13:20","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/222711\/"},"modified":"2026-07-04T09:13:20","modified_gmt":"2026-07-04T09:13:20","slug":"fabuloasele-aventuri-ale-unui-colectionar-roman-in-africa-neturistica-un-sef-de-trib-de-100-de-ani-era-rusinat-ca-nu-a-reusit-sa-taie-decat-patru-capete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/222711\/","title":{"rendered":"Fabuloasele aventuri ale unui colec\u021bionar rom\u00e2n \u00een Africa neturistic\u0103. \u201eUn \u0219ef de trib de 100 de ani era ru\u0219inat c\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 taie dec\u00e2t patru capete\u201c"},"content":{"rendered":"

Clujeanul Alin Samochi\u0219 colec\u021bioneaz\u0103 de aproape trei decenii art\u0103 african\u0103 cump\u0103rat\u0103 din cele mai izolate triburi ale continentului negru, aflate departe de destina\u021biile turistice all inclusive. Aproape fiecare obiect, fie c\u0103 este o masc\u0103 de r\u0103zboi mursi, o statuet\u0103 voodoo sau o masc\u0103 terapeutic\u0103 dogon, este \u00eenso\u021bit de o poveste, acestea nefiind piese artizanale cump\u0103rate din magazine de suveniruri, ci obiecte de cult folosite zeci sau sute de ani, \u00een diferite ritualuri.<\/p>\n

\t\t\t\"Alin<\/p>\n

Alin Samochi\u0219 \u0219i masca r\u0103zboinic\u0103 mursi. FOTO: Remus Florescu<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Niciodat\u0103 satul transilv\u0103nean nu a fost mai aproape de satul african. R\u0103zboaie de \u021besut, furci, l\u0103zi de zestre pictate, icoane \u0219i haine din comunit\u0103\u021bile ardelene de acum c\u00e2teva sute de ani sunt expuse l\u00e2ng\u0103 m\u0103\u0219ti de r\u0103zboi ale tribului Mursi din Etiopia, statuete voodoo din Congo, m\u0103\u0219ti vindec\u0103toare din Mali, m\u0103\u0219ti pectorale din Tanzania \u0219i alte peste 130 de obiecte care fac parte din cea mai mare colec\u021bie de art\u0103 african\u0103 din Rom\u00e2nia. Cel pu\u021bin a\u0219a spune unul dintre cei mai inimo\u0219i colec\u021bionari din Rom\u00e2nia, Alin Samochi\u0219 (60 de ani), un inginer pasionat de c\u0103l\u0103torii \u0219i de\u021bin\u0103torul unui mic magazin de antichit\u0103\u021bi \u00een centrul Clujului, care de aproape trei decenii a pus la b\u0103taie o mic\u0103 avere pentru a cump\u0103ra m\u0103\u0219ti \u0219i diferite obiecte din Africa. Nici m\u0103car la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, care a g\u0103zduit de cur\u00e2nd expozi\u021bia \u201eM\u0103\u0219ti ale puterii. Art\u0103 african\u0103 din colec\u021bia Alin Samochi\u0219\u201c, nu au \u00eenc\u0103put toate cele peste 300 de piese pe care acesta le-a colec\u021bionat cu acribie de-a lungul celor trei expedi\u021bii africane \u00een care s-a aventurat, dar \u0219i de-a lungul peregrin\u0103rilor sale prin anticariatele unor \u021b\u0103ri cu istorie colonial\u0103 din vestul Europei. <\/p>\n

\t\t\tPe urmele vechilor civiliza\u021bii, la cap\u0103tul lumii<\/p>\n

\u201ePasiunea mea pentru arta african\u0103 vine la pachet cu pasiunea pentru c\u0103l\u0103torii \u00eenfiripat\u0103 de dasc\u0103lii mei de istorie \u0219i de geografie din \u0219coala general\u0103, care m-au f\u0103cut s\u0103 fiu fascinat de c\u0103r\u021bile de c\u0103l\u0103torii\u201c, explic\u0103 el pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un col\u021b de facocer din masca unu r\u0103zboinic Mursi din Etiopia, frumos aranjat\u0103 pe un manechin echipat complet de lupt\u0103 \u2013 masc\u0103, suli\u021b\u0103, scut. <\/p>\n

Dac\u0103-l vezi pe strad\u0103, ai putea spune c\u0103 este un alt inginer cu slujb\u0103 de la 9 la 17 ale c\u0103rui puncte culminante din via\u021b\u0103 sunt concediul de var\u0103 din Creta \u0219i cel de iarn\u0103 din Tirolul austriac. Doar privirea lui p\u0103trunz\u0103toare, cu ochii larg deschi\u0219i, \u00ee\u021bi poate da un mic indiciu asupra faptului c\u0103 ai \u00een fa\u021b\u0103 un aventurier. Pe vremea comunismului, \u0219i-a hr\u0103nit curiozitatea devor\u00e2nd paginile scrise de marii c\u0103l\u0103tori ai lumii. Dup\u0103 1990, c\u00e2nd a ajuns s\u0103 aib\u0103 propriii bani, m\u0103rturise\u0219te c\u0103 \u201e\u00een loc s\u0103-\u0219i cumpere jeepuri \u0219i piscine, a \u00eenceput s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 pe urmele marilor civiliza\u021bii\u201c. Abia c\u00e2nd auzi pasiunea cu care vorbe\u0219te despre expedi\u021biile sale \u0219i despre obiectele pe care le colec\u021bioneaz\u0103, realizezi c\u0103 ai \u00een fa\u021b\u0103 un adev\u0103rat c\u0103l\u0103tor. \u201eAm fost \u00een America de Sud pe urmele inca\u0219ilor, maya\u0219ilor, toltecilor, \u00een India, \u00een Tibet, Indochina, China, Africa, ignor\u00e2nd destina\u021biile turistice \u0219i fugind de all inclusive. M-am c\u0103\u021b\u0103rat pe to\u021bi mun\u021bii \u0219i am mers prin toate satele unde s-au mai p\u0103strat resturi adev\u0103rate de cultur\u0103\u201c, poveste\u0219te el. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Alin<\/p>\n

