{"id":226572,"date":"2026-07-09T06:51:13","date_gmt":"2026-07-09T06:51:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/226572\/"},"modified":"2026-07-09T06:51:13","modified_gmt":"2026-07-09T06:51:13","slug":"bomba-cu-ceas-din-romania-si-ue-dezvaluita-de-un-sociolog-ne-luptam-doar-cu-monstrul-din-afara-dar-uitam-de-monstrii-din-interior","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/226572\/","title":{"rendered":"Bomba cu ceas din Rom\u00e2nia \u0219i UE, dezv\u0103luit\u0103 de un sociolog: \u201eNe lupt\u0103m doar cu monstrul din afar\u0103, dar uit\u0103m de mon\u0219trii din interior\u201d"},"content":{"rendered":"

Europenii au decis la summitul de la Ankara s\u0103 aloce \u0219i mai mul\u021bi bani pentru \u00eenarmare, dar totul ar putea veni cu un risc. Politologul Corina L\u0103c\u0103tu\u0219, de la Londra, avertizeaz\u0103 c\u0103 neglijarea problemelor sociale va servi ca muni\u021bie pentru partidele radicale \u0219i populiste, care vor profita din plin.<\/p>\n

\t\t\t\"Guvernele<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u0219i UE au o popula\u021bie tot mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cit\u0103. FOTO: Captur\u0103 video<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen
\ntimp ce la Ankara se prezint\u0103 planuri triumfaliste pentru noi aloc\u0103ri fonduri destinate armamentului, pre\u0219edinta
\nComisiei Europene, Ursula von der Leyen, le solicit\u0103 statelor membre UE
\ns\u0103 g\u0103seasc\u0103
\nnoi surse de venit pentru viitorul
\nbuget al Uniunii
\nEuropene (2028-2034).
\nPotrivit EFE, \u00eentr-un discurs \u00een Irlanda, \u0219efa Comisiei Europene a
\nspus c\u0103,
\n\u00een caz contrar, vor
\ntrebui majorate
\ncontribu\u021biile na\u021bionale sau
\nbugetul
\npropus de Bruxelles va
\nfi redus cu p\u00e2n\u0103 la 40%, suger\u00e2nd noi cre\u0219teri de taxe \u0219i
\nimpozite.<\/p>\n

Dac\u0103 deciziile cu privire la alocare a tot mai multe fonduri pentru securitate sunt aplaudate \u00een picioare de politicieni \u0219i de militari, exist\u0103 \u0219i voci care le contest\u0103. Exper\u021bii
\natrag aten\u021bia asupra faptului c\u0103 politicile de \u00eenarmare \u0219i militarizarea excesiv\u0103, suprapuse
\ncu politicile de austeritate, reprezint\u0103 cocktailul perfect pentru
\ns\u0103r\u0103cirea popula\u021biei \u0219i ruinarea educa\u021biei, a cercet\u0103rii \u0219i a
\npoliticilor de dezvoltare a Europei. La fel de grav este partidele radicale, care exploateaz\u0103 deja inteligent
\nnemul\u021bumirile tot mai mari ale popula\u021biei s\u0103r\u0103cite, cresc \u00een sondaje. Astfel, scenariile \u00een care populi\u0219tii \u0219i euroscepticii vor ajunge la putere \u00een tot mai multe state europene devin tot mai plauzibile.<\/p>\n

Corina
\nL\u0103c\u0103tu\u0219 este profesor universitar la Departamentul de Sociologie,
\n\u0219tiin\u021be politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale la Queen Mary
\nUniversity of London. Din perspectiva sociologului, rom\u00e2nca
\navertizeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i Uniunea European\u0103 risc\u0103 s\u0103 se confrunte cu o
\ncriz\u0103 social\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, care va anula \u00een mare m\u0103sur\u0103
\neforturile \u00een direc\u021bia securit\u0103\u021bii \u0219i va provoca focare de
\ntensiune intern\u0103. La final, toate aceste probleme vor servi mai mult dec\u00e2t oricui tocmai Moscovei \u0219i
\npartidelor radicale populiste.\n<\/p>\n

Adev\u0103rul:
\nEuropenii str\u00e2ng r\u00e2ndurile \u0219i au anun\u021bat \u00eenc\u0103 dinainte de
\nsummitul NATO de la Ankara c\u0103 vor cheltui tot mai mult pentru
\nsecuritate. \u00cen paralel, pre\u0219edinta Comisiei Europene, Ursula von
\nder Leyen, sus\u021bine c\u0103 \u021b\u0103rile membre vor trebui s\u0103 creasc\u0103 \u0219i
\nmai mult taxele \u0219i impozitele, iar temerea e c\u0103 se va t\u0103ia \u0219i mai
\nmult de la educa\u021bie, cercetare \u0219i s\u0103n\u0103tate. De ce de fiecare dat\u0103
\npoliticile de austeritate se concentreaz\u0103 tocmai pe aceste domenii \u0219i
\nce urm\u0103ri ar putea s\u0103 existe?<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nCorina L\u0103c\u0103tu\u0219: Politicile
\nsociale, \u00een momentul \u00een care am trecut prin criza economic\u0103 din
\n2008, au fost cele care au fost practic sacrificate \u00eempreun\u0103 cu
\npoliticile legate de dezvoltare, cercetare, deci
\nR&D, research and development (cercetare
\n\u0219i dezvoltare), ca s\u0103 folosesc terminologia de la Bruxelles.
\n\u00cen momentul \u00een care tai finan\u021barea pentru cercetare \u0219i
\ndezvoltare, practic creezi alt gen de probleme \u0219i alte patologii \u00een
\nsistem. Pentru c\u0103, practic nu sus\u021bii universit\u0103\u021bile suficient de
\nbine, nu sus\u021bii proiectele de cercetare care sunt independente, de\u0219i
\nexist\u0103 finan\u021bare la nivel european, dar nu faci din asta o
\nprioritate. \u0218i atunci \u021b\u0103ri precum China vor face avansuri \u0219i
\nprogrese mult mai mari, din punctul \u0103sta de vedere, \u00een timp ce
\nEuropa va continua s\u0103 bat\u0103 pasul pe loc.<\/p>\n

