La \u00eenceputul anilor 2000, aveai de trei ori mai multe \u0219anse s\u0103 fii agresat \u00een Sco\u021bia dec\u00e2t \u00een SUA. Dar c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile sco\u021biene au \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 infrac\u021bionalitatea violent\u0103 ca pe o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103, nivelurile au sc\u0103zut dramatic, iar \u021bara se num\u0103r\u0103 acum printre unele dintre cele mai sigure din lume.<\/p>\n
Nu era o zi obi\u0219nuit\u0103 \u00een instan\u021b\u0103. Nu exista juriu, nu existau martori sau inculpa\u021bi la Glasgow Sheriff Court, pe 24 octombrie 2008. \u00cen schimb, \u00een fa\u021ba judec\u0103torului, \u00eembr\u0103cat \u00een \u021binut\u0103 oficial\u0103 complet\u0103, se aflau 85 de membri ai unor bande rivale din estul ora\u0219ului Glasgow, cel mai mare ora\u0219 al Sco\u021biei.<\/p>\n
– articolul continu\u0103 mai jos –<\/p>\n
Timp de decenii, zona fusese afectat\u0103 de bande teritoriale de tineri, crim\u0103 organizat\u0103 \u0219i lupte pentru droguri \u0219i arme, iar infrac\u021biunile cu cu\u021bite erau aproape zilnice.<\/p>\n
\u00cen ciuda conflictelor continue dintre ei, membrii bandelor aduna\u021bi acolo au amu\u021bit \u00een timp ce li s-au adresat, pe r\u00e2nd, mai mul\u021bi vorbitori. O mam\u0103 a descris cum \u0219i-a v\u0103zut fiul cu fa\u021ba de nerecunoscut dup\u0103 un atac cu maceta legat de bande, la v\u00e2rsta de 13 ani. Un baschetbalist american \u0219i-a amintit cum \u0219i-a pierdut fratele \u00een urma violen\u021bei armate. Medici \u0219i chirurgi au descris t\u0103ieturi brutale \u0219i desfigur\u0103ri permanente.<\/p>\n
Mesajul era clar: violen\u021ba trebuie s\u0103 \u00eenceteze<\/p>\n
\u201eDac\u0103 a\u0219 fi fost \u0219eful poli\u021biei din Strathclyde, probabil c\u0103 nu ne-a\u0219 fi l\u0103sat s\u0103 facem asta\u201d, reflecteaz\u0103 Karyn McCluskey, cofondatoare \u0219i fost\u0103 directoare a Scottish Violence Reduction Unit (SVRU), o unitate specializat\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de poli\u021bie \u00een 2005 \u0219i extins\u0103 \u00eentr-o ini\u021biativ\u0103 na\u021bional\u0103 \u00een anul urm\u0103tor de guvernul sco\u021bian. Unitatea a fost \u00een spatele spectacolului neobi\u0219nuit din acea zi.<\/p>\n
\u201eProbabil a crezut c\u0103 suntem nebuni\u201d, spune ea. \u201e\u00cen ziua aceea, aveam cai ai poli\u021biei la tribunal, b\u0103rci care circulau \u00een sus \u0219i \u00een jos pe r\u00e2ul Clyde, pentru c\u0103 era un lucru foarte riscant de f\u0103cut. Dar exista o deschidere c\u0103tre \u00eencercarea de a face ceva.\u201d<\/p>\n
Acel ceva pare s\u0103 fi func\u021bionat. Membrii bandelor prezen\u021bi au primit un num\u0103r pe care s\u0103-l sune ulterior pentru sprijin, dac\u0103 voiau s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t implic\u0103rii lor \u00een violen\u021b\u0103. Dup\u0103 10 sesiuni similare, la care au participat 473 de tineri, aproape 400 dintre ei sunaser\u0103 la acel num\u0103r.<\/p>\n
Interven\u021bia din sala de judecat\u0103 a fost prima dintre ceea ce avea s\u0103 fie numit \u00een Sco\u021bia \u201esesiuni de autoreferire\u201d, parte a eforturilor \u021b\u0103rii de a reduce nivelurile record de violen\u021b\u0103 care afectau na\u021biunea \u0219i, \u00een special, Glasgow.<\/p>\n
Ast\u0103zi, num\u0103rul omuciderilor din Sco\u021bia este la cel mai sc\u0103zut nivel din ultimii peste 20 de ani.<\/p>\n
\u00centre 2003 \u0219i 2005, ora\u0219ul a avut cea mai mare rat\u0103 a crimelor din Europa. Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite a declarat Sco\u021bia cea mai violent\u0103 \u021bar\u0103 din lumea dezvoltat\u0103, sco\u021bienii av\u00e2nd de aproape trei ori mai multe \u0219anse s\u0103 fie agresa\u021bi dec\u00e2t americanii. Ziarele erau pline \u00een mod obi\u0219nuit de relat\u0103ri despre crime cumplite \u0219i lupte s\u00e2ngeroase \u00eentre bande.<\/p>\n