Alin Samochi\u0219 \u00een magazinul s\u0103u de antichit\u0103\u021bi din Cluj-Napoca. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

Cu o umbr\u0103 de regret m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a v\u0103zut urme de uniformizare \u0219i modernizare p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een cele mai mici \u0219i mai ascunse sate din Himalaya. \u201eAnul trecut, c\u0103ut\u00e2nd ultimele triburi native de la poalele Himalayei, din partea indian\u0103, care nu au nimic cu hinduismul, av\u00e2nd religia lor, am vizitat ultimul trib de t\u0103ietori de capete. L-am \u00eent\u00e2lnit chiar \u0219i pe \u0219eful tribului, care avea spre 100 de ani, nu se \u0219tia exact, \u0219i care, \u00abru\u0219inat\u00bb, mi-a m\u0103rturisit c\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 taie dec\u00e2t patru capete \u00een toat\u0103 via\u021ba lui\u201c, poveste\u0219te el.<\/p>\n

\t\t\t\u201eNu sunt artefacte de la magazine, ci obiecte folosite \u00een ritualuri\u201c<\/p>\n

Samochi\u0219 nu a venit cu m\u00e2na goal\u0103 din aventurile sale din col\u021burile \u00eendep\u0103rtate ale lumii: a adus sute de obiecte pe care le colec\u021bioneaz\u0103. \u00cens\u0103 poate cea mai valoroas\u0103 colec\u021bie a sa este cea de art\u0103 african\u0103: \u201eDup\u0103 datele pe care le am, presupun c\u0103 este cea mai mare colec\u021bie de art\u0103 african\u0103 din Rom\u00e2nia, at\u00e2t ca num\u0103r de piese, c\u00e2t \u0219i ca distribu\u021bie a lor, ocup\u00e2nd un areal care se \u00eentinde \u00een Africa sub-saharian\u0103, de la Oceanul Atlantic la cel Indian. Mai am piese din Africa de Nord, Africa berber\u0103, dar nu a existat spa\u021biu \u00een muzeu pentru a fi expuse\u201c, explic\u0103 el. <\/p>\n

Din cele 300 de piese ale colec\u021biei sale, mai mult de jum\u0103tate sunt m\u0103\u0219ti. Mai sunt \u0219i arme, statuete voodoo, bijuterii, podoabe, statuete materne, z\u0103voare de u\u0219i, obiecte muzicale, diferite unelte \u0219i multe alte \u201eexcentricit\u0103\u021bi \u0219i lucruri deosebite\u201c, cum \u00eei place s\u0103 spun\u0103. \u201eToate aceste obiecte nu sunt obiecte artizanale. Valoarea lor este dat\u0103 de faptul c\u0103 sunt obiecte care au participat \u00een ritualuri. Au fost folosite, unele de peste 100 de ani \u0219i 150 de ani, unele de acum 50-60 de ani, \u00een diferite comunit\u0103\u021bi. Repet, nu sunt artizanale luate de la chio\u0219curi, din aeroport, din magazine de suveniruri\u201c.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Cele mai multe obiecte provin din partea vestic\u0103 a Africii, deoarece \u021b\u0103rile din est pe care toat\u0103 lumea le cunoa\u0219te \u2013 Kenya, Tanzania \u0219i Zanzibar \u2013 sunt strict turistice. \u201eAcolo s-a diluat arta \u0219i totul este turistic. Adev\u0103ratele comori de art\u0103 african\u0103 se afl\u0103 \u00een partea de vest, \u00eencep\u00e2nd din Ghana, Senegal, Togo, Benin, Burkina Fasso, Mali, Guineea, Guineea Bissau. Cu c\u00e2t intri \u00een interiorul continentului, lucrurile devin mai interesante, dar multe dintre aceste \u021b\u0103ri nu sunt \u00abpracticabile\u00bb, fie din cauza unor forme de r\u0103zboaie civile, revolte, Ebola \u0219i alte probleme\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\"Masc\u0103<\/p>\n

Masc\u0103 din colec\u021bia lui Samochi\u0219. FOTO: Remus Florescu<\/p>\n

De\u0219i are un mic magazin de antichit\u0103\u021bi, obiectele din colec\u021bia african\u0103 nu ajung niciodat\u0103 pe rafturile acestuia. \u201eUn colec\u021bionar adev\u0103rat mai repede se desparte de bani dec\u00e2t de obiectele colec\u021bionate. Am mai f\u0103cut schimburi, dar neav\u00e2nd sume fabuloase la \u00eendem\u00e2n\u0103, nu mi-am permis s\u0103 cump\u0103r aceea\u0219i masc\u0103 de mai multe ori \u0219i atunci schimburile au fost limitate pentru c\u0103, de obicei, dac\u0103 ai dubluri, faci schimb\u201c. Colec\u021bionarul clujean, av\u00e2nd piese unice \u0219i unicate, nu prea a f\u0103cut schimburi. \u00cen plus, e foarte greu s\u0103 colec\u021bionezi obiecte africane \u00een estul \u0219i centrul Europei, \u00een \u021b\u0103ri care nu au o istorie de colonialism. \u201eO bog\u0103\u021bie enorm\u0103 de asemenea artefacte se g\u0103se\u0219te \u00een Anglia, Fran\u021ba, Germania, Spania, \u021b\u0103ri care au avut colonii de unde au fost aduse, mai mult sau mai pu\u021bin legal, jefuite sau cump\u0103rate, aceste obiecte de patrimoniu\u201c.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Ochiul fin al colec\u021bionarului<\/p>\n

