Ce fel de Ungarie urmeaz\u0103 dup\u0103 Orb\u00e1n?<\/p>\n
Victoria lui P\u00e9ter Magyar \u0219i a partidului Tisza nu \u00eenseamn\u0103 doar sf\u00e2r\u0219itul unei guvern\u0103ri. Ea pune cap\u0103t unui sistem politic construit metodic, timp de 16 ani, \u00een jurul unei singure persoane, al unei singure re\u021bele de putere \u0219i al unei realit\u0103\u021bi publice produse prin propagand\u0103.<\/p>\n
\u00centrebarea nu este \u00eens\u0103 numai ce au respins cet\u0103\u021benii maghiari atunci c\u00e2nd au votat \u00eempotriva lui Viktor Orb\u00e1n. \u00centrebarea adev\u0103rat\u0103 este ce va urma: dac\u0103 Ungaria va reu\u0219i s\u0103 ias\u0103 din mecanismul iliberal sau dac\u0103 vechiul profet va fi \u00eenlocuit pur \u0219i simplu cu unul nou.<\/p>\n
C\u00e2nd puterea politic\u0103 \u00eencepe s\u0103 cread\u0103 propria minciun\u0103<\/p>\n
Ce au respins cet\u0103\u021benii maghiari prin votul exprimat la alegerile parlamentare recente din Ungaria? Mai \u00eent\u00e2i, lucruri foarte concrete.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, aleg\u0103torii maghiari au respins continuarea jafului practicat de Viktor Orb\u00e1n \u0219i de guvernul s\u0103u. Au respins transformarea banilor publici \u00een bani particulari, respectiv trecerea lor \u00een m\u00e2inile oligarhilor, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cei 16 ani de domina\u021bie iliberal\u0103.<\/p>\n
Nu este vorba despre bani pu\u021bini. Aceste fonduri publice au fost sustrase \u00een nenum\u0103rate forme, \u00eenc\u00e2t aveam impresia, noi, cei din Ungaria, c\u0103 se creeaz\u0103 un stat dublu, un stat dublu la vedere. Un stat ad\u00e2nc, ad\u00e2nc \u00eenfipt \u00een Ungaria, dar care se vedea, care era la suprafa\u021b\u0103. Nu era un stat secret, ci unul care dispunea de resurse. O mare parte din banii publici sau din buget se ducea \u00een buzunare private ori \u00een fonduri private. Se ducea \u00een construc\u021bii licitate \u0219i c\u00e2\u0219tigate de apropia\u021bi ai lui Orb\u00e1n, expuse la vedere.<\/p>\n
Pentru aceast\u0103 situa\u021bie exista \u0219i o justificare din partea regimului Orb\u00e1n . Ea suna astfel: \u00eei vrem pe capitali\u0219tii no\u0219tri, pe capitali\u0219tii autohtoni, pentru c\u0103 noi nu ne vindem \u021bara. \u00cen 1990 nu exista un capitalism autohton, iar oamenii au acceptat aceast\u0103 explica\u021bie mult timp. Au spus: da, vrem capitali\u0219tii no\u0219tri, vrem boga\u021bii no\u0219tri. \u00cen realitate, era o form\u0103 de autoam\u0103gire, alimentat\u0103 de propaganda regimului \u0219i de apelul la reflexele na\u021bionaliste ale unei p\u0103r\u021bi a popula\u021biei. Dar, de la un moment dat, acest lucru chiar a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 la ochi.<\/p>\n
Al doilea lucru respins a fost minciuna. Din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni \u0219i-au dat seama c\u0103, \u00een \u021bes\u0103tura f\u0103cut\u0103 de propaganda guvernului, se spun foarte multe minciuni. Una dintre ele a fost aceea c\u0103 dac\u0103 Orb\u00e1n nu mai este la putere, Ungaria va intra \u00een r\u0103zboi cu Rusia, de partea Ucrainei, iar copiii, nepo\u021bii \u0219i tinerii vor fi du\u0219i pe front. Ora\u0219ele \u0219i locurile publice erau pline de afi\u0219e antiucrainene, anti-Zelenski \u0219i antieuropene. Tot mai mul\u021bi oameni au \u00een\u021beles \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 propagand\u0103 nu este adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n
