{"id":229471,"date":"2026-07-12T20:06:13","date_gmt":"2026-07-12T20:06:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/229471\/"},"modified":"2026-07-12T20:06:13","modified_gmt":"2026-07-12T20:06:13","slug":"12-iulie-paul-ciuci-solistul-trupei-compact-implineste-70-de-ani-muza-cu-pantofi-albastri-care-l-a-inspirat-pentru-celebra-piesa-fata-din-vis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/229471\/","title":{"rendered":"12 iulie: Paul Ciuci, solistul trupei Compact, \u00eempline\u015fte 70 de ani. Muza cu pantofi alba\u015ftri care l-a inspirat pentru celebra pies\u0103 \u201eFata din vis\u201d"},"content":{"rendered":"

Pe 12 iulie, Paul
\nCiuci, de la Compact, \u00eempline\u0219te 70 de ani. Tot \u00eentr-o zi de 12 iulie au avut
\nloc \u015fi alte evenimente care au r\u0103mas \u00een istorie, de la moartea umanistului
\nErasmus din Rotterdam \u0219i expedi\u021biile lui James Cook p\u00e2n\u0103 la debutul forma\u021biei
\nThe Rolling Stones.<\/p>\n

\t\t\t1536: A murit
\nscriitorul \u015fi filosoful olandez Erasmus din Rotterdam<\/p>\n

Erasmus din Rotterdam
\na murit pe 12 iulie 1536, la Basel, \u00een Elve\u021bia, dup\u0103 o via\u021b\u0103 \u00een care a \u00eencercat
\ns\u0103 aduc\u0103 mai mult\u0103 ra\u021biune \u00eentr-o epoc\u0103 marcat\u0103 de conflicte religioase \u0219i
\ndispute politice.<\/p>\n

\t\t\t\"Erasmus<\/p>\n

Erasmus din Rotterdam. FOTO: Wikipedia<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Teolog, filosof \u0219i
\nunul dintre cei mai cunoscu\u021bi umani\u0219ti ai Rena\u0219terii, Erasmus a criticat
\nproblemele pe care le vedea \u00een Biserica Catolic\u0103 a vremii sale, \u00eens\u0103 nu a ales
\ntab\u0103ra reformatorilor protestan\u021bi. Ideile sale au mers mai degrab\u0103 \u00een direc\u021bia
\ndialogului, a educa\u021biei \u0219i a toleran\u021bei religioase.<\/p>\n

A fost un critic al
\nignoran\u021bei \u0219i al autorit\u0103\u021bii acceptate f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 oamenii
\ntrebuie s\u0103 aib\u0103 acces la educa\u021bie \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i formeze propriile opinii. Pentru
\naceste idei, dar \u0219i pentru influen\u021ba pe care a avut-o asupra g\u00e2ndirii europene,
\nscrierile sale au fost privite cu suspiciune de autorit\u0103\u021bile religioase din
\nperioada Contrareformei.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea sa, mai
\nmulte dintre lucr\u0103rile lui Erasmus au fost interzise prin hot\u0103r\u00e2rile
\nConciliului de la Trento (1545-1563). <\/p>\n

C\u00e2teva secole mai
\nt\u00e2rziu, textele sale au fost redescoperite, iar numele s\u0103u a fost preluat de
\nprogramul european de schimburi universitare Erasmus, cunoscut ast\u0103zi de
\nmilioane de studen\u021bi.<\/p>\n

\t\t\t1776: James Cook
\n\u00eencepe cea de-a treia c\u0103l\u0103torie a sa \u00een jurul lumii<\/p>\n

Pe 12 iulie 1776,
\nc\u0103pitanul James Cook pornea \u00eentr-o nou\u0103 expedi\u021bie \u00een Oceanul Pacific, o
\nc\u0103l\u0103torie care avea s\u0103 fie ultima sa mare aventur\u0103 de explorare.<\/p>\n

Cook era deja
\ncunoscut pentru h\u0103r\u021bile extrem de detaliate pe care le realizase \u00een expedi\u021biile
\nanterioare. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care mari zone ale lumii erau \u00eenc\u0103 necunoscute
\neuropenilor, el reu\u0219ise s\u0103 cartografieze regiuni \u00eentinse din Pacific \u0219i s\u0103
\nofere informa\u021bii precise despre insule, coaste \u0219i rute maritime.<\/p>\n