Astfel de obiecte autentice cost\u0103 de la c\u00e2teva sute p\u00e2n\u0103 la mii de euro, spune colec\u021bionarul: \u201eDin cele dou\u0103 colec\u021bii mari din Elve\u021bia din care am \u0219i eu obiecte, s-au v\u00e2ndut m\u0103\u0219ti la Christie’s \u0219i Sotheby’s cu un milion jumate, 1,8 milioane chiar 2,3 milioane de franci elve\u021bieni. Bine, acesta a fost norocul mo\u0219tenitorilor, care \u0219tiau valoarea acestor obiecte. La cel\u0103lalt mare colec\u021bionar, mo\u0219tenitorii au chemat debarasatorii \u0219i au luat toat\u0103 colec\u021bia de valoare inestimabil\u0103, \u00eempreun\u0103 cu chilo\u021bi, periu\u021be de din\u021bi \u0219i ma\u0219ina de tuns iarba. Noroco\u0219ii, printre care am fost \u0219i eu, au reu\u0219it s\u0103 achizi\u021bioneze, de la a doua, a treia m\u00e2n\u0103, obiecte la pre\u021buri c\u00e2t de c\u00e2t civilizate pentru noi\u201c.<\/p>\n

Po\u021bi s\u0103 cumperi din Africa mult mai ieftin, explic\u0103 el, dar aici trebuie s\u0103 cuantifici \u0219i deplasarea, organizarea, excursia. \u201eDegeaba iei de acolo o masc\u0103 cu 20, 50 sau 100 de euro, dac\u0103 pe tine te cost\u0103 8.000 de euro dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de expedi\u021bie. F\u0103c\u00e2nd raportul cu ce po\u021bi aduce, tot cam pe acolo e\u0219ti, plus te expui la tot felul de boli, insecte \u0219i surprize nepl\u0103cute, cum am p\u0103\u021bit eu, c\u00e2nd mi s-au pierdut bagajele\u201c, spune el cu un z\u00e2mbet amar. <\/p>\n

\t\t\t\u00a0Identitatea unui trib, v\u0103zut\u0103 \u00een precizia liniilor<\/p>\n

Alin Samochi\u0219, care este \u0219i de\u021bin\u0103torul unui magazin de antichit\u0103\u021bi, urm\u0103re\u0219te tot ce mi\u0219c\u0103 pe pia\u021ba colec\u021bionarilor din \u021bar\u0103 \u0219i spune c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, atrac\u021bia pentru arta african\u0103 a \u00eenceput greu. \u201eLumea nu cuno\u0219tea, lua la bani de nimic statuetele acestea din Tanzania, din zonele turistice, care nici nu aveau calitate muzeal\u0103. \u00cen ultimii ani, oamenii au l\u0103sat deoparte abanosul, care era foarte solicitat, \u0219i au mers \u0219i pe piesele vechi. Greu circul\u0103 \u00een Rom\u00e2nia astfel de obiecte. Sunt colec\u021bionari \u00een Rom\u00e2nia, au fost \u0219i licita\u021bii, dar a\u0219 putea zice c\u0103, fa\u021b\u0103 de vestul Europei sau de SUA, suntem \u00eencep\u0103tori \u0219i necunosc\u0103tori, pentru c\u0103 majoritatea privesc arta african\u0103 ca pe ceva decorativ, exotic\u201c. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

El ne explic\u0103 cum, la m\u0103\u0219ti, fiecare linie, fiecare tr\u0103s\u0103tur\u0103, fiecare culoare transmite ceva. \u00cen spatele unei m\u0103\u0219ti, dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 de un sculptor nativ, g\u0103sim mult mai mult dec\u00e2t un simplu obiect decorativ. \u201eChiar \u0219i profesorii de la Arte Plastice din Cluj s-au minunat de c\u00e2t\u0103 precizie, c\u00e2t\u0103 fine\u021be a liniilor au g\u0103sit \u00een aceste m\u0103\u0219ti. Sunt spectaculoase. Pozi\u021bia ochilor, pozi\u021bia urechilor, tatuajele de pe frunte, de pe obraji, toate indic\u0103 tribul, zona, la ce se folosesc. Sunt m\u0103\u0219ti care se folosesc la tot felul de ceremonii, \u00eencep\u00e2nd de la na\u0219tere, pubertate, c\u0103s\u0103torie \u0219i termin\u00e2nd cu \u00eenceputul recoltei, mersul la v\u00e2n\u0103toare sau la r\u0103zboi \u0219i, chiar, moarte\u201c. <\/p>\n

\t\t\t\"\u00cen<\/p>\n

\u00cen centru, cea mai veche masc\u0103 din colec\u021bia lui Samochi\u0219. FOTO: Remus Florescu<\/p>\n