\u00cen deceniul urm\u0103tor, rata omuciderilor avea s\u0103 scad\u0103 cu 56% \u00een Glasgow \u0219i cu 38% \u00een Sco\u021bia, la nivel mai larg. Infrac\u021bionalitatea violent\u0103 \u00een ansamblu a sc\u0103zut cu aproape o treime \u00een toat\u0103 \u021bara \u00eentre 2006 \u0219i 2015. Ast\u0103zi, num\u0103rul omuciderilor din Sco\u021bia este la cel mai sc\u0103zut nivel din ultimii peste 20 de ani. Num\u0103rul agresiunilor grave \u0219i al tentativelor de omor a cunoscut o sc\u0103dere similar\u0103.<\/p>\n
De\u0219i statisticile ascund pove\u0219tile individuale de tragedie \u0219i groaz\u0103 din spatele oric\u0103rei infrac\u021biuni violente, r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i o schimbare remarcabil\u0103.<\/p>\n
Sco\u021bia se afl\u0103 acum undeva la mijlocul clasamentului \u021b\u0103rilor europene \u00een privin\u021ba crimelor, cu niveluri pe cap de locuitor mai mici dec\u00e2t \u021b\u0103ri precum Suedia, Fran\u021ba sau Anglia \u0219i \u021aara Galilor.<\/p>\n
Cum a reu\u0219it o na\u021biune odinioar\u0103 cople\u0219it\u0103 de cu\u021bite, bande \u0219i omoruri s\u0103 fac\u0103 o schimbare at\u00e2t de decisiv\u0103?<\/p>\n
Pe scurt, \u0219i-a schimbat modul \u00een care vedea violen\u021ba ca problem\u0103, mut\u00e2nd-o de la statutul de chestiune exclusiv de justi\u021bie penal\u0103 la una care \u021binea \u0219i de s\u0103n\u0103tatea public\u0103.<\/p>\n
\u201eSco\u021bia avea imaginea, la \u00eenceputul anilor 2000, a b\u0103rbatului dur \u0219i beat \u0219i o reputa\u021bie aparte pentru activitatea bandelor \u0219i infrac\u021biunile cu cu\u021bite, care existau de genera\u021bii, \u00eenc\u0103 de la bandele cu briciuri din secolul al XVIII-lea\u201d, spune Will Linden, director adjunct al SVRU \u0219i unul dintre primii s\u0103i angaja\u021bi. \u00cen 2003, Linden lucra ca analist \u00een poli\u021bie sub conducerea lui McCluskey, pe atunci \u0219ef\u0103 a analizei de informa\u021bii pentru Poli\u021bia Strathclyde, c\u00e2nd departamentului lor i s-a cerut s\u0103 produc\u0103 un raport privind reducerea num\u0103rului de omucideri.<\/p>\n
\u201eC\u00e2nd ne-am uitat la date, a existat o con\u0219tientizare c\u0103 majoritatea omuciderilor erau aproape \u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u201d, spune Linden. \u201eNu erau premeditate sau conectate la crim\u0103 organizat\u0103, de obicei erau doar c\u00e2teva persoane implicate \u00eentr-o b\u0103taie, \u00een care una scoatea un cu\u021bit \u0219i o \u00eenjunghia pe cealalt\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 vedem c\u0103 nu po\u021bi avea o strategie pentru omucideri f\u0103r\u0103 s\u0103 prive\u0219ti violen\u021ba \u00een totalitatea ei, nu doar prin prisma poli\u021biei.\u201d<\/p>\n
Criza din Glasgow era at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t \u0219eful poli\u021biei care conducea for\u021ba la acel moment, William Rae, le-a dat lui McCluskey \u0219i colegului ei John Carnochan, \u0219ef adjunct al Departamentului de Investiga\u021bii Criminale, m\u00e2n\u0103 aproape liber\u0103 s\u0103 \u00eencerce s\u0103 rezolve problema. Rae a \u00eenfiin\u021bat echipa care avea s\u0103 devin\u0103 Violence Reduction Unit \u00een cadrul poli\u021biei, dar la marginea acesteia, permi\u021b\u00e2nd for\u021bei s\u0103 \u00ee\u0219i asume simultan meritele pentru succese \u0219i s\u0103 se distan\u021beze de e\u0219ecuri.<\/p>\n
