{"id":229736,"date":"2026-07-13T07:51:22","date_gmt":"2026-07-13T07:51:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/229736\/"},"modified":"2026-07-13T07:51:22","modified_gmt":"2026-07-13T07:51:22","slug":"arma-secreta-a-extremei-drepte-cum-atrage-tineri-educati-si-exemplul-perfect-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/229736\/","title":{"rendered":"Arma secret\u0103 a extremei drepte. Cum atrage tineri educa\u021bi \u0219i exemplul perfect: Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

Adaug\u0103 spotmedia ca surs\u0103 preferat\u0103\u203a<\/a><\/p>\n

Extrema dreapt\u0103 nu mai atrage doar aleg\u0103tori nemul\u021bumi\u021bi, vulnerabili economic sau dezam\u0103gi\u021bi de globalizare. Tot mai mul\u021bi tineri educa\u021bi, care au studiat \u00een mai multe \u021b\u0103ri, vorbesc mai multe limbi \u0219i au trecut prin universit\u0103\u021bi prestigioase, sunt receptivi la mesajele na\u021bionaliste.<\/p>\n

Rom\u00e2nia, unde C\u0103lin Georgescu a c\u00e2\u0219tigat primul tur al alegerilor preziden\u021biale din 2024 printr-o campanie construit\u0103 puternic pe identitate, suveranitate \u0219i TikTok, este unul dintre cele mai elocvente exemple ale fenomenului, arat\u0103 o analiz\u0103 publicat\u0103 de The Conversation.<\/a><\/p>\n

Mult\u0103 vreme, institu\u021biile europene au pornit de la premisa c\u0103 educa\u021bia, mobilitatea \u0219i contactul cu alte culturi \u00eei vor face automat pe tineri mai deschi\u0219i \u0219i mai ata\u0219a\u021bi de proiectul european. Realitatea este \u00eens\u0103 mai complicat\u0103.<\/p>\n

Studen\u021bi care au locuit la Berlin, au \u00eenv\u0103\u021bat la Copenhaga \u0219i au f\u0103cut stagii la Amsterdam pot continua s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201eoamenii no\u0219tri\u201d \u0219i \u201ecultura lor\u201d. Au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 se descurce \u00eentr-un mediu interna\u021bional, dar nu au g\u0103sit neap\u0103rat un r\u0103spuns la \u00eentrebarea: ce ne \u021bine \u00eempreun\u0103?<\/p>\n

Extrema dreapt\u0103 a \u00een\u021beles aceast\u0103 vulnerabilitate. \u00cen timp ce Uniunea European\u0103 ofer\u0103 drepturi, libertate de circula\u021bie, o pia\u021b\u0103 comun\u0103 \u0219i o moned\u0103, mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste ofer\u0103 o poveste clar\u0103 despre identitate: cine e\u0219ti, cui apar\u021bii \u0219i cine nu face parte din comunitatea ta.<\/p>\n

Este o poveste simpl\u0103, emo\u021bional\u0103 \u0219i adesea profund exclusivist\u0103. Dar tocmai de aceea poate fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t discursul tehnic \u0219i institu\u021bional al Bruxelles-ului.<\/p>\n

Extrema dreapt\u0103 nu mai este doar votul celor \u201er\u0103ma\u0219i \u00een urm\u0103\u201d<\/p>\n

Alegerile europene din 2024 au adus cel mai mare nivel de reprezentare ob\u021binut p\u00e2n\u0103 acum de partidele de extrem\u0103 dreapta. Potrivit analizei citate de The Conversation, 191 dintre cele 720 de mandate din Parlamentul European, adic\u0103 aproximativ 27%, au revenit eurodeputa\u021bilor afilia\u021bi unor grup\u0103ri de extrem\u0103 dreapta.<\/p>\n

Nu a fost doar un vot de protest venit din zone s\u0103race sau marginalizate.<\/p>\n

Datele European Election Studies 2024, care au analizat aproape 25.000 de aleg\u0103tori din cele 27 de state membre, indic\u0103 un sprijin de peste 21% pentru extrema dreapt\u0103 \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor sub 30 de ani. Tendin\u021ba este \u00een cre\u0219tere constant\u0103 din 1989.<\/p>\n