Valoarea m\u0103\u0219tilor africane este dat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de vechime, ca la orice artefact. Apoi, valoarea este dat\u0103 de folosirea lor la diferite ritualuri. \u201eM\u0103\u0219tile fac leg\u0103tura cu spiritele, leg\u0103tura dintre cei prezen\u021bi \u0219i str\u0103mo\u0219ii, cei pleca\u021bi. Prin intermediul lor se cere ajutor, \u00eendurare, vindecare. Dup\u0103 folosirea lor, acestea sunt \u021binute \u00een locuri speciale, \u00een casa tribului sau \u00een casa \u0219amanului, a \u0219efului de trib. Sunt ni\u0219te chestii \u0219amanice, de\u021bin\u0103toare de drumuri c\u0103tre cei pleca\u021bi sau, cum ar zice cre\u0219tinii, lucruri sfinte\u201c.<\/p>\n

Dincolo de bani \u0219i vechime, valoarea culturii m\u0103\u0219tilor africane este inestimabil\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 au fost inspira\u021bie pentru o parte a artei moderne europene: \u201eMul\u021bi arti\u0219ti mari, precum Picasso sau Modigliani, aveau \u00een ateliere colec\u021bii imense de m\u0103\u0219ti africane. Mai ales la Piscasso, care era un \u00eemp\u0103timit al artei africane, se poate vedea acest lucru \u00een documentarele despre el. Acele linii simple specifice artei africane se reg\u0103sesc \u00een arta modern\u0103. Sunt m\u0103\u0219ti a\u0219 putea spune br\u00e2ncu\u0219iene, cu acele linii simple din care a fost eliminat tot balastul. A r\u0103mas linia simpl\u0103, chintesen\u021ba. Sunt efectiv ni\u0219te opere de art\u0103 modern\u0103\u201c, subliniaz\u0103 colec\u021bionarul.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Nimic nu este ceea ce pare<\/p>\n

Cea mai veche masc\u0103 din expozi\u021bie este o masc\u0103 civara, sub forma unei gazele, care are tatuat pe ureche anul 1901. \u201eMe\u0219terul african nu a \u0219tiut s\u0103 se semneze \u0219i s\u0103 scrie anul produc\u021biei pe masc\u0103. \u00cen majoritatea lor, cunosc\u0103torii au sus\u021binut c\u0103 1907 este anul aducerii ei \u00een Europa. Cine a cump\u0103rat-o a scris pe ea anul aducerii \u00een Europa. Deci, e clar c\u0103 are o vechime de cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 40-50 de ani p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie adus\u0103 \u00een Europa\u201c, poveste\u0219te el. La licita\u021bie, \u00een Germania, o masc\u0103 de genul acesta s-a v\u00e2ndut recent cu aproape 10.000 de euro, spune el: \u201eEu am luat-o de la o licita\u021bie din Rom\u00e2nia, dar nu una profesionist\u0103; \u00een Vest sunt licita\u021bii organizate strict pe art\u0103 african\u0103, asiatic\u0103 etc. Am luat-o dintr-o licita\u021bie \u00een care era trecut\u0103 drept \u00abcaier de l\u00e2n\u0103 oltenesc\u00bb. Ghinionul meu a fost c\u0103 au fost \u0219i al\u021bii care au sesizat-o, \u0219i de la 300 de euro, am licitat-o la pre\u021b final de 1.100 de euro. Urm\u0103toarea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 am primit pe ea 5.000 de euro de la un colec\u021bionar serios din Bucure\u0219ti, dar n-am dat-o\u201c. <\/p>\n

\t\t\t\"Statueta<\/p>\n

Statueta Voodoo cump\u0103rat\u0103 de Samochi\u0219 \u00een Africa. FOTO: R. Florescu<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Printre cele mai interesante m\u0103\u0219ti expuse sunt m\u0103\u0219tile punu. \u201eDac\u0103 nu le cuno\u0219ti, ai jura c\u0103 sunt din zona asiatic\u0103, au o fine\u021be a tr\u0103s\u0103turilor extraordinar\u0103, buzele, nasul \u2013 ochii par a fi asiatici\u201c. Masca dogon, din zona Mali, a apar\u021binut unui \u0219aman vindec\u0103tor de copii. \u201ePe masc\u0103 se poate vedea un copila\u0219. Erau m\u0103\u0219ti \u00abspecializate\u00bb; pentru copii se folosea strict aceast\u0103 masc\u0103. Sunt \u0219i alte m\u0103\u0219ti de boal\u0103, schimonosite ca dup\u0103 un AVC; toate sunt pe jum\u0103tate albe, jum\u0103tate negre, la ei albul fiind culoarea mor\u021bii. Avem masca pe care am botezat-o \u00abMemento mori\u00bb, cu cele dou\u0103 fe\u021be despicate care fac loc unui craniu\u201c.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 adesea m\u0103\u0219tile sunt sinonime cu acoperirea fe\u021bei, \u00een cultura african\u0103 interesante sunt \u0219i m\u0103\u0219tile pectorale. \u201eExist\u0103 m\u0103\u0219ti africane pectorale pe care femeile le pun pe piept p\u00e2n\u0103 \u00een zona pubisului. Exist\u0103 m\u0103\u0219ti tip casc\u0103 ce se pun pe cap. Avem ni\u0219te m\u0103\u0219ti-casc\u0103, makonde, cu p\u0103r uman. Sau m\u0103\u0219ti sculptate dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 de lemn\u201c, explic\u0103 Samochi\u0219 diferite tipuri de m\u0103\u0219ti g\u0103site de-a lungul timpului. <\/p>\n