\n\u00cen America contextul este totu\u0219i
\npu\u021bin diferit, cel pu\u021bin atunci c\u00e2nd vine vorba despre
\nuniversit\u0103\u021bi \u0219i despre cercetare. De exemplu, de\u0219i universit\u0103\u021bile
\nsunt foarte, foarte puternice \u0219i bine finan\u021bate, sau cel pu\u021bin \u00een
\nbaza istoric\u0103 au fost, dar acum, \u00een ultima vreme, li s-a t\u0103iat
\nfinan\u021barea, au foarte multe companii particulare, private, care finan\u021beaz\u0103 din interiorul lor. Bine, din punct de vedere etic sunt
\nni\u0219te decizii destul de controversate, dar cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 se
\npromoveaz\u0103 cercetarea \u0219i dezvoltarea, inova\u021bia \u00een general, deci
\ndezvoltarea de proiecte noi, tehnologice, farmaceutice \u0219i a\u0219a mai
\ndeparte. Dar \u00een contextul european, practic, noi n-am mai avansat
\ndin punctul \u0103sta de vedere.\n<\/p>\n

\nSingurul proiect important, s\u0103
\nzicem, de la nivel global pe care-l avem este Claude, care este un
\nproiect de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 din Fran\u021ba, de exemplu. Deci
\nam r\u0103mas mult \u00een urm\u0103 fa\u021b\u0103 de China \u0219i mult \u00een urm\u0103 fa\u021b\u0103 de
\nAmerica.<\/p>\n

\t\t\tPierdem previzibil competi\u021bia cu China \u0219i SUA<\/p>\n

\u0218i
\ncum s-a ajuns aici?<\/p>\n

Acum,
\ndin punctul meu de vedere, acesta e \u00een primul r\u00e2nd un proiect
\neconomic \u0219i este rezultatul, consecin\u021ba unor decizii economice
\nluate la Bruxelles. \u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc aici \u00een primul r\u00e2nd la aceste
\npolitici de austeritate.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nCe mi-a fost mie foarte clar, \u0219i cred c\u0103 e clar
\nmultor anali\u0219ti politici, sunt convins\u0103 c\u0103 \u0219i multor jurnali\u0219ti,
\neste faptul c\u0103 proiectul european este un proiect neoliberal din
\npunct de vedere economic. Este liberal-democrat \u00een sensul c\u0103 crede
\n\u00een democra\u021bie \u0219i crede \u00een drepturi \u0219i \u00een statul de drept. Deci
\nasta e partea politic\u0103 \u0219i social\u0103, dar pe partea economic\u0103 a
\nf\u0103cut o prioritate din strategiile economice neoliberale. Asta
\n\u00eenseamn\u0103 pia\u021b\u0103 deschis\u0103, free trade, deci sunt idealuri
\npromovate de ceea ce se cheam\u0103 Consensul de la Washington, de
\norganiza\u021biile interna\u021bionale ie\u0219ite din Washington. Deci ONU,
\nFMI-ul, Banca Mondial, toate au avut ca punct de pornire acela\u0219i gen
\nde proiect politic, practic, \u0219i \u00een momentul \u00een care Uniunea
\nEuropean\u0103 s-a dezvoltat, Uniunea European\u0103 s-a dezvoltat practic
\nini\u021bial ca un pact economic \u0219i de comer\u021b. Deci asta a fost practic
\nprioritatea principal\u0103, dup\u0103 care a devenit un proiect politic \u0219i
\nsocial \u0219i cultural. Asta din punct de vedere istoric.<\/p>\n

\t\t\t\"Este<\/p>\n

Corina L\u0103c\u0103tu\u0219 este profesor universitar la Queen Mary University of London<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen
\ngeneral, priorit\u0103\u021bile lor au fost neoliberale. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103,
\ndin punct de vedere economic, foarte multe din deciziile luate de
\nUniunea European\u0103 au fost \u00een favoarea austerit\u0103\u021bii economice,
\npentru a se limita deficitul bugetar. Iar pentru asta, au fost date
\ndeoparte multe politici sociale. Sigur, este cumva de \u00een\u021beles
\nfaptul c\u0103 deficitul bugetar trebuie redus, nu asta este de discutat,
\nci modul cum se face.<\/p>\n

Problema
\ne, zic mul\u021bi exper\u021bi, c\u0103 austeritatea love\u0219te exact categoriile
\nsociale cele mai vulnerabile. Dup\u0103 ce cazurile revolt\u0103toare ale
\ncopiilor maltrata\u021bi \u0219i uci\u0219i \u00een orfelinatele din Rom\u00e2nia au
\ndevenit brand de \u021bar\u0103 \u00een anii 90 \u0219i o pat\u0103 greu de \u0219ters pe
\nobrazul nostru, ultimul caz cu b\u0103tr\u00e2nii abandona\u021bi \u0219i l\u0103sa\u021bi pe
\nurma unor profitori la Bihor a ajuns din nou \u00een str\u0103in\u0103tate. Ce ne spune
\nacest lucru despre Rom\u00e2nia, despre conduc\u0103tori \u0219i politicieni, dar
\n\u0219i despre noi \u0219i c\u00e2t de grav\u0103 e boala de care suferim?<\/p>\n