\u00cen timpul celor trei
\nc\u0103l\u0103torii ale sale,<\/a> navigatorul britanic a ajuns \u00een Noua Zeeland\u0103, pe coasta de
\nest a Australiei \u0219i \u00een Insulele Hawaii, locuri care au fost apoi reprezentate
\npe h\u0103r\u021bile europene cu un nivel de detaliu f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Ultima expedi\u021bie avea
\ns\u0103 se \u00eencheie tragic. \u00cen 1779, \u00een Hawaii, rela\u021biile dintre echipajul s\u0103u \u0219i
\nlocalnici s-au deteriorat, iar un conflict izbucnit dup\u0103 tentativa de r\u0103pire a
\n\u0219efului Kalani\u02bb\u014dpu\u02bbu s-a soldat cu moartea lui James Cook.<\/p>\n

\t\t\t1813: S-a n\u0103scut
\nmedicul \u0219i fiziologul francez Claude Bernard<\/p>\n

Claude Bernard s-a
\nn\u0103scut pe 12 iulie 1813, \u00een localitatea Saint-Julien din Fran\u021ba, \u00eentr-o
\nperioad\u0103 \u00een care medicina se baza \u00eenc\u0103 \u00een mare parte pe observa\u021bii \u0219i
\nexperien\u021b\u0103 practic\u0103, f\u0103r\u0103 metodele de cercetare care aveau s\u0103 apar\u0103 mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Prin studiile sale,
\nBernard a contribuit la schimbarea modului \u00een care erau \u00een\u021belese procesele din
\norganismul uman. A cercetat mecanismele digestiei, rolul ficatului \u00een
\nfunc\u021bionarea corpului \u0219i modul \u00een care sistemul circulator este reglat.<\/p>\n

Una dintre
\ndescoperirile sale importante a fost legat\u0103 de func\u021bia glicogenic\u0103 a ficatului,
\nprin care a demonstrat c\u0103 acest organ are un rol esen\u021bial \u00een reglarea nivelului
\nde zah\u0103r din organism. A studiat, de asemenea, ac\u021biunea sucului pancreatic \u00een
\nprocesul digestiei.<\/p>\n

\u00cen 1865, Claude
\nBernard a publicat \u201eIntroducerea \u00een studiul medicinei experimentale\u201d, lucrare
\n\u00een care explica de ce observa\u021bia atent\u0103 \u0219i experimentele sunt esen\u021biale pentru
\ncercetarea medical\u0103. Cartea a devenit una dintre lucr\u0103rile de referin\u021b\u0103 pentru
\ndezvoltarea medicinei experimentale.<\/p>\n

\t\t\t1909: S-a n\u0103scut filosoful
\nrom\u00e2n Constantin Noica<\/p>\n

Constantin Noica s-a
\nn\u0103scut pe 12 iulie 1909, \u00een comuna Vit\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul Vla\u0219ca, ast\u0103zi parte din
\njude\u021bul Teleorman.<\/p>\n

\t\t\t\"Constantin<\/p>\n

Constantin Noica . FOTO: Wikipedia<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Via\u021ba filosofului a
\nfost legat\u0103 at\u00e2t de crea\u021bia intelectual\u0103, c\u00e2t \u0219i de confruntarea cu regimul
\ncomunist<\/a>. \u00centre 1949 \u0219i 1958 a avut domiciliu obligatoriu la C\u00e2mpulung-Muscel,
\nperioad\u0103 \u00een care \u0219i-a continuat studiile \u0219i \u0219i-a conturat multe dintre ideile
\ncare aveau s\u0103 apar\u0103 ulterior \u00een opera sa.<\/p>\n

\u00cen 1958 a fost
\narestat, anchetat \u0219i condamnat la 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 \u00een dosarul
\ncunoscut drept \u201egrupul Noica\u201d. Al\u0103turi de el au fost trimi\u0219i \u00een judecat\u0103 \u0219i
\nparticipan\u021bii la seminariile private organizate de filosof la C\u00e2mpulung.<\/p>\n

A executat \u0219ase ani
\nde \u00eenchisoare la Jilava, fiind eliberat \u00een august 1964. Dup\u0103 revenirea sa \u00een
\nvia\u021ba public\u0103, Noica a continuat s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 formeze \u00een jurul s\u0103u un cerc de
\ntineri interesa\u021bi de filosofie \u0219i cultur\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1916: Au loc dou\u0103
\natacuri de rechini \u00eentr-o singur\u0103 zi \u00een SUA<\/p>\n