\u00cen al treilea r\u00e2nd, o parte a popula\u021biei a respins apropierea de Rusia. Ungaria a avut nenum\u0103rate probleme \u00een istorie cu ru\u0219ii \u0219i cu Rusia. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 tancurile sovietice au intrat \u00een Budapesta \u00een 1956, lucru pe care ungurii nu l-au uitat niciodat\u0103. Opinia public\u0103 nu era, istoric, favorabil\u0103 ru\u0219ilor. Orb\u00e1n a \u00eencercat \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 aceast\u0103 percep\u021bie \u0219i s\u0103 conving\u0103 societatea c\u0103 locul Ungariei este l\u00e2ng\u0103 Rusia. O parte important\u0103 a popula\u021biei a spus: nu vrem o rela\u021bie at\u00e2t de apropiat\u0103 cu Rusia, o realitate cu care regimul \u0219i propaganda Fidesz au ales s\u0103 o confrunte prin continuarea acestei apropieri.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u0219it, mai ales tinerii nu s-au mai reg\u0103sit \u00een acest stil de conducere, \u00een acest stil de autocra\u021bie. Ei au spus: avem nevoie de alt limbaj, de alt stil, de libertate. Toat\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103 dens\u0103 de autocra\u021bie, minciun\u0103 \u0219i furt ap\u0103sa, \u00een primul r\u00e2nd, asupra lor.<\/p>\n
Dar poate cea mai mare gre\u0219eal\u0103 a puterii a fost alta: la un moment dat, pe culmile puterii, \u00eencepi s\u0103 crezi realitatea pe care ai creat-o pentru al\u021bii. Orb\u00e1n nu a observat c\u0103 lumea pe care o construise era \u00een curs de dispari\u021bie. Nu \u0219i-a f\u0103cut planuri pentru ceea ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dup\u0103 alegeri. Sondajele comandate de Fidesz, realizate de firmele apropiate partidului, ar\u0103tau c\u0103 acesta conducea cu 7 procente. Dup\u0103 alegeri, firmele respective au fost \u00eentrebate: \u201eDe ce ne-a\u021bi min\u021bit?\u201d R\u0103spunsul implicit a fost pe c\u00e2t de simplu, pe at\u00e2t de adev\u0103rat: \u201eNu asta voia\u021bi s\u0103 auzi\u021bi? Asta a\u021bi vrut, asta a\u021bi auzit. Pentru asta ne-a\u021bi pl\u0103tit: ca voi s\u0103 c\u00e2\u0219tiga\u021bi \u00een sondaje.\u201d<\/p>\n
Aceasta este una dintre sl\u0103biciunile profunde ale puterilor populismelor autoritare, care pornesc de la antiliberalism \u0219i ajung, \u00een final, la autoritarism. Ele produc o realitate pentru ceilal\u021bi \u0219i, la un moment dat, ajung s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ele \u00eensele \u00een interiorul ei.<\/p>\n
Se poate pr\u0103bu\u0219i \u00een 24 de ore ceea ce ai construit \u00een 16 ani<\/p>\n
Prima mea mare surpriz\u0103 a fost c\u0103 Viktor Orb\u00e1n \u0219i-a recunoscut \u00eenfr\u00e2ngerea. P\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 m-am temut c\u0103 nu o va face.<\/p>\n
A doua surpriz\u0103 a fost c\u00e2t de repede se poate destr\u0103ma totul.<\/p>\n
Noi credeam \u2013 \u0219i eu credeam \u2013 c\u0103 exist\u0103 mecanisme, structuri bine stabilite, c\u0103 va exista o opozi\u021bie puternic\u0103 din partea regimului fa\u021b\u0103 de rezultatele votului. Dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat asta. S-a pr\u0103bu\u0219it. S-a pr\u0103bu\u0219it \u00een 24 de ore.<\/p>\n