A\u0219
\nspune c\u0103 boala este \u00eentr-adev\u0103r foarte, foarte grav\u0103, dar \u0219i c\u0103 ea nu
\neste specific\u0103 doar Rom\u00e2niei. Din punctul meu de vedere, este o
\npatologie cel pu\u021bin european\u0103, dac\u0103 nu chiar mondial\u0103. \u00cen plus,
\n\u00een mod cert ea este prezent\u0103 \u0219i \u00een America<\/a>. Problema este c\u0103
\naceast\u0103 criz\u0103 structural\u0103 va deveni din ce \u00een ce mai acut\u0103 din
\ncauza modului \u00een care este articulat sistemul actual.\n<\/p>\n

\nNeoliberalismul economic nu
\nfavorizeaz\u0103 coeziunea social\u0103 \u0219i nici sus\u021binerea comunit\u0103\u021bilor
\nsau a persoanelor vulnerabile. Din p\u0103cate, \u00een viziunea neoliberal\u0103,
\nfondurile destinate asisten\u021bei sociale sunt primele care dispar sau
\nsunt t\u0103iate atunci c\u00e2nd apar reorient\u0103ri ale priorit\u0103\u021bilor
\nbugetare.\n<\/p>\n

\n\u00cen momentul de fa\u021b\u0103,
\nprioritatea absolut\u0103 la nivel european a devenit armata,
\nmilitarizarea \u0219i securitatea regional\u0103. C\u00e2nd to\u021bi ace\u0219ti bani,
\ntoate bugetele sunt direc\u021bionate masiv c\u0103tre securitate, c\u0103tre
\nmilitari, banii aceia trebuie lua\u021bi de undeva. Iar cum logica
\nneoliberal\u0103 nu pune pre\u021b pe popula\u021bia defavorizat\u0103 sau pe
\ninfrastructura de asisten\u021b\u0103 public\u0103, primele sacrificate sunt
\nprogramele de protec\u021bie social\u0103. De fapt, la ora actual\u0103, cu to\u021bii
\nsuntem afecta\u021bi, de\u0219i poate nu ne d\u0103m seama. \u0218i suntem afecta\u021bi
\n\u00een primul r\u00e2nd din cauz\u0103 c\u0103 nu mai putem spera s\u0103 avem o
\ninfrastructur\u0103 solid\u0103 de servicii publice de pe urma c\u0103reia s\u0103
\nputem beneficia la nevoie.\n<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nNu sus\u021bin ideea c\u0103 statele
\ntrebuie s\u0103 finan\u021beze absolut pe toat\u0103 lumea \u00een mod egal, orbe\u0219te
\n\u0219i f\u0103r\u0103 o analiz\u0103 riguroas\u0103. \u00cens\u0103 un stat din care lipsesc cu
\ndes\u0103v\u00e2r\u0219ire politicile publice de sus\u021binere a popula\u021biei devine
\ninevitabil o societate profund vulnerabil\u0103.\n<\/p>\n

\nM\u0103 \u00eentorc la sistemul de
\neduca\u021bie, privi\u021bi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een acolo: \u00een momentul \u00een
\ncare o \u021bar\u0103 te oblig\u0103 s\u0103 pl\u0103te\u0219ti sume exorbitante pentru a
\nstudia la universitate, iar o familie cu venituri modeste nu \u00ee\u0219i
\npoate permite acest cost, statul respectiv creeaz\u0103 \u00een mod deliberat
\no vulnerabilitate intelectual\u0103 \u0219i economic\u0103 ale c\u0103rei efecte
\nnegative se vor deconta catastrofal \u00een viitor. Iar c\u00e2nd mut\u0103m
\nlentila spre persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi sau spre segmentele cu un
\ngrad extrem de ridicat de vulnerabilitate, realitatea devine de-a
\ndreptul tragic\u0103.<\/p>\n

\t\t\tUn european din 5 \u0219i unul din 3 rom\u00e2ni sunt s\u0103raci<\/p>\n

Rom\u00e2nia
\nse afl\u0103 pe primele locuri \u00een UE \u00een privin\u021ba riscului de s\u0103r\u0103cie
\n\u0219i excluziune social\u0103, iar \u0219i mai surprinz\u0103tor, 21% din popula\u021bia
\nstatelor membre se confrunt\u0103 cu aceea\u0219i problem\u0103. Pe de alt\u0103
\nparte, cum spuneam, se vorbe\u0219te de noi taxe \u0219i impozite pentru europeni, \u00een timp ce la
\nsummitul NATO de la Ankara, dar \u0219i \u00eenainte de asta s-a insistat c\u0103
\ntrebuie s\u0103 d\u0103m \u0219i mai mul\u021bi bani pentru \u00eenarmare. Nu
\ncumva risc\u0103m s\u0103 ne afund\u0103m \u00een acest cerc vicios \u00een care, \u00een loc
\ns\u0103 combatem s\u0103r\u0103cia, o amplific\u0103m?<\/p>\n