\t\t\t
\n Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi arta african\u0103 <\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u201eVoodoo este via\u021ba\u201c<\/p>\n

Unul dintre cele mai atr\u0103g\u0103toare aspecte ale colec\u021biei lui Alin Samochi\u0219 este c\u0103 majoritatea obiectelor vin la pachet cu o poveste interesant\u0103. \u201eC\u00e2nd am ajuns \u00een Etiopia, m-am repezit s\u0103 cump\u0103r art\u0103 african\u0103, \u0219i am r\u0103mas \u0219ocat s\u0103 v\u0103d c\u0103 nu au nimic. \u00cen schimb, aveau icoane pe diverse piei \u2013 de vac\u0103, de veveri\u021b\u0103, de animale s\u0103lbatice, de animale domestice. Etiopia contest\u0103 Armenia ca prima \u021bar\u0103 \u00een totalitate cre\u0219tin\u0103, iar Armenia, la r\u00e2ndul ei, contest\u0103 Etiopia ca prima \u021bar\u0103 \u00een totalitate cre\u0219tin\u0103. Pe teritoriul acesta mare al Etiopiei, unde peste 90% sunt cre\u0219tini, exist\u0103 ni\u0219te triburi, \u00een partea de sud, care sunt complet altceva. De exemplul, Mursi, un trib de lupt\u0103tori, v\u00e2n\u0103tori, agricultori. De la ace\u0219tia am o masc\u0103 de r\u0103zboinic, o chestie deosebit\u0103, foarte valoroas\u0103, datorit\u0103 greut\u0103\u021bii cu care po\u021bi cump\u0103ra a\u0219a ceva. De ce? M\u0103\u0219tile r\u0103zboinice, f\u0103cute din metal, piele \u0219i col\u021bi de animal s\u0103lbatic se transmit din genera\u021bie \u00een genera\u021bie la b\u0103rba\u021bi \u0219i este o dezonoare pentru familie s\u0103 v\u00e2nd\u0103 a\u0219a ceva, oric\u00e2t le pl\u0103te\u0219ti, oric\u00e2te vaci sau oi le-ai da. E o dezonoare pentru familia respectiv\u0103 s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 mo\u0219tenirea care vine din str\u0103mo\u0219i\u201c. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Multe dintre m\u0103\u0219ti aveau rolul de a \u00eensp\u0103im\u00e2nta du\u0219manul: \u201eEu am g\u0103sit o astfel de masc\u0103 la o licita\u021bie interna\u021bional\u0103 \u0219i am pl\u0103tit bani grei pentru ea. Au mai ap\u0103rut ulterior m\u0103\u0219ti similare, dar necompletate, rupte, cine \u0219tie cum au ajuns \u00een Europa\u201c. Foarte multe astfel de obiecte reprezint\u0103 figuri de animale: maimu\u021be, crocodili, hipopotami, antilope. \u201eMulte au figuri de maimu\u021b\u0103, pentru c\u0103 aceasta reprezint\u0103 capacitatea de a te adapta, inteligen\u021ba, gluma\u201c, explic\u0103 Samochi\u0219. <\/p>\n

\t\t\t\u201eStatueta voodoo cu care am f\u0103cut minuni\u201c<\/p>\n

\u201eAceasta este o statuet\u0103 voodoo care are \u0219i o istorie a ei, am f\u0103cut \u0219i minuni cu ea\u201c, poveste\u0219te Alin ar\u0103t\u00e2ndu-mi o statuet\u0103 neagr\u0103 din lemn, cu un cap mare \u0219i un trup bondoc umplut de cuie. \u201eVoodoo se refer\u0103 la vr\u0103jitorie, o practic\u0103 ce a ajuns din Africa \u0219i \u00een America Latin\u0103 \u0219i chiar \u00een SUA. Am fost \u0219i \u00een ni\u0219te centre voodoo. C\u00e2nd am ie\u0219it, dup\u0103 dou\u0103 ore, de la o \u0219edin\u021b\u0103 voodoo, un prieten \u0219i coleg de c\u0103l\u0103torie, medic din Bucure\u0219ti, a zis: \u00abDoamne, ce prost sunt! Dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani de medicin\u0103 \u0219i de practic\u0103, dou\u0103 ore c\u00e2t am stat aici, aproape c\u0103 am crezut ce mi-au zis babele astea \u00een pielea goal\u0103\u00bb\u201c. Totul \u021bine de autosugestie, explic\u0103 Smochi\u0219.<\/p>\n

\t\t\t\"Cermonie<\/p>\n

Cermonie Voodoo \u00een Africa. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

A cump\u0103rat statueta de pe marginea unui lac s\u0103rat din Congo. Pe drum, \u00een ma\u0219in\u0103, unul dintre colegi avea grave probleme stomacale. \u201eMerg\u00e2nd ore \u00eentregi, v\u0103 da\u021bi seama cum era. Mai glumeam, mai r\u00e2deam \u0219i i-am spus c\u0103 dac\u0103 \u00eei fac o vraj\u0103 unei p\u0103pu\u0219ele voodoo \u0219i \u00eei spun ceva la ureche, iar el o pup\u0103 \u00een fund, n-o s\u0103-l mai doar\u0103 burta \u0219i n-o s\u0103 mai fug\u0103 prin tufi\u0219uri. Dup\u0103 c\u00e2teva ore, \u00een care p\u0103rea c\u0103 problemele lui nu se termin\u0103, a acceptat, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios propunerea mea. Peste c\u00e2teva ore, c\u00e2nd deja uitasem de aceast\u0103 glum\u0103, la una dintre opriri vine prietenul meu \u0219i-mi \u0219opte\u0219te la ureche: \u00abS\u0103 \u0219tii c\u0103 \u021bi-a reu\u0219it!\u00bb. Eu uitasem despre ce e vorba \u0219i l-am \u00eentrebat ce a vrut s\u0103 spun\u0103. \u00ab\u0218tii tu despre ce e vorba\u00bb. Tot n-am \u0219tiut \u0219i mi-a sugerat c\u0103 e vorba de p\u0103pu\u0219ic\u0103: \u00abS\u0103 \u0219tii c\u0103 nu mai fac pe mine \u0219i nu mai mi-e grea\u021b\u0103\u00bb. Deci, a mers voodoo carpatin practicat \u00een Africa\u201c, poveste\u0219te, r\u00e2z\u00e2nd, colec\u021bionarul.<\/p>\n