Foarte mul\u021bi dintre cei care f\u0103cuser\u0103 parte din sistem \u0219i-au schimbat atitudinea imediat dup\u0103 alegeri. Unii oligarhi au plecat din \u021bar\u0103. Reprezentan\u021bi ai presei \u0219i ai televiziunilor au demisionat din func\u021biile de conducere. Jurnali\u0219ti care f\u0103cuser\u0103 propagand\u0103 pentru Orb\u00e1n timp de 10, 15 sau 16 ani au fost concedia\u021bi. Al\u021bii au \u00eenchis pr\u0103v\u0103lia: \u201eNu mai avem finan\u021bare de stat, \u00eenchidem.\u201d<\/p>\n
Unul dintre cei care primiser\u0103 sute de miliarde de forin\u021bi de la fostul guvern pentru a face propagand\u0103 a ap\u0103rut \u00eentr-un podcast \u0219i a spus: \u201eOfer toate firmele mele gratis statului. Prelua\u021bi firmele mele.\u201d<\/p>\n
Desigur, nimeni nu a vrut s\u0103 le preia. Statul nu a vrut s\u0103 le preia, pentru c\u0103, mai degrab\u0103, va dori s\u0103 afle cum au fost folosite resursele publice.<\/p>\n
S-au golit sursele de finan\u021bare. Au secat resursele de stat sau cele publice. Re\u021belele nu mai func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Aceasta este o surpriz\u0103 extraordinar\u0103 pentru mine. Noi credeam c\u0103 exist\u0103 structuri puternice, institu\u021bii pline de oameni loiali fostului regim \u0219i o opozi\u021bie capabil\u0103 s\u0103 blocheze noua putere. \u00cen realitate, o mare parte din acest edificiu s-a dovedit dependent\u0103 de accesul la resursele statului \u0219i de apropierea de centrul puterii.<\/p>\n
C\u00e2nd acest centru a disp\u0103rut, re\u021beaua a \u00eenceput s\u0103 se dezintegreze.<\/p>\n
Am putea \u00eentreba: se poate pr\u0103bu\u0219i \u00eentr-o clip\u0103 ceea ce a fost construit de-a lungul a 16 ani? R\u0103spunsul este: da. Spre marea mea surprindere, nu am crezut c\u0103 tot imperiul se poate pr\u0103bu\u0219i at\u00e2t de repede.<\/p>\n
Aceast\u0103 pr\u0103bu\u0219ire arat\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i ceva mai profund. Sistemele iliberale par solide at\u00e2t timp c\u00e2t puterea distribuie bani, func\u021bii, protec\u021bie \u0219i vizibilitate. Ele creeaz\u0103 impresia unei arhitecturi durabile. Dar loialitatea construit\u0103 \u00een jurul resurselor publice este, adesea, o loialitate circumstan\u021bial\u0103.<\/p>\n
C\u00e2nd dispar banii, protec\u021bia \u0219i perspectiva continuit\u0103\u021bii la putere, dispare \u0219i o mare parte din fidelitatea afi\u0219at\u0103.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, aceast\u0103 destr\u0103mare rapid\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 toate problemele fostului regim au disp\u0103rut. Institu\u021biile esen\u021biale ale statului au fost populate, timp de ani de zile, cu oameni desemna\u021bi de majoritatea Fidesz. Curtea Constitu\u021bional\u0103, Pre\u0219edin\u021bia Republicii, Curtea de Conturi, Consiliul Bugetar \u0219i alte institu\u021bii-cheie pot continua s\u0103 creeze dificult\u0103\u021bi pentru noua guvernare.<\/p>\n
De aceea, victoria electoral\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 automat \u0219i eliberarea complet\u0103 a statului de vechile mecanisme de putere.<\/p>\n