Ba
\nda, exact asta am constatat \u0219i eu, dar \u0219i al\u021bi colegi din acest
\ndomeniu. De fapt, realiz\u0103m c\u0103 noi chiar suntem prin\u0219i \u00eentr-un
\ncerc vicios perfect. C\u00e2nd priorit\u0103\u021bile absolute sunt reorientate
\nmasiv c\u0103tre \u00eenarmare<\/a>, c\u0103tre militari \u0219i nu se mai face altceva
\ndec\u00e2t s\u0103 se taie permanent din fondurile publice destinate
\nprogramelor de sprijin sau ONG-urilor care chiar fac treab\u0103 pe teren
\n\u00een comunit\u0103\u021bi, nu doar pe h\u00e2rtie, problema se acutizeaz\u0103
\nteribil. La fel, se taie mereu de la s\u0103n\u0103tate, se taie de la
\neduca\u021bie, t\u0103iem aproape totul, mai pu\u021bin banii pe care \u00eei d\u0103m pe
\narme. Acei bani sunt tot mai mul\u021bi de la an la an, iar pentru asta
\nse g\u0103sesc permanent solu\u021bii. Pentru a combate s\u0103r\u0103cia \u0219i a
\nrezolva problemele cu care se confrunt\u0103 societatea, nu g\u0103sim
\nsolu\u021bii, se g\u0103sesc doar scuze.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nDrepturile omului exist\u0103, sunt
\nstipulate \u00een acorduri interna\u021bionale cu o valoare juridic\u0103 \u0219i
\nmoral\u0103 uria\u0219\u0103, concepute istoric tocmai pentru a evita ororile
\ntrecutului, cum au fost Holocaustul sau discriminarea sistemic\u0103 a
\nromilor \u0219i a altor minorit\u0103\u021bi \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi
\nMondial. \u00cens\u0103 implementarea efectiv\u0103 a acestui cadru legal cade
\nexclusiv \u00een sarcina \u0219i responsabilitatea fiec\u0103rui guvern na\u021bional.
\nExist\u0103 mecanisme de monitorizare global\u0103, dar dac\u0103 statul na\u021bional
\nnu \u00ee\u0219i asum\u0103 respectarea \u0219i finan\u021barea acestor drepturi \u00een mod
\nconcret, ele r\u0103m\u00e2n simple litere moarte pe o foaie de h\u00e2rtie. F\u0103r\u0103
\ninstitu\u021bii puternice \u0219i f\u0103r\u0103 finan\u021bare pentru societatea civil\u0103
\ncare lucreaz\u0103 la firul ierbii, riscul ca drepturile omului s\u0103 fie
\ncomplet ignorate \u00een viitor este uria\u0219.<\/p>\n

\t\t\tMonstrul din afar\u0103 \u0219i mon\u0219trii din interior<\/p>\n

Desigur,
\npoliticile de \u00eenarmare sunt un lucru greu de evitat \u00een actualul
\ncontext geopolitic, cu o Rusie agresiv\u0103 \u0219i imprevizibil\u0103 la
\ngrani\u021be. Totu\u0219i, nu cumva ne concentr\u0103m exclusiv pe \u201emonstrul\u201d
\nde afar\u0103, Rusia, \u0219i uit\u0103m c\u0103 avem \u0219i al\u021bi \u201emon\u0219tri\u201d \u00een interior,
\npe care chiar \u00eei hr\u0103nim c\u00e2nd accept\u0103m s\u0103 fim tot mai s\u0103raci,
\ntot mai pu\u021bin educa\u021bi \u0219i tot mai polariza\u021bi? Sau pur \u0219i simplu nu mai exist\u0103 solu\u021bii?<\/p>\n

Cumva
\nne facem singuri un r\u0103u \u0219i
\nmai mare ignor\u00e2nd
\nechilibrul dintre securitatea militar\u0103 \u0219i cea social\u0103, sunt
\n\u00eentru totul de acord cu dumneavoastr\u0103. De\u0219i risc s\u0103 par pu\u021bin
\nidealist\u0103, cred cu t\u0103rie c\u0103, dac\u0103 exist\u0103 o veritabil\u0103 voin\u021b\u0103
\npolitic\u0103, un guvern poate \u0219i trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u00een mod
\nechilibrat at\u00e2t politicile publice sociale, c\u00e2t \u0219i pe cele
\neconomice \u0219i militare \u00een acela\u0219i timp. Desigur, alocarea
\nresurselor variaz\u0103 \u00een func\u021bie de contextul geopolitic \u0219i de
\ndoctrina partidelor aflate la putere, dar c\u00e2nd decizi s\u0103
\ndirec\u021bionezi aproape totul \u00eentr-o singur\u0103 zon\u0103, \u00een cazul nostru cea militar\u0103, celelalte domenii
\nvor suferi inevitabil.\n<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nPrivind analitic contextul
\nactual, Uniunea European\u0103 a asumat decizia strategic\u0103 de a sus\u021bine
\nmilitar Ucraina pe termen lung. Este cumva de \u00een\u021beles c\u0103 ne
\n\u00eenarm\u0103m puternic pentru a preveni riscul unui conflict direct cu
\nRusia pe teritoriu european. \u00cens\u0103 ignor\u0103m o \u00eentrebare
\nfundamental\u0103: dac\u0103 suntem o societate m\u0103cinat\u0103 de boli,
\ninegalit\u0103\u021bi \u0219i colaps social, cum va putea popula\u021bia noastr\u0103 s\u0103
\nfac\u0103 fa\u021b\u0103 unui eventual r\u0103zboi? Cine va mai lupta?\n<\/p>\n

\nDac\u0103 ne uit\u0103m la natalitatea
\nextrem de sc\u0103zut\u0103 de la nivelul \u00eentregului continent, dac\u0103 privim
\n\u0219i con\u0219tientiz\u0103m c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar \u0219i \u00een cele mai multe
\nstate UE, popula\u021bia este mult \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, dilema devine absurd\u0103.
\n\u0218i nu putem s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 pe cine am trimite pe front \u00een cazul unui r\u0103zboi. \u00cei vom trimite oare pe b\u0103tr\u00e2nii care oricum abia mai tr\u0103iesc din pensii de mizerie? Pentru c\u0103
\nnatalitatea este tot mai sc\u0103zut\u0103, tinerii sunt tot mai pu\u021bini, iar
\noamenii nemul\u021bumi\u021bi nu vor g\u0103si motive s\u0103 mearg\u0103 pe front c\u00e2nd
\nse simt tr\u0103da\u021bi \u00een primul r\u00e2nd de propriile guverne.<\/p>\n