\t\t\tFa\u021b\u0103-n fa\u021b\u0103 cu preotese voodoo<\/p>\n

Samochi\u0219 a trecut prin mai multe pie\u021be voodoo africane \u00een care se g\u0103seau tot felul de buc\u0103\u021bi de animale, testicule, picioare, capete, penisuri, care se folosesc la aceste proceduri. \u201ePo\u021bi s\u0103 cumperi orice care e uscat \u0219i cu un miros de-a dreptul voodoo-ist\u201c, glume\u0219te el. Toate problemele medicale sau chiar sentimentale se rezolv\u0103 la \u0219aman, a\u0219a c\u0103 pia\u021ba era foarte animat\u0103. \u201e\u00cen func\u021bie de problema pe care o vrei rezolvat\u0103 cumperi din aceste pie\u021be anumite p\u0103r\u021bi ale animalelor \u0219i le duci la \u0219aman, la aceste preotese. Noi am fost la o familie, fiic\u0103-mam\u0103, mama avea peste 80 de ani. Erau \u00eembr\u0103cate doar de la br\u00e2u \u00een jos cu ni\u0219te cear\u0219afuri destul de neigienice. Am intrat \u00eentr-o camer\u0103 unde le-am \u00eenm\u00e2nat cadoul de incanta\u021bie, o sticl\u0103 de alcool care a fost pe jumate b\u0103ut\u0103 la \u00eenceput ca s\u0103 intre \u00een trans\u0103. Dup\u0103 care, pe parcursul acelor incanta\u021bii, cu acest alcool stropeau diferite obiecte de piatr\u0103, falusuri de piatr\u0103, obiecte precum l\u0103bu\u021be de \u0219op\u00e2rl\u0103, cap de liliac sau alte chestii\u201c, relateaz\u0103 colec\u021bionarul. <\/p>\n

Cel mai interesant a fost c\u00e2nd, la sf\u00e2r\u0219itul sesiunii voodoo, au putut pune \u00eentreb\u0103ri preoteselor. \u201ePrietenul meu, medic din Bucure\u0219ti, a \u00eentrebat dup\u0103 aceast\u0103 ceremonie la care \u0219i noi a trebuit s\u0103 particip\u0103m \u00eembr\u0103ca\u021bi doar \u00een cear\u0219afuri: \u00abCe este voodoo?\u00bb. Una dintre preotese a r\u0103spuns, lu\u00e2nd o min\u0103 foarte serioas\u0103: \u00abVoodoo este via\u021b\u0103, iar via\u021ba este voodoo\u00bb. \u0218i cu asta ne-a l\u0103murit pe to\u021bi \u0219i a \u00eenchis \u0219edin\u021ba\u201c, poveste\u0219te colec\u021bionarul clujean. <\/p>\n

\t\t\tLa grani\u021b\u0103: o sfoar\u0103 \u0219i doi vame\u0219i<\/p>\n

Samochi\u0219 \u00ee\u0219i aduce aminte \u0219i peripe\u021biile petrecute \u00een c\u0103utarea celor mai izolate triburi africane: \u201eAcela\u0219i trib \u00eel g\u0103se\u0219ti \u00een mai multe \u021b\u0103ri. Am trecut grani\u021ba african\u0103 nu numai cu avionul \u0219i cu ma\u0219ina, dar \u0219i pe jos. C\u00e2nd ne-am apropiat de grani\u021b\u0103, am v\u0103zut o barac\u0103 pr\u0103bu\u0219it\u0103 \u00eentr-o parte. \u00cen fa\u021ba ei era o mas\u0103 \u0219chioap\u0103, la care st\u0103teau doi ofi\u021beri vame\u0219i, unul era \u00een pantaloni scur\u021bi, altul cu maiou de mecanic auto, tot slinos. C\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 ne apropiem, \u0219i-au pus chipiurile. Dup\u0103 ce ne-au chinuit cu \u00eentreb\u0103ri, cu pa\u0219apoarte, s\u0103 demonstreze cine e st\u0103p\u00e2nul omului alb \u00een acea zon\u0103 uitat\u0103 de Africa, a strigat la un tip pe care nici nu \u00eel vedeam, st\u0103tea ascuns la baza unui copac. \u00centre doi copaci era o sfoar\u0103 \u0219i el a desf\u0103cut-o, s\u0103 ne lase s\u0103 trecem grani\u021ba\u201c. <\/p>\n

\t\t\t\"Masca<\/p>\n

Masca african\u0103 din colec\u021bia lui Samochi\u0219. FOTO: Remus Florescu<\/p>\n