Mai este \u0219i problema a\u0219tept\u0103rilor publice. C\u00e2nd deschizi dulapul, nu cade din el doar un schelet, ci un cimitir \u00eentreg. Din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni descoper\u0103 minciunile spuse de fosta putere, averile ascunse \u0219i bog\u0103\u021biile acumulate de reprezentan\u021bii sau apropia\u021bii acesteia.<\/p>\n
Pentru o perioad\u0103, aceste dezv\u0103luiri vor consolida sprijinul pentru P\u00e9ter Magyar. Dar acest sprijin nu va putea fi men\u021binut la nesf\u00e2r\u0219it doar prin raportare la trecut.<\/p>\n
Cet\u0103\u021benii vor a\u0219tepta rezultate. Vor a\u0219tepta ca schimbarea politic\u0103 s\u0103 se vad\u0103 \u00een func\u021bionarea institu\u021biilor, \u00een via\u021ba de zi cu zi \u0219i \u00een felul \u00een care statul \u00eei trateaz\u0103.<\/p>\n
De aceea, adev\u0103rata dificultate pentru noua putere nu este doar s\u0103 arate ce a g\u0103sit \u00een dulapurile vechiului regim, ci s\u0103 demonstreze c\u0103 poate guverna altfel.<\/p>\n
S\u0103 nu \u00eenlocuim un profet cu altul<\/p>\n
Apropo de liderul carismatic, aceast\u0103 sintagm\u0103 nu este inven\u021bia mea. Am \u00eenv\u0103\u021bat-o de la Max Weber.<\/p>\n
Liderul carismatic nu se na\u0219te, ci devine astfel. Publicul trebuie, mai \u00eent\u00e2i, probabil, s\u0103 a\u0219tepte un profet, un Mesia, ca cineva s\u0103 se poat\u0103 a\u0219eza \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie. Dar, a\u0219a cum devine un lider carismatic, tot at\u00e2t de repede \u00ee\u0219i poate pierde carisma.<\/p>\n
Pentru a confirma aceast\u0103 pozi\u021bie \u00een ochii publicului, liderul carismatic trebuie, spune Max Weber, s\u0103 produc\u0103 miracole \u00een fiecare zi. Altfel, publicul \u00ee\u0219i pierde \u00eencrederea \u0219i speran\u021ba \u00een acest lider. Trebuie s\u0103 faci tot timpul ceva, s\u0103 oferi ceva care pare a fi un miracol, o solu\u021bionare a unor probleme mai mult sau mai pu\u021bin reale, mai mult sau mai pu\u021bin \u00eenchipuite.<\/p>\n
Viktor Orb\u00e1n \u0219i-a p\u0103strat probabil influen\u021ba asupra unei p\u0103r\u021bi dintre intelectuali \u0219i oamenii de afaceri. Dar, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een raport cu tinerii, \u0219i-a pierdut carisma. Nu mai era liderul carismatic pe care Max Weber \u00eel definea ca atare.<\/p>\n
Acum se pune \u00eens\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 cei care \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een Viktor Orb\u00e1n nu caut\u0103 cumva un alt profet. Dac\u0103 nu vor s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 profetul vechi cu unul nou \u0219i s\u0103 a\u0219tepte acelea\u0219i miracole de la noul profet.<\/p>\n
Cred c\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, \u0219i despre asta este vorba.<\/p>\n
Tocmai de aceea, victoria lui P\u00e9ter Magyar nu trebuie interpretat\u0103 doar ca o schimbare de lider. Dac\u0103 ungurii au ales doar un alt profet, f\u0103r\u0103 s\u0103 resping\u0103 \u0219i mecanismul politic prin care \u00eentreaga comunitate era mobilizat\u0103 \u00een jurul unei singure persoane, atunci nu s-a schimbat nimic esen\u021bial. \u00centrebarea adev\u0103rat\u0103 este dac\u0103 votul din aprilie a \u00eensemnat \u0219i o schimbare de paradigm\u0103 politic\u0103.<\/p>\n
R\u0103spunsul meu este hot\u0103r\u00e2t, chiar dac\u0103 \u0219tiu c\u0103 va fi contestat: aceast\u0103 construc\u021bie a fost deja distrus\u0103.<\/p>\n