\t\t\t
\n Dezastrul din spatele corvetelor blocate: Un general NATO explic\u0103 de ce am ajuns la \u201emomentul T0\u201d \u0219i ce bani pierdem<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Cum spuneam, solu\u021bii pentru a evita ce e mai r\u0103u \u00eenc\u0103 mai exist\u0103. \u00cen plus, exist\u0103 solu\u021bii \u0219i
\ncanale diplomatice complexe care ar putea fi explorate, dar despre
\nele nu se mai discut\u0103 absolut deloc \u00een acest moment, deoarece
\nprioritatea zero este \u00eenarmarea. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 industria
\narmamentului este un gigant global extrem de puternic, care
\ninfluen\u021beaz\u0103 deciziile geostrategice, politicile de mediu \u0219i
\n\u00eens\u0103\u0219i diploma\u021bia mondial\u0103, orice s-ar spune.<\/p>\n

Nu
\ncumva marele pericol e c\u0103 aceast\u0103 miopie birocratic\u0103 de la
\nBruxelles le ridic\u0103 mingea la fileu radicalilor \u0219i populi\u0219tilor,
\ncare profit\u0103 din plin c\u0103 nivelul de trai se degradeaz\u0103 \u00een
\ncontinuu \u0219i c\u0103 oamenii sunt tot mai lipsi\u021bi de speran\u021b\u0103 \u0219i
\nnemul\u021bumi\u021bi de modul \u00een care sunt trata\u021bi?<\/p>\n

Absolut. \u0218i aici trebuie numai s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne punem \u00een situa\u021bia unui om care tr\u0103ie\u0219te \u00een
\ns\u0103r\u0103cie lucie \u0219i se chinuie zi de zi s\u0103 \u00ee\u0219i hr\u0103neasc\u0103
\nfamilia, av\u00e2nd certitudinea empiric\u0103 c\u0103 statul l-a abandonat. Fie
\nc\u0103 vorbim despre discriminarea etnic\u0103 \u00een cazul comunit\u0103\u021bilor de
\nromi, fie despre excluziunea social\u0103 general\u0103, ace\u0219ti oameni sunt
\nprin\u0219i \u00een ceea ce numim \u201ecapcana s\u0103r\u0103ciei\u201d. Iar c\u00e2nd o genera\u021bie
\neste s\u0103rac\u0103, probabilitatea statistic\u0103 ca \u0219i copiii lor s\u0103
\nr\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103raci este uria\u0219\u0103. \u0218i uite a\u0219a ne g\u0103sim \u00eentr-un adev\u0103rat cerc vicios, iar pe m\u0103sur\u0103 ce accept\u0103m s\u0103 ne cufund\u0103m \u0219i mai mult este tot mai greu de spart.\n<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nC\u00e2nd te afli \u00een acest h\u0103u \u0219i
\nnu prime\u0219ti niciun ajutor de la autorit\u0103\u021bi, c\u00e2nd tr\u0103ie\u0219ti cu sentimentul c\u0103 e\u0219ti abandonat, c\u0103 nim\u0103nui nu-i pas\u0103 \u0219i c\u0103 statul \u021bi-a \u00eentors spatele devii extrem de
\nreceptiv la solu\u021biile simpliste, magice, propuse de populi\u0219tii de
\nextrem\u0103 dreapt\u0103. Dac\u0103 unui om care nu are ce pune pe mas\u0103 \u00eei
\nvine un politician extremist \u0219i \u00eei ofer\u0103 o explica\u021bie facil\u0103:
\n\u201eNu \u00ee\u021bi g\u0103se\u0219ti de lucru
\npentru c\u0103 a venit imigrantul de nu \u0219tiu unde \u0219i \u021bi-a furat jobul
\n\u0219i resursele!\u201d, mesajul prinde instant. Explica\u021bia este
\ncomplet eronat\u0103 \u0219i profund incorect\u0103, inclusiv din punct de vedere
\neconomic, dar un om disperat, care se confrunt\u0103 cu foamea, nu va mai sta
\ns\u0103 citeasc\u0103 analize politice sau statistici macroeconomice despre
\ndinamica migra\u021biei ca s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 contextul. \u0218i sigur c\u0103
\nmesajul anti-str\u0103ini va prinde instant.<\/p>\n

\t\t\tPropaganda care provoac\u0103 \u0219i mai mult\u0103 iritare<\/p>\n

Ca
\n\u0219i cum nu ar fi de ajuns, vedem de la Palatul Victoria, indiferent
\nde componen\u021ba guvernelor,
\ndar \u0219i
\ndin anumite cercuri apropiate
\nmesajul
\nc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se tr\u0103ie\u0219te
\nbine \u0219i afl\u0103m de tot felul
\nde realiz\u0103ri ale politicienilor, ba chiar c\u0103
\ni-am fi
\ndep\u0103\u0219it pe unguri, pe
\nslovaci sau pe greci, de\u0219i
\nomul de r\u00e2nd constat\u0103 c\u0103
\n\u00een realitate salariul \u00eei ajunge tot mai pu\u021bin s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de la
\no lun\u0103 la alta. Nu cumva
\nrisc\u0103m ca acest timp de
\ndiscurs, aceast\u0103 propagand\u0103
\np\u00e2n\u0103 la urm\u0103,
\ns\u0103 irite \u0219i mai mult
\npopula\u021bia \u0219i s\u0103-i arunce
\npe oameni
\n\u00een bra\u021bele populi\u0219tilor radicali?<\/p>\n