\u00cen pie\u021bele africane a v\u0103zut multe piese de artizanat frumos colorate, cu vopsele noi, folosite la ma\u0219ini. \u201eSub mas\u0103, \u00eens\u0103, erau modele originale, dup\u0103 care ei se inspir\u0103 atunci c\u00e2nd realizeaz\u0103 obiectele pentru turi\u0219ti. Talentul colec\u021bionarului era s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 modelul original. C\u00e2nd ajungeam cu plasele doldora de m\u0103\u0219ti la ma\u0219in\u0103, colegii r\u00e2deau de mine: \u00abM\u0103i, Aline, cum le g\u0103se\u0219ti pe cele mai ur\u00e2te, mai vechi \u0219i mai rupte? Uite a mea ce frumoas\u0103 \u0219i viu colorat\u0103 este, ro\u0219ie, verde \u0219i albastr\u0103\u201c.<\/p>\n

\t\t\tEchilibristic\u0103 pe lacul cu crocodili<\/p>\n

Departe de zonele turistice, Africa este un mediu neprietenos pentru cei obi\u0219nui\u021bi la all inclusive, spune Samochi\u0219: \u201e\u00cen anotimpul ploios, drumurile sunt impracticabile. \u00cen anotimpul secetos, ai alte provoc\u0103ri. Doi colegi de-ai mei s-au \u00eemboln\u0103vit de malarie, dintre care unul foarte grav. A trebuit s\u0103-l aduc\u0103 cu elicopterul din Suceava la Bucure\u0219ti, la Boli Infec\u021bioase. Pentru malarie nu este vaccin, doar la febr\u0103 galben\u0103. F\u0103r\u0103 vaccinul de febr\u0103 galben\u0103 nu te las\u0103 s\u0103 cobori nici m\u0103car din avion \u00een niciun stat african\u201c. <\/p>\n

\t\t\t
\n Alin Samochi\u015f, colec\u0163ionar: \u201eAtunci c\u00e2nd cump\u0103r\u0103 obiecte de art\u0103, mul\u0163i oameni cu bani le iau\u00a0ca pe ridichi,\u00a0la leg\u0103tur\u0103\u201c<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

O alt\u0103 aventur\u0103 este \u0219i infrastructura. \u201e\u00centr-o zi am primit programul: de aici p\u00e2n\u0103 aici, 30 de kilometri. Cum s\u0103 mergi o zi \u00eentreag\u0103 numai 30 de kilometri cu ma\u0219ina? La sf\u00e2r\u0219itul zilei eram rup\u021bi de oboseal\u0103, de parc\u0103 am fi f\u0103cut 3.000 de kilometri. E impropriu s\u0103 le zicem drumuri \u2013 drumurile forestiere din Rom\u00e2nia sunt autostr\u0103zi pe l\u00e2ng\u0103 ce am g\u0103sit acolo. Aveam ni\u0219te jeepuri Toyota care, c\u00e2nd intrau cu botul \u00een groap\u0103, aveai impresia c\u0103 nu mai ie\u0219i de acolo\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\"Masca<\/p>\n

Masca african\u0103 din colec\u021bia lui Samochi\u0219. FOTO: R. Florescu<\/p>\n

Un alt lucru inedit l-a tr\u0103it \u00een Guineea, c\u00e2nd a trebuit s\u0103 traverseze un lac \u00een ni\u0219te pirogi africane vechi (n.e. \u2013 ambarca\u021biune rudimentar\u0103, lung\u0103 \u0219i \u00eengust\u0103, cu v\u00e2sle sau cu p\u00e2nze, construit\u0103 prin scobirea sau cioplirea unui trunchi de copac ori confec\u021bionat\u0103 din piei cusute, folosit\u0103 de amerindieni, de anumite popula\u021bii din Africa, India, din insulele din sud-estul Asiei \u0219i din Oceanul Pacific). \u201eCa s\u0103 ne sim\u021bim turi\u0219ti \u0219i aprecia\u021bi, ne-au pus ni\u0219te scaune din alea nenorocite chineze\u0219ti din plastic, din acelea \u00eenalte care nu aveau nicio stabilitate. O canoe rotund\u0103 pe care erau puse ni\u0219te scaune, cum putea fi stabil\u0103?\u201c.<\/p>\n

\u00cens\u0103 momentul care l-a intrigat cel mai mult a fost acela c\u00e2nd, \u00eenainte de a pleca pe lac, un localnic a venit cu dou\u0103 leg\u0103turi de pui vii. \u201eIni\u021bial am crezut c\u0103 dincolo, pe partea cealalt\u0103 a lacului, e ceva restaurant \u0219i ne preg\u0103te\u0219te m\u00e2ncare proasp\u0103t\u0103. Sau \u00eel ducem pe unul dintre ei acas\u0103, pe partea cealalt\u0103. Dup\u0103 ce am pornit cu pirogile africane, din ap\u0103 au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 ni\u0219te ochi\u0219ori… de crocodil. Ne-am dat seama totu\u0219i ce incon\u0219tien\u021bi am fost. Am cobor\u00e2t de pe scaunele chineze\u0219ti, s\u0103 avem mai mult\u0103 stabilitate. \u00cen momentul c\u00e2nd ap\u0103reau crocodilii, un b\u0103iat arunca c\u00e2te un pui \u00een aer. N-a\u0219 fi crezut c\u0103 un crocodil de sute de kilograme, lung de vreo doi-trei metri, care pe p\u0103m\u00e2nt se mi\u0219c\u0103 at\u00e2t de greoi, a s\u0103rit la doi metri deasupra apei, ca o s\u0103geat\u0103, \u0219i a prins puiul din zbor\u201c. Atunci \u0219i-a dat seama c\u0103 puii erau o diversiune pentru crocodili pentru a putea s\u0103 traverseze lacul.<\/p>\n