Semnele au ap\u0103rut foarte repede. Noul guvern a depus cerere pentru aderarea Ungariei la Parchetul European, lucru de care Viktor Orb\u00e1n s-a ferit ani la r\u00e2nd. Trebuie remarcat c\u0103 refuzul lui Orb\u00e1n nu a fost neutru. \u00censemna p\u0103strarea libert\u0103\u021bii de a folosi inclusiv banii europeni f\u0103r\u0103 un control extern suficient de puternic.<\/p>\n
\u00cen discursul fostei puteri, aceast\u0103 evitare a controlului era prezentat\u0103 drept ap\u0103rare a suveranit\u0103\u021bii. Narativul suna astfel: Bruxellesul vrea s\u0103 domine, elitele europene vor s\u0103 ocupe spa\u021biul public al statelor membre, globali\u0219tii \u0219i liberalismul \u201einfect\u201d vor s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 na\u021biunile.<\/p>\n
\u00cen realitate, era vorba despre o sustragere politic\u0103 de la regulile statului de drept \u0219i de la responsabilitatea public\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Orb\u00e1n \u0219i a Fidesz, vedem o reintegrare rapid\u0103 \u00een structurile \u0219i rela\u021biile europene. Primul drum al lui P\u00e9ter Magyar a fost la Bruxelles, la Ursula von der Leyen, pentru a readuce \u00een Ungaria banii europeni bloca\u021bi. Mesajul a fost limpede: vrem fondurile care ni se cuvin \u0219i vrem ca ele s\u0103 ajung\u0103 \u00een Ungaria.<\/p>\n
R\u0103spunsul european a fost, la r\u00e2ndul s\u0103u, clar: banii nu se acord\u0103 dup\u0103 simpatie. Exist\u0103 jaloane, condi\u021bii \u0219i termene-limit\u0103. Reintrarea \u00een rela\u021bia european\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar schimbarea tonului, ci acceptarea regulilor.<\/p>\n
Aici \u00eencepe \u00eens\u0103 adev\u0103ratul test.<\/p>\n
P\u00e9ter Magyar are o majoritate de peste dou\u0103 treimi \u00een Parlament. Aceast\u0103 putere poate fi folosit\u0103 pentru c\u00e2\u0219tigarea credibilit\u0103\u021bii de c\u0103tre institu\u021biile capturate de fostul regim, dar poate crea \u0219i tenta\u021bia de a repeta metoda lui Orb\u00e1n: orice idee politic\u0103 s\u0103 fie transformat\u0103 imediat \u00een norm\u0103 constitu\u021bional\u0103, doar pentru c\u0103 exist\u0103 voturile necesare.<\/p>\n
Asta s-a \u00eent\u00e2mplat constant \u00een timpul guvern\u0103rii Fidesz. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ap\u0103rea o idee menit\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 puterea politic\u0103 a lui Orb\u00e1n, era transformat\u0103 imediat \u00eentr-o norm\u0103 constitu\u021bional\u0103.<\/p>\n
S\u0103 nu p\u0103\u021bim din nou la fel.<\/p>\n
Noua putere nu trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 captur\u0103rii institu\u021biilor printr-o capturare \u00een sens invers. Nu trebuie s\u0103 transforme demantelarea vechiului sistem \u00eentr-o epurare personal\u0103 sau \u00eentr-o nou\u0103 concentrare a puterii.<\/p>\n
Exist\u0103, desigur, probleme institu\u021bionale reale. To\u021bi judec\u0103torii Cur\u021bii Constitu\u021bionale au fost numi\u021bi de majoritatea Fidesz. Pre\u0219edintele Republicii, Curtea de Conturi, Consiliul Bugetar \u0219i alte institu\u021bii pot crea dificult\u0103\u021bi pentru noua guvernare. Dar r\u0103spunsul nu trebuie s\u0103 fie pur \u0219i simplu: \u201e\u00cendep\u0103rta\u021bi-i, da\u021bi-i afar\u0103.\u201d<\/p>\n