\u201eAm primit o oarecare libertate \u0219i ni s-a permis s\u0103 e\u0219u\u0103m\u201d, spune McCluskey. \u201eExista recunoa\u0219terea faptului c\u0103, atunci c\u00e2nd ceva este at\u00e2t de teribil, trebuie s\u0103 reinventezi totul.\u201d<\/p>\n
Violen\u021ba, o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, SVRU a abordat violen\u021ba din perspectiva s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, descriind-o mai degrab\u0103 ca pe o boal\u0103 dec\u00e2t ca pe o infrac\u021biune. Au ales s\u0103 se concentreze pe preven\u021bie \u0219i interven\u021bie, nu pe reac\u021bia de dup\u0103 fapt\u0103. McCluskey compar\u0103 aceast\u0103 abordare cu gestionarea rujeolei: tratarea celor deja infecta\u021bi, vaccinarea grupurilor cu risc deosebit de ridicat \u0219i eforturile de prevenire a contamin\u0103rii \u00een comunitatea mai larg\u0103.<\/p>\n
A fost o decizie esen\u021bial\u0103 pentru succesul care a urmat.<\/p>\n
\u00cen forma sa cea mai simpl\u0103, o abordare de s\u0103n\u0103tate public\u0103 pentru combaterea violen\u021bei \u00eencepe cu adunarea de dovezi pentru a identifica \u0219i \u00een\u021belege problema, \u00eenainte de a analiza factorii care \u00eei pun pe oameni \u00een pericol \u0219i pe cei care \u00eei protejeaz\u0103.<\/p>\n
Aproape dou\u0103 treimi din toate actele de violen\u021b\u0103 li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar unui procent de 1% din popula\u021bia Sco\u021biei. Factorii de risc includ faptul de a fi un t\u00e2n\u0103r dintr-o zon\u0103 defavorizat\u0103 social, precum \u0219i lucruri precum \u0219omajul, s\u0103r\u0103cia \u0219i cre\u0219terea \u00eentr-un mediu familial instabil. Printre factorii care par s\u0103 protejeze \u00eempotriva violen\u021bei se num\u0103r\u0103 r\u0103m\u00e2nerea \u00een educa\u021bie \u0219i rela\u021biile parentale puternice.<\/p>\n
Interven\u021biile, de la ini\u021biative precum cea din Sheriff Court p\u00e2n\u0103 la grupuri de sprijin \u00eentre egali, programe educa\u021bionale \u0219i parteneriate cu asisten\u021bi sociali, medici \u0219i profesori, sunt apoi dezvoltate pentru a reduce riscul \u0219i a cre\u0219te protec\u021bia. Acestea sunt testate, implementate \u0219i extinse acolo unde au succes, iar apoi ciclul \u00eencepe din nou.<\/p>\n
Inspira\u021bia din toate col\u021burile lumii<\/p>\n
Dar multe dintre ideile implementate de SVRU au fost \u00eemprumutate din alte p\u0103r\u021bi ale lumii. Ideea de a aborda violen\u021ba ca problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 a \u00eenceput \u00een SUA \u00een anii 1970. A fost apoi adoptat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een 1996, c\u00e2nd aceasta a declarat violen\u021ba o problem\u0103 major\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 la nivel mondial.<\/p>\n
Cheia abord\u0103rii SVRU a fost \u00eens\u0103 preluarea a ceea ce se \u00eenv\u0103\u021base \u00een alt\u0103 parte \u0219i aplicarea acelui lucru la situa\u021bia unic\u0103 a Sco\u021biei.<\/p>\n
Sesiunile de autoreferire men\u021bionate aproape de \u00eenceputul acestui articol au fost modelate dup\u0103 un program \u00eempotriva violen\u021bei bandelor din Cincinnati, Ohio, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, provenea din Chicago Project for Violence Prevention. Acesta din urm\u0103 a adoptat, \u00een mod similar, o abordare de s\u0103n\u0103tate public\u0103 fa\u021b\u0103 de violen\u021b\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 care trecuse printr-o cre\u0219tere dramatic\u0103 a omuciderilor, mai mult de jum\u0103tate dintre acestea fiind legate de activitatea bandelor.<\/p>\n