\u00cen Germania, sprijinul pentru AfD \u00een r\u00e2ndul tinerilor de 18\u201324 de ani a crescut de la 5% \u00een 2013 la 19% \u00een 2025. \u00cen Fran\u021ba, partidul lui Marine Le Pen a fost cea mai popular\u0103 forma\u021biune printre aleg\u0103torii cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u0219i 34 de ani \u00een 2024.<\/p>\n

La nivelul tuturor grupelor de v\u00e2rst\u0103, forma\u021biunile de extrem\u0103 dreapta au ajuns la aproape un sfert din voturile exprimate \u00een Europa.<\/p>\n

Marea sl\u0103biciune a Uniunii Europene: nu are o poveste<\/p>\n

Institu\u021biile europene r\u0103spund de obicei ascensiunii na\u021bionalismului prin reafirmarea valorilor democratice, promisiuni de reform\u0103 \u0219i argumente economice.<\/p>\n

Toate sunt importante, dar nu r\u0103spund \u00eentreb\u0103rii pe care extrema dreapt\u0103 o exploateaz\u0103 cel mai eficient: cine e\u0219ti \u0219i unde sim\u021bi c\u0103 apar\u021bii?<\/p>\n

Mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste nu c\u00e2\u0219tig\u0103 doar prin programe politice. Ele c\u00e2\u0219tig\u0103 prin identitate.<\/p>\n

Ofer\u0103 o defini\u021bie a \u201eadev\u0103ratului francez\u201d, \u201eadev\u0103ratului german\u201d sau \u201eadev\u0103ratului european\u201d, \u00een opozi\u021bie cu cei considera\u021bi str\u0103ini, incompatibili ori periculo\u0219i.<\/p>\n

Prin compara\u021bie, Uniunea European\u0103 ofer\u0103 un pa\u0219aport, o pia\u021b\u0103, o moned\u0103 \u0219i un set de drepturi. Sunt avantaje concrete \u0219i valoroase, dar nu formeaz\u0103 singure o nara\u021biune capabil\u0103 s\u0103 produc\u0103 ata\u0219ament emo\u021bional.<\/p>\n

Filosoful francez \u00c9tienne Balibar observa \u00eenc\u0103 din 2004 c\u0103 integrarea european\u0103 con\u021bine o tensiune \u00eentre discursul universalist al proiectului european \u0219i logica de excludere asociat\u0103 na\u021biunii, rasei \u0219i limbii.<\/p>\n

Europa a presupus, \u00een ultimele decenii, c\u0103 sentimentul apartenen\u021bei va ap\u0103rea de la sine, ca rezultat al integr\u0103rii politice \u0219i economice. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Iar spa\u021biul l\u0103sat liber a fost ocupat treptat de extrema dreapt\u0103.<\/p>\n

Europa a \u00een\u021beles c\u00e2ndva importan\u021ba culturii<\/p>\n

Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, liderii europeni \u0219tiau c\u0103 reconstruc\u021bia economic\u0103 \u0219i politic\u0103 nu este suficient\u0103. \u00cen 1954, Consiliul Europei a semnat Conven\u021bia cultural\u0103 european\u0103, construind cadrul unei cooper\u0103ri culturale \u00eentre statele continentului.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, \u00een 1985, ministrul grec al Culturii, Melina Mercouri, \u0219i omologul s\u0103u francez, Jack Lang, au contribuit la lansarea programului care avea s\u0103 devin\u0103 Capitala European\u0103 a Culturii.<\/p>\n

Scopul declarat era tocmai \u00eent\u0103rirea sentimentului de apartenen\u021b\u0103 al cet\u0103\u021benilor la un spa\u021biu cultural comun.<\/p>\n

De atunci, peste 70 de ora\u0219e din mai mult de 30 de \u021b\u0103ri au de\u021binut titlul, printre ele Atena, Floren\u021ba, Glasgow, Cracovia, Istanbul, Valletta \u0219i Timi\u0219oara. Evalu\u0103rile independente au ar\u0103tat c\u0103 programul a stimulat schimburile interculturale \u0219i participarea civic\u0103.<\/p>\n

Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de prezent este una de viziune: cultura nu era tratat\u0103 ca o anex\u0103 decorativ\u0103, ci ca o condi\u021bie a integr\u0103rii europene.<\/p>\n

Europa cheltuie\u0219te prea pu\u021bin pentru cultur\u0103<\/p>\n

Programul Europa Creativ\u0103, principalul instrument cultural al Uniunii, are un buget de 2,44 miliarde de euro pentru perioada 2021\u20132027. Suma reprezint\u0103 doar aproximativ 0,15% din bugetul total al Uniunii Europene.<\/p>\n