Poate fi nevoie de o reg\u00e2ndire a pozi\u021biei institu\u021bionale a Cur\u021bii Constitu\u021bionale. Poate fi necesar\u0103 limitarea puterii excesive a Consiliului Bugetar[1]<\/a>. Poate fi nevoie de modificarea Constitu\u021biei. Dar toate acestea trebuie f\u0103cute prin reguli, proceduri \u0219i argumente constitu\u021bionale, nu prin reflexul de a folosi majoritatea pentru a \u00eenlocui oamenii unei tabere cu cei ai celeilalte.<\/p>\n P\u00e9ter Magyar a promis o nou\u0103 constitu\u021bie, dar a f\u0103cut-o \u00eentr-un mod prudent. A spus c\u0103 procesul ar putea dura 3 sau 4 ani. Nu vom avea m\u00e2ine o nou\u0103 constitu\u021bie.<\/p>\n Partidul Tisza vrea ca, la redactarea ei, s\u0103 participe un public c\u00e2t mai larg, exper\u021bi \u0219i speciali\u0219ti, dar nu numai. Poporul trebuie s\u0103 participe, nu doar printr-un referendum, ci \u0219i activ, la procesul constitu\u021bional.<\/p>\n Dac\u0103 aceast\u0103 promisiune va fi respectat\u0103, Ungaria ar putea avea, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o constitu\u021bie democratic\u0103, construit\u0103 pe baze democratice.<\/p>\n Un alt semn important este c\u0103 politicul s-a \u00eentors \u00een Parlament.<\/p>\n La \u00eenceputul anilor 1990, c\u00e2nd am fost membru al Parlamentului, toat\u0103 lumea urm\u0103rea transmisiile \u0219i dezbaterile parlamentare. Politica se desf\u0103\u0219ura acolo. Existau confrunt\u0103ri intense, cu tot teatrul pe care \u00eel presupune un parlament.<\/p>\n \u00cen ultimii 16 ani, Parlamentul aproape c\u0103 nu mai exista ca loc natural al politicii. Orb\u00e1n a condus, \u00een mare m\u0103sur\u0103, prin decrete \u0219i prin prelungirea st\u0103rii de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n Acum, parc\u0103 din senin, reapare dezbaterea politic\u0103. Este dur\u0103, uneori la obiect, alteori pe l\u00e2ng\u0103 subiect sau \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva unor persoane. Dar politica este \u0219i o lupt\u0103 \u00eentre persoane. Politica este \u0219i despre ceart\u0103. Nu este vorba numai despre ceart\u0103, desigur, dar cearta este o parte integrant\u0103 a politicului.<\/p>\n Am r\u0103mas lipit de ecran la \u0219edin\u021ba de constituire a noului Parlament, pentru c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, se \u00eent\u00e2mpla ceva.<\/p>\n Politicul s-a \u00eentors \u00een Parlament.<\/p>\n Aceasta este, poate, una dintre cele mai importante diferen\u021be dintre schimbarea democratic\u0103 \u0219i simpla \u00eenlocuire a unui lider. Nu faptul c\u0103 noul conduc\u0103tor promite mai multe miracole, ci faptul c\u0103 politica revine \u00een institu\u021bii, c\u0103 pluralismul reapare \u0219i c\u0103 puterea este din nou obligat\u0103 s\u0103 se confrunte cu reguli, dezbatere \u0219i opozi\u021bie.<\/p>\n Uniunea European\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 (doar) bani<\/p>\n Direc\u021bia viitoare a Ungariei nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 doar prin schimbarea unui guvern. Este vorba \u0219i despre revenirea Ungariei la o orientare european\u0103, dup\u0103 anii \u00een care Viktor Orb\u00e1n a transformat confruntarea cu Bruxellesul \u00eentr-un instrument permanent de legitimare politic\u0103.<\/p>\n Dar Europa nu \u00eenseamn\u0103 doar bani.