Pe 12 iulie 1916, \u00een
\nzona Matawan Creek, l\u00e2ng\u0103 Matawan, New Jersey, au avut loc dou\u0103 atacuri de
\nrechini care au alimentat una dintre cele mai mari temeri ale americanilor din
\nacea perioad\u0103.<\/p>\n

Evenimentele f\u0103ceau
\nparte dintr-o serie de atacuri produse \u00eentre 1 \u0219i 12 iulie 1916, \u00een urma c\u0103rora
\npatru persoane au murit \u0219i una a fost r\u0103nit\u0103. Cazurile au atras o aten\u021bie
\nuria\u0219\u0103 \u00een presa vremii \u0219i au schimbat modul \u00een care oamenii priveau prezen\u021ba
\nrechinilor \u00een apropierea zonelor populate.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, aceste
\nincidente l-au inspirat pe scriitorul Peter Benchley s\u0103 scrie romanul \u201eF\u0103lci\u201d,
\npublicat \u00een 1974. Cartea avea s\u0103 stea la baza celebrului film regizat de Steven
\nSpielberg.<\/p>\n

\t\t\t1937: A fost expus\u0103
\nlucrarea \u201eGuernica\u201d a lui Pablo Picasso<\/p>\n

Pe 12 iulie 1937,
\nvizitatorii Expozi\u021biei Mondiale de la Paris puteau vedea pentru prima dat\u0103 una
\ndintre cele mai cunoscute lucr\u0103ri ale lui Pablo Picasso, \u201eGuernica\u201d.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"FOTO:<\/p>\n

FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

Pictura a fost
\nrealizat\u0103 \u00een acela\u0219i an, dup\u0103 bombardarea ora\u0219ului basc Guernica de c\u0103tre
\navia\u021bia german\u0103, \u00een timpul R\u0103zboiului Civil Spaniol. Picasso a transformat
\ntragedia \u00eentr-o imagine puternic\u0103 despre violen\u021ba r\u0103zboiului \u0219i suferin\u021ba
\noamenilor prin\u0219i \u00een mijlocul unui conflict pe care nu l-au ales.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a fost expus\u0103
\nla Paris, \u201eGuernica\u201d a ajuns la Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 din New York, iar dup\u0103
\nrevenirea democra\u021biei \u00een Spania a fost adus\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Ast\u0103zi, lucrarea poate fi
\nv\u0103zut\u0103 la Museo Reina Sofia din Madrid.<\/p>\n

\t\t\t1956: S-a n\u0103scut Paul
\nCiuci, solist vocal \u0219i chitarist la trupa \u201eCompact\u201d. T\u00e2n\u0103ra cu pantofi alba\u015ftri
\ndin spatele celebrei piese \u201eFata din vis\u201d<\/p>\n

Anul acesta, pe 12
\niulie, Paul Ciuci, solistul vocal \u0219i chitaristul trupei Compact, unul dintre
\nmuzicienii care au contribuit la istoria rockului rom\u00e2nesc, \u00eempline\u015fte 70 de
\nani.<\/p>\n

Povestea lui \u00een
\nmuzic\u0103 a \u00eenceput \u00eenc\u0103 din anii \u201970, la C\u00e2mpia Turzii, unde, al\u0103turi de
\nprietenul s\u0103u din copil\u0103rie, bateristul Aurel Vasilescu, cunoscut drept Lelu\u021b,
\na pus bazele forma\u021biei Telegraf. Trupa a participat la numeroase concursuri \u0219i
\nfestivaluri din acea perioad\u0103 \u0219i a ob\u021binut mai multe premii la \u201eC\u00e2ntarea
\nRom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

\t\t\t
\n Povestea de film a \u201eTricolorilor\u201d la cel mai spectaculos Mondial din istorie. Prima \u201eGenera\u021bie de aur\u201d a impresionat \u00een Groapa cu Lei de la Guadalajara<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor
\n\u201970, talentul celor doi nu a trecut neobservat. \u00cen timpul unui festival
\nna\u021bional, Paul Ciuci \u0219i Aurel Vasilescu au fost remarca\u021bi de Teo Peter \u0219i Costi
\nC\u0103m\u0103r\u0103\u0219an, fondatorii trupei Compact <\/a>din Cluj.<\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103,
\nCompact trecea printr-un moment dificil, dup\u0103 plecarea mai multor membri ai
\nforma\u021biei. Teo Peter \u0219i Costi C\u0103m\u0103r\u0103\u0219an au c\u0103utat muzicieni care s\u0103 duc\u0103 mai
\ndeparte proiectul, iar alegerea lor s-a oprit asupra lui Paul Ciuci \u0219i Lelu\u021b.
\nCei patru au ajuns la un acord, iar noua formul\u0103 Compact a \u00eenceput repeti\u021biile.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Muza care l-a
\ninspirat pentru celebra pies\u0103 \u201eFata din vis\u201d<\/p>\n