\u00centocmai,
\ndar s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 aceast\u0103 dezam\u0103gire nu mai este doar apanajul
\nclaselor vulnerabile. \u0218i asta, iar\u0103\u0219i, nu este specific, nu se
\n\u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een Rom\u00e2nia. Acela\u0219i discurs \u0219i acelea\u0219i
\nprobleme le vedem \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi ale lumii. Asist\u0103m la o
\nrevolt\u0103 mocnit\u0103 a unor comunit\u0103\u021bi \u0219i societ\u0103\u021bi \u00eentregi,
\ninclusiv \u00een Occident, care s-au s\u0103turat de partidele tradi\u021bionale,
\nmainstream. Fie c\u0103 vorbim
\ndespre sistemul bicameral din SUA (Democra\u021bi versus Republicani),
\nfie despre Marea Britanie (Laburi\u0219ti versus Conservatori) sau despre
\ne\u0219ichierul politic din Fran\u021ba, Germania \u0219i Italia, electoratul
\neste profund deziluzionat de faptul c\u0103 guverne succesive au e\u0219uat
\n\u00een a rezolva problemele de zi cu zi.\n<\/p>\n

\nDin acest motiv, vocile
\nantisistem, cele care vin din afara establishmentului politic, au o
\naderen\u021b\u0103 formidabil\u0103 \u00een prezent. \u00cen Marea Britanie, de exemplu,
\nvedem cum cresc ecologi\u0219tii (The Green Party) pe st\u00e2nga
\nprogresist\u0103, dar \u0219i partidul lui Nigel Farage (Reform UK) pe
\nextrema dreapt\u0103. \u0218i la fel, \u00een toat\u0103 Uniunea European\u0103 cresc
\npartidele radicale.\n<\/p>\n

\nUn fenomen izbitor de asem\u0103n\u0103tor
\nse \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. \u00centr-o vreme, Partidul Na\u021bional
\nLiberal a reu\u0219it s\u0103 creeze o anumit\u0103 stare de speran\u021b\u0103 \u00een
\nr\u00e2ndul popula\u021biei, dar ast\u0103zi dezam\u0103girea este uria\u0219\u0103 \u0219i se
\nmanifest\u0103 la toate nivelurile sociale, nu doar \u00een comunit\u0103\u021bile
\ncele mai s\u0103race.<\/p>\n

\t\t\tClasa de mijloc din UE, tot mai restr\u00e2ns\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cit\u0103<\/p>\n

Are
\nleg\u0103tur\u0103 \u0219i cu faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia clasa de mijloc,
\ndespre care se vorbe\u0219te at\u00e2t de mult mai ales
\n\u00een campaniile electorale, este mult mai \u00eengust\u0103 \u0219i
\nmai fragil\u0103 dec\u00e2t \u00een Vest, iar s\u0103r\u0103cirea ei e mult
\nmai rapid\u0103?<\/p>\n

S\u0103
\n\u0219ti\u021bi c\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 de mijloc se \u00eengusteaz\u0103 peste tot \u00een
\nlume \u00een acest moment, este un fenomen global. Diferen\u021ba este c\u0103 \u00een
\nRom\u00e2nia procesul este mult mai acut \u0219i mai dureros, deoarece \u021bara
\nnu a avut timp s\u0103 acumuleze aceea\u0219i mas\u0103 critic\u0103 de cre\u0219tere
\neconomic\u0103 ca statele din Vest \u0219i nici nu a beneficiat de o
\ninfrastructur\u0103 stabil\u0103 de protec\u021bie social\u0103, consolidat\u0103 de-a
\nlungul mai multor decenii.\n<\/p>\n

\nInegalitatea de venituri este
\nstrig\u0103toare la cer peste tot. Asist\u0103m la o acumulare astronomic\u0103
\nde capital \u00een m\u00e2inile unui num\u0103r extrem de restr\u00e2ns de
\nmiliardari, \u0219i nu m\u0103 refer aici la oamenii din clasa medie care
\nde\u021bin una sau dou\u0103 case, ci la bog\u0103\u021bii colosale. C\u00e2nd un guvern
\nraporteaz\u0103 triumfalist o cre\u0219tere economic\u0103 brut\u0103 de 5%, acea
\ncifr\u0103 statistic\u0103 nu ne spune nimic dac\u0103 nu analiz\u0103m unde se duc,
\nde fapt, acei bani \u0219i spre ce segment al popula\u021biei migreaz\u0103.\n<\/p>\n

\nDac\u0103 privim datele istorice, \u00een
\nurm\u0103 cu 15 ani num\u0103rul celor care controlau averile globale era
\nmult mai mic. Ast\u0103zi, polarizarea este extrem\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een
\ncare economiile lumii nu \u0219i-au revenit complet nici dup\u0103 criza din
\n2008 \u0219i au fost lovite ulterior de \u0219ocul pandemiei de COVID-19. Iar
\nextremismul nu face dec\u00e2t s\u0103 fie amplificat de acest decalaj uria\u0219
\ndintre discursul oficial \u0219i realitatea din teren. Ideile acestea se
\ndisemineaz\u0103 foarte, foarte rapid prin bulele de informa\u021bie \u0219i sunt
\namplificate ca solu\u021bii unice. De exemplu, dac\u0103 m\u0103 uit la p\u0103rin\u021bii
\nmei, care au peste 70, respectiv 80 de ani, ei folosesc telefonul
\nmobil mult mai mult dec\u00e2t mine. Mama mea, dac\u0103 nu se uit\u0103 timp de
\ndou\u0103 ore la telefon, c\u00e2nd \u00eel deschide are deja cel pu\u021bin 30-40 de
\nmesaje primite. Iar acestea sunt, de fapt, forward-uri,
\nredistribuiri ale unor clipuri de pe TikTok sau post\u0103ri de pe
\nFacebook, chiar dac\u0103 ei nici m\u0103car nu au conturi pe acele platforme
\nsau nu \u0219tiu neap\u0103rat cum s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een mod direct.\n<\/p>\n