<\/p>\n Europa nu \u00eenseamn\u0103 doar libert\u0103\u021bi economice. Nu \u00eenseamn\u0103 doar c\u0103 putem c\u0103l\u0103tori f\u0103r\u0103 vize sau chiar f\u0103r\u0103 pa\u0219aport dintr-un stat \u00een altul. Europa nu \u00eenseamn\u0103 numai c\u0103 avem un stil de via\u021b\u0103 comun, c\u0103 facem parte din aceea\u0219i civiliza\u021bie sau c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un spa\u021biu multicultural.<\/p>\n Toate acestea fac parte din Europa, dar nu ele reprezint\u0103 esen\u021ba.<\/p>\n Europa \u00eenseamn\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dou\u0103 mari tradi\u021bii care alc\u0103tuiesc identitatea european\u0103: democra\u021bia \u0219i statul de drept. De la greci \u00eencoace, timp de aproximativ 2.500 de ani, europenii au construit aceste idei \u0219i aceste valori. Europa este o comunitate de valori, iar noi ne definim prin apartenen\u021ba la ele.<\/p>\n Nu putem spune c\u0103 suntem europeni \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 sus\u021binem tendin\u021be autoritare. Dac\u0103 sus\u021binem democra\u021biile liberale \u0219i pluraliste, statul de drept \u0219i libert\u0103\u021bile individuale, atunci sus\u021binem tocmai ceea ce populismul a atacat \u00een ultimii ani.<\/p>\n Apartenen\u021ba la institu\u021biile europene \u00eenseamn\u0103 acceptarea valorilor europene. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea European\u0103 le formuleaz\u0103 foarte clar: respectarea demnit\u0103\u021bii umane, libertatea, democra\u021bia, egalitatea, statul de drept \u0219i drepturile omului.<\/p>\n Aici se afl\u0103 adev\u0103ratul sens al apartenen\u021bei la Uniunea European\u0103.<\/p>\n Tocmai de aceea, revenirea Ungariei \u00een rela\u021bia cu institu\u021biile europene nu se poate reduce la deblocarea fondurilor. Primul drum al lui P\u00e9ter Magyar la Bruxelles a avut, desigur, \u0219i o miz\u0103 financiar\u0103. Ungaria are nevoie de banii europeni bloca\u021bi \u00een timpul guvern\u0103rii lui Orb\u00e1n. Dar r\u0103spunsul primit a fost limpede: fondurile nu sunt acordate \u00een func\u021bie de simpatie politic\u0103. Exist\u0103 jaloane, condi\u021bii \u0219i termene-limit\u0103.<\/p>\n Reintegrarea european\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar schimbarea tonului. \u00censeamn\u0103 acceptarea regulilor.<\/p>\n Aceea\u0219i abordare pragmatic\u0103 va trebui s\u0103 defineasc\u0103 \u0219i rela\u021bia Ungariei cu Rusia. Nu cred c\u0103 putem vorbi despre ruperea rela\u021biilor economice cu Rusia doar pentru c\u0103 P\u00e9ter Magyar a c\u00e2\u0219tigat alegerile. Ungaria nu dispune de suficiente resurse energetice \u0219i este nevoit\u0103, deocamdat\u0103, s\u0103 importe energie din Rusia. Acesta este un fapt.<\/p>\n Ceea ce poate face noua guvernare este s\u0103 diversifice sursele de energie \u0219i s\u0103 a\u0219eze rela\u021bia cu Rusia sub umbrela intereselor europene ale Ungariei. Va trebui s\u0103 fie o rela\u021bie pragmatic\u0103 \u0219i realist\u0103: nici antiruseasc\u0103 prin reflex, nici prorus\u0103 \u00een sensul ideologic cultivat de Viktor Orb\u00e1n.<\/p>\n \u00cen celelalte privin\u021be, P\u00e9ter Magyar \u0219i-a anun\u021bat sprijinul pentru ajutorul acordat Ucrainei, condi\u021bionat \u0219i de respectarea drepturilor minorit\u0103\u021bii maghiare de acolo. \u0218i-a anun\u021bat sprijinul pentru sanc\u021biunile europene \u00eempotriva Rusiei, pe care Orb\u00e1n le-a blocat sau le-a \u00eent\u00e2rziat \u00een mod repetat.