\t\t\tSomnul, salvat de tapetul \u201emi\u0219c\u0103tor\u201c<\/p>\n

Toate aceste \u021b\u0103ri din vestul Africii sunt la fel de incomode pentru turi\u0219ti. \u201eC\u00e2nd zici Africa, 9 din 10 oameni \u0219tiu de Kenya, Tanzania, Zanzibar. Coasta de Vest e altceva. M-am dus acolo pentru c\u0103 acolo au r\u0103mas triburile \u0219i adev\u0103rata art\u0103. Vorbesc de Congo, Nigeria, Togo, Benin. \u00cen restul, fiind de zeci de ani str\u0103b\u0103tute de turi\u0219ti, mult s-a distrus. A\u0219a cum po\u021bi merge la Izvorul Cri\u0219ului s\u0103 cumperi ii rom\u00e2ne\u0219ti din material de perdele f\u0103cute \u00een China, cam a\u0219a ceva este \u0219i acolo. Noi mergeam strict pentru triburi, s\u0103 g\u0103sim chestii adev\u0103rate\u201c, relateaz\u0103 el. <\/p>\n

Samochi\u0219 poveste\u0219te c\u0103, de multe ori, pentru a fi primi\u021bi bine \u00een aceste triburi, f\u0103ceau anumite cadouri. \u201eGhidul local \u00eei explica ghidului rom\u00e2n despre fiecare trib \u00een parte. Uneori cump\u0103ram un porc. Uneori cump\u0103ram mingi de fotbal, caiete, pixuri \u0219i opream pe la \u0219colile din jungl\u0103 \u0219i le f\u0103ceam cadou. Cea mai mare bucurie pentru copiii de acolo era s\u0103 primeasc\u0103 pixuri\u201c.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te m\u00e2ncarea, Alin sus\u021bine c\u0103 \u201eputeai m\u00e2nca orice, de la puii \u00abbicicli\u0219ti\u00bb \u2013 i-am botezat astfel pentru c\u0103 erau foarte usca\u021bi \u2013 la pe\u0219te, crocodil, antilope, porci s\u0103lbatici etc.\u201c. Caz\u0103rile se f\u0103ceau fie \u00een bungalouri, fie \u00een diferite case. \u201eC\u00e2nd intrai \u00een camer\u0103, f\u0103ceai cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu adev\u0103ratul proprietar: p\u0103ianjenul, respectiv \u0219op\u00e2rla. \u00abUite ce frumos e tapetul cu \u0219op\u00e2rle\u00bb, ziceai, dar tapetul fugea, pentru c\u0103 erau zeci de \u0219op\u00e2rle. Ne bucuram c\u00e2nd le vedeam, pentru c\u0103 acele \u0219op\u00e2rle m\u00e2ncau \u021b\u00e2n\u021barii \u0219i alte musculi\u021be. Unde g\u0103seam \u0219op\u00e2rle, dormeam mult mai lini\u0219ti\u021bi\u201c. <\/p>\n

\u00cen schimb, mersul la toalet\u0103 putea fi o opera\u021biune periculoas\u0103: \u201eLa prima tuf\u0103 de l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 puteai merge, dar la a doua sau a treia nu era recomandat: nu \u0219tiai ce po\u021bi g\u0103si, un \u0219arpe sau altceva care te \u00een\u021beap\u0103, \u0219i acolo nu are ce s\u0103-\u021bi mai fac\u0103 nimeni. Mai apucai doar s\u0103 scrii o scrisoare de r\u0103mas bun familiei\u201c, explic\u0103 Samochi\u0219.<\/p>\n

Concluzia colec\u021bionarului este c\u0103 aceste excursii \u00een Africa neturistic\u0103 nu sunt comode, dar pentru cine vrea s\u0103 cunoasc\u0103 cultura african\u0103 autentic\u0103 poate merita efortul, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 poate experimenta lucruri incredibile pe care doar la televizor le mai vezi. \u201eUnii se duc \u00een Zanzibar la all inclusive. Noi ne c\u0103\u021b\u0103r\u0103m prin noroaie, prin jungl\u0103, cu ma\u0219ini, e adev\u0103rat, dar \u00een condi\u021bii africane\u201c. <\/p>\n

Cea mai mare dorin\u021b\u0103 a lui Alin Samochi\u0219 este s\u0103 apuce s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t mai mult dintr-o lume care, de mult timp, dispare at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u0219i \u00een America de Sud, de Nord, Asia \u0219i Africa. \u201eLumea veche dispare duc\u00e2nd cu ea, din nefericire, anumite obiceiuri, \u00eendeletniciri, \u021binute, anumite rela\u021bii din comunitate, un anumit stil de via\u021b\u0103\u201c. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Clujeanul Alin Samochi\u0219 colec\u021bioneaz\u0103 de aproape trei decenii art\u0103 african\u0103 cump\u0103rat\u0103 din cele mai izolate triburi ale continentului…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":222712,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[12129,62285,62286,32,33,31,36,37,27,74,230,34,35,62287,25,41,40,38,39,26,28,29,30,26201,71,72,73],"class_list":["post-222711","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-africa","tag-alin-samochis","tag-arta-africana","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-masti-africane","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-voodoo","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116860945030402310","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=222711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222711\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/222712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=222711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=222711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=222711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}