\u201eCeea ce am ajuns s\u0103 facem foarte bine a fost implementarea altor idei \u00een contextul specific al Sco\u021biei\u201d, spune Linden. \u201eNu po\u021bi pur \u0219i simplu s\u0103 iei ceva ce func\u021bioneaz\u0103 \u00een Chicago sau Finlanda \u0219i s\u0103-l a\u0219ezi \u00een Glasgow, sau ceva ce func\u021bioneaz\u0103 \u00een Glasgow \u0219i s\u0103-l a\u0219ezi \u00een Edinburgh. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegi amploarea \u0219i natura propriei tale probleme pentru ca lucrurile s\u0103 func\u021bioneze.\u201d<\/p>\n
Pentru SVRU, acest lucru a \u00eensemnat ie\u0219irea din sec\u021bia de poli\u021bie \u0219i intrarea \u00een spitale, \u0219coli, departamente de asisten\u021b\u0103 social\u0103, activit\u0103\u021bi de tineret \u0219i comunit\u0103\u021bi. Denti\u0219tii au fost instrui\u021bi s\u0103 intervin\u0103, recunosc\u00e2nd leziunile legate de violen\u021b\u0103, document\u00e2ndu-le ca atare \u0219i \u00eendrum\u00e2nd pacien\u021bii c\u0103tre surse de ajutor c\u00e2t timp ace\u0219tia se aflau \u00eenc\u0103 pe scaun. Iar \u0219efii din educa\u021bie au fost convin\u0219i s\u0103 nu mai exclud\u0103 elevii: \u00een 2022\/23, au existat mai pu\u021bin de 12.000 de excluderi \u00een Sco\u021bia, comparativ cu un v\u00e2rf de aproape 45.000 \u00een 2006\/7.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce vestea s-a r\u0103sp\u00e2ndit, \u0219i al\u021bii s-au al\u0103turat. \u00cen 2008, Christine Goodall, chirurg oral, \u0219i doi colegi au \u00eenfiin\u021bat organiza\u021bia caritabil\u0103 Medics Against Violence. C\u00e2nd Goodall \u0219i-a \u00eenceput cariera \u00een chirurgia maxilo-facial\u0103, la finalul anilor 1990, \u00een Glasgow, serviciile erau cople\u0219ite de pacien\u021bi care sufereau traumatisme faciale \u00een urma violen\u021bei. Cu decenii \u00eenainte, ora\u0219ul \u00ee\u0219i d\u0103duse chiar numele unei astfel de r\u0103ni: \u201ez\u00e2mbetul Glasgow\u201d, o ran\u0103 provocat\u0103 prin t\u0103ierea gurii victimei p\u00e2n\u0103 la ureche.<\/p>\n
O nou\u0103 fa\u021b\u0103 a Sco\u021biei<\/p>\n
La \u00eenceputul anilor 2000, NHS a lucrat cu SVRU la ini\u021biative precum oferirea de sprijin pentru probleme legate de alcool \u00een clinicile de traum\u0103. Acestea au func\u021bionat bine, spune Goodall, \u201edar am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 probabil puteam face mai mult\u201d.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 vorbe\u0219ti doar cu pacien\u021bi care au deja r\u0103ni, e ca \u0219i cum ai \u00eenchide u\u0219a grajdului dup\u0103 ce calul a fugit\u201d, spune ea. Medics Against Violence a \u00eenfiin\u021bat un proiect educa\u021bional \u00een \u0219coli \u0219i un program numit \u201eHospital Navigators\u201d, \u00een care lucr\u0103tori de sprijin instrui\u021bi intervin atunci c\u00e2nd pacien\u021bii cu r\u0103ni provocate de violen\u021b\u0103 ajung la camera de urgen\u021b\u0103. Ambele exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n
A existat \u0219i o schimbare cultural\u0103 mai larg\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce munca SVRU a reformulat dezbaterea despre violen\u021b\u0103 \u00eentr-o discu\u021bie despre s\u0103n\u0103tate public\u0103, spune Alistair Fraser, profesor de criminologie la Universitatea din Glasgow. A existat un \u201ecor tot mai numeros\u201d de sprijin pentru aceast\u0103 abordare, pe m\u0103sur\u0103 ce lideri din s\u0103n\u0103tate, educatori, organiza\u021bii comunitare \u0219i primul guvern SNP s-au implicat.<\/p>\n
\u201eCred c\u0103 ceea ce ai v\u0103zut a fost SVRU schimb\u00e2nd termenii dezbaterii, iar oamenii au \u00eenceput cu to\u021bii s\u0103 c\u00e2nte de pe aceea\u0219i partitur\u0103\u201d, spune Fraser.<\/p>\n
Schimbarea conversa\u021biei despre reducerea violen\u021bei s-a potrivit util cu alte cadre emergente privind drepturile \u0219i bun\u0103starea copiilor, spune Fraser. De asemenea, s-a conectat la viziunea durabil\u0103 a Sco\u021biei despre sine, ajutat\u0103 de \u00eenfiin\u021barea Parlamentului Sco\u021bian \u00een 1999, ca \u021bar\u0103 unic de grijulie, orientat\u0103 spre bun\u0103stare \u0219i egalitar\u0103.<\/p>\n