<\/p>\n Aceast\u0103 schimbare de direc\u021bie este important\u0103, dar nu este suficient\u0103.<\/p>\n Testul noii puteri nu va fi doar dac\u0103 Ungaria se apropie din nou de Bruxelles, ci \u0219i ce fel de rela\u021bie va construi \u00eentre na\u021biune, lider \u0219i institu\u021bii. Viktor Orb\u00e1n privatizase simbolurile na\u021bionale \u0219i chiar cuv\u00e2ntul \u201ena\u021bional\u201d. Mesajul s\u0103u era, \u00een esen\u021b\u0103: eu sunt na\u021biunea \u0219i nu pot fi \u00een opozi\u021bie, pentru c\u0103 eu sunt na\u021biunea.<\/p>\n P\u00e9ter Magyar a \u00eencercat s\u0103 recupereze aceste simboluri \u0219i s\u0103 le redea \u00eentregii comunit\u0103\u021bi. Mesajul s\u0103u a fost: nu numai tu faci parte din na\u021biune \u0219i nu tu e\u0219ti na\u021biunea; cu to\u021bii facem parte din na\u021biune.<\/p>\n Aceasta poate fi una dintre cele mai importante rupturi fa\u021b\u0103 de trecut. Na\u021biunea nu mai trebuie suprapus\u0103 peste persoana liderului, iar identitatea na\u021bional\u0103 nu trebuie folosit\u0103 \u00eempotriva apartenen\u021bei europene.<\/p>\n Desigur, putem construi \u0219i na\u021biuni imaginare, \u00eentemeiate pe mitologii fondatoare \u2014 de la daci p\u00e2n\u0103 la huni. Dar aceasta este o alt\u0103 baz\u0103 de legitimare \u0219i apar\u021bine unui alt registru de valori.<\/p>\n Toate na\u021biunile europene au propriile crize identitare. Rom\u00e2nii, maghiarii, germanii, austriecii sau italienii au \u00een istoria lor forme de autoritarism \u0219i momente \u00een care societ\u0103\u021bile au a\u0219teptat lideri providen\u021biali. Nu exist\u0103 aproape nicio na\u021biune care s\u0103 fi fost, din prima clip\u0103, f\u0103r\u0103 ezitare \u0219i f\u0103r\u0103 contradic\u021bii, european\u0103 \u00een sensul democra\u021biei \u0219i al statului de drept.<\/p>\n Cu to\u021bii avem aceste probleme de rezolvat cu noi \u00een\u0219ine. Un posibil r\u0103spuns este patriotismul constitu\u021bional: ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de valorile, drepturile \u0219i regulile ordinii democratice, nu fa\u021b\u0103 de mitologia unui lider sau a unei identit\u0103\u021bi etnice exclusive.[2]<\/a><\/p>\n \u00centrebarea este c\u00e2t de consecven\u021bi \u0219i c\u00e2t de hot\u0103r\u00e2\u021bi suntem s\u0103 continu\u0103m pe un drum democratic, \u00eentemeiat pe statul de drept \u0219i pe libert\u0103\u021bi garantate.<\/p>\n Imperiul construit \u00een 16 ani s-a pr\u0103bu\u0219it. Nu \u0219tim \u00eenc\u0103 ce fel de Ungarie \u00eei va urma. Dar criteriul dup\u0103 care noua putere trebuie judecat\u0103 este deja clar: nu prin numele liderului \u0219i nici prin miracolele pe care le promite, ci prin felul \u00een care va fi limitat\u0103, controlat\u0103 \u0219i readus\u0103 \u00een institu\u021bii.<\/p>\n Not\u0103: Editorialul dezvolt\u0103 ideile \u0219i argumentele formulate de autor \u00een interviul acordat platformei EDGE \u00een iunie 2026. Textul a fost adaptat din forma dialogat\u0103 pentru publicare editorial\u0103 \u0219i revizuit de autor. Editorialul \u0219i interviul pot fi vizualizate \u0219i pe platforma EDGE: https:\/\/www.edge-podcast.com\/<\/a>.<\/p>\n