\nA\u0219adar, aceste idei circul\u0103
\nextrem de repede. Iar mecanismul este simplu: dac\u0103 e\u0219ti deja
\nsup\u0103rat \u0219i nemul\u021bumit, iar aceste idei \u00ee\u021bi sunt amplificate
\nconstant \u00een propria bul\u0103, vei deveni inevitabil revoltat.<\/p>\n

\u00centrebarea
\ne de ce nu se vede acest lucru la Bucure\u0219ti sau la Bruxelles \u0219i de
\nce nu iau m\u0103suri?<\/p>\n

\nP\u0103i \u0219i cei de la Bruxelles
\ntr\u0103iesc tot \u00een bula lor. Este o bul\u0103 puternic birocratizat\u0103, \u00een
\ncare se folose\u0219te un anumit tip de limbaj de lemn, specific lor.
\nAcum, din punct de vedere personal, at\u00e2t ca cet\u0103\u021bean, c\u00e2t \u0219i ca
\nexpert, eu consider \u00een continuare c\u0103 Uniunea European\u0103 este un
\nproiect politic care merit\u0103 sus\u021binut.<\/p>\n

Categoric.
\nUniunea European\u0103 e p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o poveste de succes,
\ninclusiv \u00een cazul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Exact,
\nmai ales din perspectiva Rom\u00e2niei, nu avem o alt\u0103 alternativ\u0103.
\nVedem, de pild\u0103, ce solu\u021bie a g\u0103sit Marea Britanie prin Brexit \u0219i
\neste evident c\u0103, din punct de vedere economic, se afl\u0103 \u00eentr-o
\nc\u0103dere liber\u0103 la ora actual\u0103.De altfel, Brexitul a contribuit \u00een
\nmod semnificativ la aceast\u0103 degradare \u0219i la s\u0103r\u0103cirea
\nbritanicilor. Sigur, nu este singurul factor, a existat \u0219i \u0219ocul
\npandemiei, dar r\u0103m\u00e2ne una dintre cauzele principale.\n<\/p>\n

\t\t\t
\n Lec\u021bie pentru Rom\u00e2nia. Cum a devenit o \u021bar\u0103 c\u00e2t 3 jude\u021be creierul NATO \u00een ap\u0103rarea cibernetic\u0103 \u0219i digitalizare \u0219i spaima hackerilor ru\u0219i<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\nAltfel, privind istoric, trebuie
\nspus c\u0103 Rom\u00e2nia nu ar fi ajuns niciodat\u0103 \u00een punctul \u00een care se
\nafl\u0103 ast\u0103zi f\u0103r\u0103 sprijinul Uniunii Europene, indiferent ce p\u0103rere
\nam avea despre starea actual\u0103 a \u021b\u0103rii. Rom\u00e2nia, a\u0219a cum este ea,
\nadic\u0103 o \u021bar\u0103 s\u0103rac\u0103 \u0219i cu nenum\u0103rate probleme, se afl\u0103 \u00eentr-o
\nsitua\u021bie cu mult mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte de a deveni membr\u0103 UE.
\nPe noi, UE ne-a ajutat enorm \u0219i ne mai ajut\u0103. \u00cens\u0103 problema apare
\n\u00een momentul \u00een care partidele politice din spa\u021biul rom\u00e2nesc
\nvorbesc despre politicile europene \u00eentr-o manier\u0103 lipsit\u0103 de
\nreflexivitate, total neanalitic\u0103. Acest mod de a pune problema
\npolarizeaz\u0103 opinia public\u0103 extrem de u\u0219or: fie e\u0219ti total pro,
\nfie e\u0219ti total contra, f\u0103r\u0103 nuan\u021be.<\/p>\n

Este
\nmult, mult mai greu s\u0103 nu te opre\u0219ti doar la informa\u021bia brut\u0103 \u0219i
\nsuperficial\u0103 pe care o prime\u0219ti de pe re\u021belele sociale sau din
\nemisiunile de tip talk-show \u00een care doar se r\u0103cne\u0219te.
\n\u00centr-un astfel de zgomot devine aproape imposibil s\u0103 te concentrezi
\npe anumite idei sau s\u0103 urm\u0103re\u0219ti firul unui argument logic. Din
\nacest motiv, e greu ca publicul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 Uniunea
\nEuropean\u0103 este un proiect politic complex, care merit\u0103 discutat
\na\u0219ezat, analiz\u00e2ndu-i avantajele, dar \u0219i dezavantajele.\n<\/p>\n

\nDe pild\u0103, exist\u0103 dezavantaje
\nmajore \u0219i constr\u00e2ngeri pentru \u021b\u0103rile care au aderat la zona euro,
\nadic\u0103 la uniunea monetar\u0103. \u00cens\u0103 \u00een spa\u021biul public de la noi,
\npartidele politice evit\u0103 complet s\u0103 discute deschis despre aceste
\nminusuri, chiar dac\u0103, \u00een spatele u\u0219ilor \u00eenchise, poate le cunosc.<\/p>\n

\t\t\tCapcana simplific\u0103rii \u0219i demonizarea dezbaterii<\/p>\n

S-a vorbit mult despre ideea unor dezbateri \u0219i a unui acord na\u021bionale, dar pare c\u0103 unii detest\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i simpla idee a dezbaterii democratice. \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219i\u021bi
\nopinia c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar tot mai mult \u0219i \u00een alte
\nstate UE, dezbaterile sunt ucise din fa\u0219\u0103 \u0219i \u00eencepem poate s\u0103 sem\u0103n\u0103m tot mai mult tocmai cu Rusia sau alte state autoritare,
\nf\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 realiz\u0103m?<\/p>\n