Unele c\u00e2ntece r\u0103m\u00e2n,
\npur \u015fi simplu, \u00een memoria mai multor genera\u0163ii. \u201eFata din vis\u201d, una dintre cele
\nmai cunoscute piese ale trupei Compact, este una dintre ele. \u00cen spatele
\nrefrenului pe care genera\u021bii \u00eentregi l-au fredonat \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een fredoneaz\u0103 se
\nafl\u0103 o \u00eent\u00e2lnire de c\u00e2teva minute cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00eentr-un tren, \u00eentre
\ndou\u0103 concerte. <\/p>\n

Fata cu pantofi alba\u0219tri\n<\/p>\n

\u00centr-un interviu
\nacordat la Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u021bi, Paul Ciuci a povestit cum s-a n\u0103scut
\nideea piesei \u201eFata din vis\u201d.<\/p>\n

\u201eA fost predestinat s\u0103 aleg acest nume: \u00abFata din Vis\u00bb.
\nNu l-am c\u0103utat, pur \u015fi simplu mi-a venit \u00een minte\u201d, a m\u0103rturisit artistul.<\/p>\n

Totul s-a \u00eent\u00e2mplat
\n\u00een 1978, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie cu trenul. Paul Ciuci mergea \u00eempreun\u0103 cu bateristul
\nal\u0103turi de care c\u00e2nta atunci \u00een trupa Telegraf. Nu era\u00eenc\u0103 membru al forma\u021biei
\nCompact.<\/p>\n

\u201e\u0162in minte c\u0103 era noiembrie \u015fi era foarte frig. Anul
\n1978. Mergeam cu trenul, \u00eempreun\u0103 cu tobo\u015farul cu care c\u00e2ntam la vremea aceea,
\nla trupa Telegraf. Nu eram \u00eenc\u0103 la trupa Compact.<\/p>\n

Am intrat \u00een compartiment – era un bec chior, de 15w, cu
\no lumin\u0103 g\u0103lbuie. Am ie\u015fit la o \u0163igar\u0103 pe culoar. Acolo era o fat\u0103, m-au frapat
\n\u00een primul r\u00e2nd pantofii ei alba\u015ftri. Imaginea aceasta mi-a atras aten\u0163ia: o
\nfat\u0103 cu pantofii alba\u015ftri…\u201d, a
\npovestit el.<\/p>\n

Cei doi nu \u0219i-au spus
\nnumele \u0219i nu au \u00eencercat s\u0103 p\u0103streze leg\u0103tura dup\u0103 acea c\u0103l\u0103torie. Au vorbit
\ndoar c\u00e2teva minute, iar fata a cobor\u00e2t \u00een gara din Alba Iulia.<\/p>\n

Pentru Paul Ciuci,
\ntocmai faptul c\u0103 nu a \u015ftiut niciodat\u0103 prea multe despre t\u00e2n\u0103ra din tren \u015fi
\nmisterul au f\u0103cut ca \u00eent\u00e2lnirea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 at\u00e2t de puternic\u0103.<\/p>\n

\u201eNu am \u00eentrebat-o cum o cheam\u0103 \u015fi nici ea nu m-a \u00eentrebat
\npe mine, dar am intrat am\u00e2ndoi \u00een ni\u015fte discu\u0163ii de complezen\u0163\u0103. Ea a cobor\u00e2t
\nla gara din Alba Iulia.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u0162in minte c\u0103 era foarte t\u00e2rziu \u015fi era cea\u0163\u0103, exact ca \u00een
\nfilmele londoneze. M-a impresionat foarte tare \u00eent\u00e2lnirea asta, tocmai prin
\nmisterul ei. Nici nu \u015ftiam de ce s-a \u00eent\u00e2mplat, cum a ap\u0103rut fata aceasta \u00een
\nvagonul acela unde eram doar noi…\u201d, a mai spus el.<\/p>\n

C\u00e2teva luni mai
\nt\u00e2rziu, amintirea acelei seri s-a transformat \u00eentr-o melodie.<\/p>\n