Prin compara\u021bie, potrivit Culture Action Europe, Rusia a cheltuit \u00een 2024 peste un miliard de euro doar pentru propagand\u0103 cultural\u0103, f\u0103r\u0103 a include celelalte opera\u021biuni de influen\u021b\u0103 media \u00eendreptate spre publicul european.<\/p>\n

Concluzia este simpl\u0103: Europa investe\u0219te mult mai pu\u021bin dec\u00e2t adversarii s\u0103i exact pe terenul pe care se duce lupta pentru identitate, apartenen\u021b\u0103 \u0219i loialitate.<\/p>\n

Algoritmii lucreaz\u0103 \u00een favoarea na\u021bionalismului<\/p>\n

\u00cen plus, mediul \u00een care cultura \u0219i identitatea se formeaz\u0103 ast\u0103zi este complet diferit de cel \u00een care au fost create primele programe culturale europene.<\/p>\n

\u00cen anii 1960\u20131980, radiodifuzorii publici, institu\u021biile culturale \u0219i spa\u021biile comune de dezbatere puteau produce referin\u021be \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite.<\/p>\n

Ast\u0103zi, tinerii \u00ee\u0219i formeaz\u0103 \u00een mare parte percep\u021bia despre lume prin platforme algoritmice.<\/p>\n

Potrivit unui sondaj al Parlamentului European din 2021, 64% dintre tineri foloseau Instagram, iar 25% TikTok ca surse principale de informare. Alte date europene indic\u0103 faptul c\u0103 79% dintre tinerii \u00eentre 15 \u0219i 24 de ani \u00ee\u0219i iau \u0219tirile \u00een principal de la influenceri \u0219i creatori de con\u021binut.<\/p>\n

Aceste platforme nu sunt neutre. Ele recompenseaz\u0103 con\u021binutul care produce emo\u021bie, conflict \u0219i reac\u021bii rapide. Mesajele negative, provocatoare \u0219i identitare ale extremei drepte sunt astfel avantajate structural.<\/p>\n

Un studiu publicat \u00een 2024 a ar\u0103tat c\u0103, \u00eenaintea alegerilor europene, partidele de extrem\u0103 dreapta au ob\u021binut constant niveluri de interac\u021biune mai mari dec\u00e2t forma\u021biunile mainstream pe Facebook \u0219i Instagram \u00een Germania, Suedia, Ungaria \u0219i Polonia.<\/p>\n

Programele precum Capitala European\u0103 a Culturii au fost g\u00e2ndite pentru o lume \u00een care cultura circula prin ora\u0219e \u0219i institu\u021bii. Nu au fost adaptate suficient unei lumi \u00een care cultura circul\u0103 prin feed-uri.<\/p>\n

Erasmus nu rezolv\u0103 singur problema identit\u0103\u021bii<\/p>\n

Programul Erasmus r\u0103m\u00e2ne unul dintre cele mai puternice instrumente europene de apropiere \u00eentre tineri. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 participarea la Erasmus este asociat\u0103 cu o identificare mai puternic\u0103 drept european.<\/p>\n

Dar exist\u0103 o limit\u0103 important\u0103. Studen\u021bii care pleac\u0103 prin Erasmus sunt adesea deja favorabili integr\u0103rii europene \u00eenainte de a pleca. Programul consolideaz\u0103 o identitate existent\u0103, dar nu o creeaz\u0103 neap\u0103rat de la zero.<\/p>\n

Cei mai expu\u0219i mesajelor na\u021bionaliste \u2013 tineri vulnerabili economic, mai pu\u021bin mobili, din medii educa\u021bionale sau comunit\u0103\u021bi mai izolate \u2013 ajung mai rar \u00een astfel de programe.<\/p>\n

\u00cen plus, schimburile academice reproduc adesea ierarhiile existente: universit\u0103\u021bile puternice trimit studen\u021bi c\u0103tre alte universit\u0103\u021bi puternice, iar mobilitatea r\u0103m\u00e2ne concentrat\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor care au deja capital educa\u021bional \u0219i economic.<\/p>\n

Astfel, sistemul cosmopolit risc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 doar cu el \u00eensu\u0219i. Chiar \u0219i \u00een universit\u0103\u021bi interna\u021bionale, diversitatea de na\u021bionalit\u0103\u021bi poate ascunde o mare omogenitate social\u0103. Studen\u021bii pot veni din 20 de \u021b\u0103ri, dar din medii economice \u0219i educa\u021bionale foarte asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n