Exact
\na\u0219a este. Polarizarea opiniilor politice \u0219i publice este accelerat\u0103
\n\u0219i intensificat\u0103 dramatic de re\u021belele sociale \u0219i de mass-media \u00een
\ngeneral, prin fenomenul numit clickbait.
\nSe caut\u0103 cu orice pre\u021b senza\u021bionalul: un videoclip pe
\nYouTube va avea un titlu scandalos sau exagerat pentru a capta un
\ninteres artificial. C\u00e2nd ape\u0219i pe el, \u00ee\u021bi dai seama rapid c\u0103
\ntextul sau con\u021binutul acelei discu\u021bii nu era nici pe departe at\u00e2t
\nde incendiar. \u00cens\u0103, pentru a atrage aten\u021bia \u0219i a genera trafic,
\nse folose\u0219te aceast\u0103 retoric\u0103 tot mai inflamatorie.\n<\/p>\n

\nFaptul c\u0103 avem opinii politice
\ndiferite este un lucru firesc, dar transformarea discursului public
\n\u00eentr-un r\u0103zboi al etichetelor radicale distruge orice \u0219ans\u0103 de a
\nrezolva problemele structurale ale societ\u0103\u021bii. Iar faptul c\u0103 avem
\no opinie politic\u0103 sau o opinie \u00een general, ca cet\u0103\u021beni, nu
\n\u00eenseamn\u0103 automat c\u0103 suntem deschi\u0219i la o dezbatere politic\u0103 sau
\nsocial\u0103. Simplul fapt c\u0103 eu am o opinie nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt
\ndispus\u0103 s\u0103 o discut cu altcineva, s\u0103 fiu deschis\u0103 la
\nposibilitatea de a mi-o schimba sau de a accepta anumite nuan\u021be. Din
\ncontr\u0103, oamenii tind s\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bin\u0103 opiniile foarte puternic.
\nDe altfel, cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice pe partea de preferin\u021be
\nale electoratului demonstreaz\u0103 clar un fenomen: majoritatea
\ncet\u0103\u021benilor nu mai voteaz\u0103 pe baza platformelor politice ale
\npartidelor, ci pe baza unor preferin\u021be \u0219i reac\u021bii emo\u021bionale.<\/p>\n

Un aleg\u0103tor ascult\u0103 liderul unui partid politic,
\niar acel discurs fie \u00eel face s\u0103 se simt\u0103 mai bine, fie \u00eei
\namplific\u0103 o stare pe care o are deja, c\u0103 este vorba despre furie,
\nfericire sau un sentiment de validare a propriei pozi\u021bii. Aceast\u0103
\nvalidare a sentimentelor, fie ele negative sau pozitive, reprezint\u0103,
\n\u00een momentul de fa\u021b\u0103, motiva\u021bia principal\u0103 pentru vot. Vorbim
\ndespre o decizie profund emo\u021bional\u0103, care alimenteaz\u0103 polarizarea
\npolitic\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, este un efect al acesteia.<\/p>\n

\t\t\tCine este Corina L\u0103c\u0103tu\u0219<\/p>\n

Corina
\nL\u0103c\u0103tu\u0219 este profesor universitar la Departamentul de Sociologie,
\n\u0219tiin\u021be politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale la Queen Mary
\nUniversity of London. Dr. Corina
\nL\u0103c\u0103tu\u0219 este autoarea a patru c\u0103r\u021bi \u0219i a multor articole
\n\u0219tiin\u021bifice. A ob\u021binut primul doctorat \u00een
\nStudii Germanice la University of California Los Angeles \u00een
\n2007 \u0219i
\nun al doilea doctorat \u00een Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Politic\u0103
\nComparat\u0103
\nla London School of Economics and Political Science.<\/p>\n

Corina
\nL\u0103c\u0103tu\u0219 e unul dintre exper\u021bii rom\u00e2ni care s-au ocupat de
\nguvernan\u021ba \u00eengrijirii migran\u021bilor, excluziunea social\u0103 \u0219i
\nvulnerabilitatea, institu\u021biile pentru drepturile omului, acordurile
\nde pace \u0219i drepturile omului \u0219i controlul corup\u021biei. \u00cen plus, a
\ndezvoltat o agend\u0103 de cercetare \u00een Comunicare Politic\u0103,
\nconcentr\u00e2ndu-se pe formarea \u0219i utiliz\u0103rile strategice ale
\nretoricii electorale pentru a promova agendele politice
\npopuliste.
\n\u00cenainte de a se al\u0103tura Queen Mary, a lucrat la
\nQueen’s University Belfast, University of Edinburgh, London School of
\nEconomics, American University \u00een
\nWashington DC, University of Illinois \u0219i University of California
\nLos Angeles. De asemenea, are ani de experien\u021b\u0103 practic\u0103 \u00een
\ndomeniul dezvolt\u0103rii interna\u021bionale, lucr\u00e2nd \u00een domeniul
\nmigra\u021biei globale \u0219i al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii globale la diferite
\norganiza\u021bii interna\u021bionale de dezvoltare din Washington DC.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Europenii au decis la summitul de la Ankara s\u0103 aloce \u0219i mai mul\u021bi bani pentru \u00eenarmare, dar totul…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":226573,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,63350,16486,4764,36,37,27,11201,74,230,34,35,44,25,63351,41,40,38,39,45,4424,26,62919,28,29,30,289,71,72,73],"class_list":["post-226572","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-corina-lacatus","tag-dezvoltare","tag-educatie","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-inarmare","tag-international","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-nato","tag-news","tag-politici-sociale","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-rusia","tag-sociolog","tag-stiri","tag-summit-nato-ankara-2026","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-ue","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/226572","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=226572"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/226572\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/226573"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=226572"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=226572"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=226572"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}