Ini\u021bial, Paul Ciuci a
\n\u00eencercat s\u0103 p\u0103streze \u00een versuri detalii concrete despre fat\u0103 \u0219i locul unde
\naceasta cobor\u00e2se. Se g\u00e2ndise chiar la cartierul \u201eLa Cetate\u201d din Alba Iulia,
\ndespre care fata \u00eei spusese c\u0103 era locul unde locuia.<\/p>\n

Prima variant\u0103 suna
\nastfel:<\/p>\n

\u201e\u00cen gara ce p\u0103rea pustie<\/p>\n

Ai cobor\u00e2t \u015fi \u0163i-am promis<\/p>\n

S\u0103 vin la tine \u00een cetate<\/p>\n

S-aprind lumina ce s-a stins.\u201d<\/p>\n

Ulterior, artistul a
\nrenun\u021bat la aceste versuri, consider\u00e2nd c\u0103 povestea devenea prea personal\u0103 \u0219i
\nprea legat\u0103 de un anumit loc.<\/p>\n

A ales o variant\u0103 mai
\nsimpl\u0103, care l\u0103sa mai mult loc imagina\u021biei:<\/p>\n

\u201e\u00cemi amintesc de tine<\/p>\n

St\u0103teai \u00een fa\u0163a mea<\/p>\n

A fost de-ajuns o privire<\/p>\n

Ce n-o pot uita\u201d.<\/p>\n

A\u0219a s-a n\u0103scut \u201eFata
\ndin vis\u201d, c\u00e2ntecul care avea s\u0103 devin\u0103 una dintre piesele de referin\u021b\u0103 ale trupei
\nCompact \u0219i care a p\u0103strat peste ani misterul acelei \u00eent\u00e2lniri de c\u00e2teva minute
\ndintr-un tren de noiembrie.<\/p>\n

\t\t\t1962: Debutul
\nforma\u021biei The Rolling Stones la Londra<\/p>\n

Pe 12 iulie 1962,
\n\u00eentr-un club din Londra, avea loc primul concert al forma\u021biei The Rolling
\nStones.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Trupa fusese format\u0103
\nde Brian Jones, Mick Jagger \u0219i Keith Richards \u0219i pornea atunci la drum \u00eentr-o
\nperioad\u0103 \u00een care scena muzical\u0103 britanic\u0103 era \u00een plin\u0103 schimbare.<\/p>\n

Primul concert a avut
\nloc la Marquee Club, iar forma\u021bia avea s\u0103 devin\u0103 \u00een anii urm\u0103tori una dintre
\ncele mai cunoscute trupe rock din lume. Cu peste 200 de milioane de albume
\nv\u00e2ndute \u0219i zeci de materiale lansate, The Rolling Stones a r\u0103mas una dintre
\nforma\u021biile care au definit genul rock.<\/p>\n

\u00cen 1989, grupul a
\nfost inclus \u00een Rock and Roll Hall of Fame, iar revista Rolling Stone l-a clasat
\nulterior \u00eentre cei mai importan\u021bi arti\u0219ti ai tuturor timpurilor.<\/p>\n

\t\t\t1987: Jefuirea Depozitului
\nde Valori Knightsbridge<\/p>\n

Pe 12 iulie 1987 a
\navut loc unul dintre cele mai mari jafuri din Marea Britanie, dup\u0103 ce mai mul\u021bi
\ninfractori au reu\u0219it s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een depozitul de valori Knightsbridge din
\nLondra.<\/p>\n

Doi b\u0103rba\u021bi au intrat
\n\u00een cl\u0103dire sub pretextul c\u0103 vor s\u0103 \u00eenchirieze o cutie de valori, dar, odat\u0103
\najun\u0219i \u00een zona seifurilor, au scos armele \u0219i i-au amenin\u021bat pe angaja\u021bi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Ho\u021bii au reu\u0219it s\u0103 deschid\u0103
\nmai multe cutii de valori \u0219i au plecat cu bunuri estimate la aproximativ 66 de
\nmilioane de dolari.<\/p>\n

Anchetatorii au g\u0103sit
\nla fa\u021ba locului o amprent\u0103 care \u00eel indica pe italianul Valerio Viccei. Acesta a
\nfost identificat \u0219i arestat ulterior \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u021bi complici.<\/p>\n

\t\t\t2014: A murit Emil
\nBobu, procuror \u0219i membru al Comitetului Central<\/p>\n