Mobilitatea produce expunere, nu \u00eentotdeauna apartenen\u021b\u0103<\/p>\n

Experien\u021ba interna\u021bional\u0103 nu duce automat la o loialitate cosmopolit\u0103.<\/p>\n

Unii studen\u021bi care au tr\u0103it \u0219i studiat \u00een mai multe \u021b\u0103ri pot deveni mai critici fa\u021b\u0103 de Bruxelles \u0219i mai ata\u0219a\u021bi de specificul cultural na\u021bional dec\u00e2t ar sugera biografia lor. Aceasta este una dintre cele mai incomode concluzii ale analizei.<\/p>\n

Mobilitatea poate crea familiaritate cu diferen\u021ba, f\u0103r\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 un sentiment comun de apartenen\u021b\u0103. Tinerii pot \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 exploreze diversitatea, dar pot continua s\u0103 caute r\u0103d\u0103cini, stabilitate \u0219i identitate.<\/p>\n

Na\u021bionali\u0219tii \u00een\u021beleg aceast\u0103 nevoie. Universit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile europene, mult mai pu\u021bin.<\/p>\n

Rom\u00e2nia, exemplul unei pove\u0219ti culturale exploatate politic<\/p>\n

The Conversation indic\u0103 Rom\u00e2nia drept unul dintre cele mai puternice exemple ale acestei dinamici.<\/p>\n

C\u0103lin Georgescu, un candidat independent aproape necunoscut \u00eenaintea alegerilor preziden\u021biale din 2024, a c\u00e2\u0219tigat primul tur printr-o campanie construit\u0103 \u00een mare parte pe TikTok. Mesajul s\u0103u a combinat identitatea ortodox\u0103, suveranitatea na\u021bional\u0103 \u0219i ideea unei diferen\u021be spirituale fa\u021b\u0103 de liberalismul occidental.<\/p>\n

Anularea scrutinului nu a eliminat realitatea politic\u0103 din spatele rezultatului: o parte important\u0103 a electoratului rom\u00e2n, inclusiv numero\u0219i tineri, a g\u0103sit \u00eentr-o poveste cultural\u0103 ceea ce nu g\u0103sise \u00een programele partidelor tradi\u021bionale.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este un caz extrem, dar nu unul izolat. C\u00e2nd nu exist\u0103 o nara\u021biune european\u0103 cu greutate emo\u021bional\u0103, alte pove\u0219ti ocup\u0103 spa\u021biul, scrie The Conversation.<\/p>\n

Cine ar putea umple golul<\/p>\n

Analiza identific\u0103 trei categorii de actori care pot schimba direc\u021bia.<\/p>\n

Prima este reprezentat\u0103 de institu\u021biile europene. Comisia European\u0103 a anun\u021bat un viitor \u201eCompas pentru cultur\u0103\u201d, menit s\u0103 dea \u201eun chip uman proiectului european\u201d. Dar f\u0103r\u0103 bani \u0219i f\u0103r\u0103 o strategie clar\u0103, ini\u021biativa risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 simbolic\u0103.<\/p>\n

A doua este Erasmus+. Programul ar trebui extins dincolo de universit\u0103\u021bi, c\u0103tre licee, \u0219coli profesionale \u0219i schimburi comunitare. Problema sa principal\u0103 nu este mobilitatea, ci faptul c\u0103 ajunge la prea pu\u021bini dintre cei vulnerabili la capturarea na\u021bionalist\u0103.<\/p>\n

A treia categorie este format\u0103 din universit\u0103\u021bi \u0219i \u0219coli de business. Acestea afirm\u0103 c\u0103 formeaz\u0103 \u201ecet\u0103\u021beni globali\u201d, dar simpla reunire a unor studen\u021bi din mai multe \u021b\u0103ri nu produce automat o cultur\u0103 comun\u0103. Apartenen\u021ba trebuie construit\u0103 inten\u021bionat, nu presupus\u0103.<\/p>\n

\u00cencrederea \u00een UE nu este acela\u0219i lucru cu apartenen\u021ba<\/p>\n

Datele Eurobarometrului din prim\u0103vara lui 2025 arat\u0103 c\u0103 75% dintre europeni se simt cet\u0103\u021beni ai Uniunii, cel mai ridicat nivel m\u0103surat p\u00e2n\u0103 acum. Aproape 60% dintre tinerii de 15\u201324 de ani declar\u0103 c\u0103 au \u00eencredere \u00een UE.<\/p>\n