Succesul Sco\u021biei \u00een reducerea violen\u021bei a devenit acum un exemplu admirat \u00een \u00eentreaga lume. \u0218i cei mai apropia\u021bi vecini ai Sco\u021biei au fost aten\u021bi.<\/p>\n
Din 2019, unit\u0103\u021bi VRU au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 20 de zone de poli\u021bie din Anglia \u0219i \u021aara Galilor, cu sprijinul SVRU. Aceasta include Londra, care a reprezentat aproape o treime dintre toate infrac\u021biunile cu cu\u021bit din Anglia \u0219i \u021aara Galilor anul trecut. Evalu\u0103rile timpurii au constatat o reducere a celor mai grave forme de violen\u021b\u0103 \u00een zonele unde func\u021bioneaz\u0103 o VRU.<\/p>\n
Ast\u0103zi, SVRU r\u0103m\u00e2ne parte din Police Scotland \u0219i prime\u0219te anual 1,1 milioane de lire sterline, adic\u0103 1,45 milioane de dolari, finan\u021bare din partea guvernului sco\u021bian.<\/p>\n
C\u00e2nd Kelly, 30 de ani, a devenit p\u0103rinte, s-a confruntat cu probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i fizic\u0103. Crescuse \u00eentr-un mediu familial dificil \u0219i \u00eei era greu s\u0103 gestioneze stresul \u0219i s\u0103-\u0219i regleze propriile emo\u021bii, to\u021bi ace\u0219tia fiind factori de risc pentru violen\u021b\u0103. BBC a schimbat numele lui Kelly la cererea ei, pentru a-i proteja identitatea.<\/p>\n
\u00cen 2024, recunosc\u00e2nd nevoia de a face ca locuin\u021ba familiei sale s\u0103 se simt\u0103 mai calm\u0103, Kelly s-a al\u0103turat unui grup de sprijin \u00eentre p\u0103rin\u021bi organizat \u00eentr-o gr\u0103dini\u021b\u0103 de SVRU, ca parte a activit\u0103\u021bii sale de interven\u021bie timpurie, conceput\u0103 pentru a reduce ciclurile intergenera\u021bionale ale violen\u021bei.<\/p>\n
\u201eM\u0103 sim\u021beam foarte izolat\u0103 \u00eenainte s\u0103 m\u0103 al\u0103tur grupului\u201d, spune ea. \u201eAdesea m\u0103 sim\u021beam cople\u0219it\u0103. \u00cencrederea mea era sc\u0103zut\u0103 \u0219i petreceam mult timp acas\u0103, ceea ce a \u00eenceput s\u0103-mi afecteze rela\u021biile cu partenerul meu, copiii mei \u0219i ceilal\u021bi din jurul meu.\u201d<\/p>\n
Dar, \u00een timp, lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se schimbe. \u201eGrupul m-a ajutat s\u0103 \u00een\u021beleg cum experien\u021bele mele din trecut m\u0103 afectau at\u00e2t pe mine, c\u00e2t \u0219i familia mea\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te ea. \u201eAm \u00eenceput s\u0103 procesez lucruri cu care nu m\u0103 confruntasem \u00eenainte\u2026 Acum pot vedea cum ruperea acestor tipare poate ajuta la crearea unui mediu mai pozitiv pentru copiii mei.\u201d<\/p>\n
Grupul a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit rela\u021biile lui Kelly cu partenerul ei \u0219i cu propria mam\u0103, spune ea. Casa ei se simte mai sprijinitoare, iar ea a devenit mai pu\u021bin izolat\u0103 dup\u0103 ce a format leg\u0103turi cu al\u021bi p\u0103rin\u021bi. Acum sper\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la munc\u0103 \u0219i vrea s\u0103 contribuie la sprijinirea altora din comunitatea ei.<\/p>\n
Mai este \u00eenc\u0103 de lucru: un studiu din 2024 a constatat c\u0103 reducerea violen\u021bei grave a \u00eencetinit \u00een ultimii ani, par\u021bial din cauza lipsei de \u201espa\u021bii sigure\u201d pentru tineri.<\/p>\n
Jimmy Paul, directorul SVRU din 2023, subliniaz\u0103 \u0219i pericolele re\u021belelor sociale, efectele persistente ale pandemiei de Covid-19 \u0219i faptul c\u0103 aproape unul din patru copii din Sco\u021bia cre\u0219te \u00een s\u0103r\u0103cie.<\/p>\n