N\u0103scut la 22
\nfebruarie 1927, Emil Bobu a fost procuror, membru al Comitetului Central (CC)
\nal Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n (PMR), secretar al CC al PCR, pre\u015fedinte al
\nSfatului Popular Regional Suceava \u015fi ministru de interne. \u00cen luna mai a anului
\n1961 a fost decorat cu Medalia \u201eA 40-a aniversare de la \u00eenfiin\u0163area Partidului
\nComunist din Rom\u00e2nia”.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\t\t\t
\n T\u0103r\u00e2mul de basm de la cap\u0103tul Rom\u00e2niei. Povestea V\u0103ii cu Fluturi \u0219i a protectorului ei<\/p>\n

<\/a>\"Emil<\/p>\n

Emil Bobu \u015fi Nicolae Ceau\u015fescu. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

Emil Bobu era denumit
\n\u201esluga perfect\u0103 a so\u0163ilor Ceua\u015fescu”<\/a>. La 22 decembrie 1989 a plecat cu
\nelicopterul spre Snagov, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ii Ceau\u015fescu \u015fi cu Manea M\u0103nescu, \u00eens\u0103
\na fost prins \u015fi condamnat pe via\u0163\u0103\u00a0
\npentru \u201eparticipare la genocidul na\u0163iunii rom\u00e2ne” (Conform
\nRaportului Comisiei Tismaneanu). A fost eliberat, \u00eens\u0103, dup\u0103 \u015fapte ani de
\ndeten\u0163ie, din motive medicale.<\/p>\n

Emil Bobu s-a retras
\nundeva la \u0163ar\u0103 \u015fi a refuzat s\u0103 mai apar\u0103 \u00een public. A fost c\u0103s\u0103torit cu Maria
\nBobu, ministru de Justi\u0163ie \u00eentre 1987-1989.<\/p>\n

\t\t\t2020: A murit actri\u021ba
\namerican\u0103 Kelly Preston<\/p>\n

Actri\u021ba american\u0103
\nKelly Preston a murit pe 12 iulie 2020, la v\u00e2rsta de 57 de ani, dup\u0103 o carier\u0103
\nde peste trei decenii \u00een cinematografie.<\/p>\n

\t\t\t\"Kelly<\/p>\n

Kelly Preston \u015fi John Travolta. FOTO: Profimedia<\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een Honolulu,
\nHawaii, Kelly Preston a debutat \u00een anii \u201980 \u0219i a devenit cunoscut\u0103 publicului
\nprin roluri din filme precum \u201eSpaceCamp\u201d \u0219i \u201eTwins\u201d, unde a jucat al\u0103turi de
\nArnold Schwarzenegger \u0219i Danny DeVito. A ap\u0103rut apoi \u00een produc\u021bii precum \u201eJerry
\nMaguire\u201d, \u00een care a interpretat rolul logodnicei personajului jucat de Tom
\nCruise, \u0219i \u201eFor Love of the Game\u201d, al\u0103turi de Kevin Costner.<\/p>\n

\u00cen anii \u201990, actri\u021ba
\na f\u0103cut parte din distribu\u021bia unor comedii precum \u201eHoly Man\u201d, cu Eddie Murphy
\n\u0219i Jeff Goldblum, \u201eNothing to Lose\u201d, cu Tim Robbins \u0219i Martin Lawrence, dar \u0219i
\ndin filmul \u201eJack Frost\u201d.<\/p>\n

Dincolo de cariera
\ncinematografic\u0103, Kelly Preston a fost cunoscut\u0103 \u0219i pentru c\u0103s\u0103toria cu actorul
\nJohn Travolta. Cei doi s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een 1987, pe platourile de filmare ale
\npeliculei \u201eThe Experts\u201d, iar patru ani mai t\u00e2rziu s-au c\u0103s\u0103torit la Paris. Au
\navut \u00eempreun\u0103 trei copii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 12 iulie, Paul Ciuci, de la Compact, \u00eempline\u0219te 70 de ani. Tot \u00eentr-o zi de 12 iulie…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":229472,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[18],"tags":[171,170,14019,64066,41,64063,40,38,39,81],"class_list":["post-229471","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-divertisment","tag-divertisment","tag-entertainment","tag-erasmus","tag-paul-ciuci-compact","tag-ro","tag-rolling-stones","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-video"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116908811026899170","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/229471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=229471"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/229471\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/229472"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=229471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=229471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=229471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}