Cifrele sunt \u00eencurajatoare, dar nu spun \u00eentreaga poveste. S\u0103 te sim\u021bi cet\u0103\u021bean nu este acela\u0219i lucru cu a sim\u021bi c\u0103 apar\u021bii unei comunit\u0103\u021bi culturale. \u00cencrederea \u00eentr-o institu\u021bie nu \u00eenseamn\u0103 loialitate emo\u021bional\u0103 fa\u021b\u0103 de un proiect comun.<\/p>\n

Extrema dreapt\u0103 a \u00een\u021beles dou\u0103 lucruri pe care institu\u021biile europene continu\u0103 s\u0103 le subestimeze. Identitatea nu poate fi construit\u0103 doar prin prosperitate \u0219i drepturi. Iar institu\u021biile care ignor\u0103 dimensiunea cultural\u0103 a politicii vor fi dep\u0103\u0219ite de mi\u0219c\u0103rile care o folosesc.<\/p>\n

Partidele de extrem\u0103 dreapta nu au ajuns la 27% din mandatele Parlamentului European doar prin politici economice mai conving\u0103toare. Au ajuns acolo oferind o poveste.<\/p>\n

Cultura nu este un instrument \u201emoale\u201d<\/p>\n

Miza este \u0219i geopolitic\u0103. Rusia investe\u0219te masiv \u00een propagand\u0103 cultural\u0103 \u0219i opera\u021biuni de influen\u021b\u0103. China \u0219i-a construit o re\u021bea interna\u021bional\u0103 de institute culturale \u0219i educa\u021bionale. Ambele trateaz\u0103 cultura ca infrastructur\u0103 de putere.<\/p>\n

Uniunea European\u0103 continu\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 o trateze adesea ca pe un adaos, util dup\u0103 ce \u201eproblemele serioase\u201d ale economiei \u0219i politicii au fost rezolvate.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, extrema dreapt\u0103 este deja bine reprezentat\u0103 \u00een Comisia pentru cultur\u0103 \u0219i educa\u021bie a Parlamentului European \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe sensul dezbaterii culturale: atac\u0103 proiectele legate de migra\u021bie, vorbe\u0219te despre \u201epropagand\u0103 de gen\u201d \u0219i promoveaz\u0103 o imagine na\u021bional\u0103, rigid\u0103 \u0219i exclusivist\u0103 a culturii europene.<\/p>\n

Potrivit raportului V-Dem privind democra\u021bia \u00een 2026, aproape un sfert dintre \u021b\u0103rile lumii treceau \u00een 2025 prin procese de autocratizare, inclusiv mai multe state europene.<\/p>\n

Timpul pentru construirea unei alternative se reduce. Europa nu poate cere loialitate doar prin rezultate administrative \u0219i avantaje economice. Trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u0219i la \u00eentrebarea identitar\u0103. Nu dac\u0103 diploma\u021bia cultural\u0103 este prea slab\u0103 pentru actuala confruntare, ci dac\u0103 Europa \u00ee\u0219i mai poate permite s\u0103 ignore \u201earma\u201d pe care adversarii s\u0103i o folosesc deja.<\/p>\n

Adaug\u0103 spotmedia ca surs\u0103 preferat\u0103\u203a<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Adaug\u0103 spotmedia ca surs\u0103 preferat\u0103\u203a Extrema dreapt\u0103 nu mai atrage doar aleg\u0103tori nemul\u021bumi\u021bi, vulnerabili economic sau dezam\u0103gi\u021bi de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":229737,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[64129,56600,32,33,317,31,8398,3549,4764,14019,2383,36,37,27,64130,34,35,58702,25,16340,14208,1140,41,40,38,39,26,64131,412,6523,28,29,30,88],"class_list":["post-229736","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-alegeri-europene","tag-algoritmi","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-calin-georgescu","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-cultura","tag-democratie","tag-educatie","tag-erasmus","tag-extrema-dreapta","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-identitate-europeana","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-nationalism","tag-news","tag-populism","tag-propaganda","tag-retele-sociale","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-the-conversation","tag-tiktok","tag-tineri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-uniunea-europeana"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/229736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=229736"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/229736\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/229737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=229736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=229736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=229736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}