\u201eMai putem face mai mult \u0219i credem c\u0103 violen\u021ba poate fi prevenit\u0103 \u0219i nu este inevitabil\u0103, a\u0219a c\u0103 trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m pe acest lucru \u00een timp ce ne confrunt\u0103m cu aceste noi provoc\u0103ri\u201d, spune Paul. El indic\u0103 munca pe termen lung care continu\u0103 \u00een \u0219coli, parteneriatele cu organiza\u021bii caritabile pentru persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i eforturile SVRU de a folosi datele pentru a identifica anumite zone de \u00eengrijorare unde pot interveni. \u201e\u00cenc\u0103 avem acel rol de jucat, ca un catalizator pentru \u00abcorul tot mai numeros\u00bb \u0219i pentru a-i ajuta pe ceilal\u021bi s\u0103-\u0219i vad\u0103 rolul \u00een reducerea violen\u021bei.\u201d<\/p>\n
McCluskey este acum directoare executiv\u0103 a Community Justice Scotland, un organism public non-departamental, finan\u021bat de guvernul sco\u021bian, dar independent \u0219i ghidat de dovezi. Ea este de acord \u0219i subliniaz\u0103 c\u0103 persoanele aflate la 30 \u0219i 40 de ani reprezint\u0103 acum majoritatea celor acuza\u021bi de omor \u00een Sco\u021bia, nu adolescen\u021bii \u0219i tinerii adul\u021bi. Este o tendin\u021b\u0103 care ar putea necesita noi interven\u021bii. Dar ea este dornic\u0103 \u0219i s\u0103 recunoasc\u0103 c\u00e2t de mult s-a schimbat.<\/p>\n
\u0218i, spune ea, de\u0219i numele multor persoane afectate de violen\u021b\u0103 \u00een diverse feluri \u00eei vor r\u0103m\u00e2ne \u00een minte pentru totdeauna, a pierdut \u0219irul oamenilor ale c\u0103ror vie\u021bi au fost schimbate de mi\u0219carea Sco\u021biei pentru reducerea violen\u021bei.<\/p>\n
Uneori, spune McCluskey, merge pe strad\u0103 \u00een Glasgow \u0219i vede pe cineva pe care l-a \u00eent\u00e2lnit prima dat\u0103 cu ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd acea persoan\u0103 era prins\u0103 \u00een violen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u201eS-ar putea s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim privirile, dar nu interac\u021bioneaz\u0103\u201d, spune ea. \u201eApoi \u00eemi trimit mesaj noaptea \u0219i spun: \u00abUite, acum am o via\u021b\u0103 diferit\u0103: am un nou partener, am un copil, am un loc de munc\u0103\u00bb\u201d, spune ea. \u201eA\u0219a c\u0103 nu spunem nimic \u00een acel moment. Doar ne uit\u0103m unul la cel\u0103lalt \u0219i recunoa\u0219tem c\u0103 am f\u0103cut parte din ceva \u00eempreun\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La \u00eenceputul anilor 2000, aveai de trei ori mai multe \u0219anse s\u0103 fii agresat \u00een Sco\u021bia dec\u00e2t \u00een…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":222762,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[62300,32,33,31,2954,11826,36,37,27,74,34,35,25,1879,41,40,38,39,5978,26,28,29,30,13462,71,72,73],"class_list":["post-222761","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-autoritati-publice","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-crime","tag-criminalitate","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-politie","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-scotia","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-violenta","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116861164751138967","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=222761"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222761\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/222762"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=222761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=222761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=222761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}