{"id":230847,"date":"2026-07-14T12:25:10","date_gmt":"2026-07-14T12:25:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/230847\/"},"modified":"2026-07-14T12:25:10","modified_gmt":"2026-07-14T12:25:10","slug":"satul-de-la-dunare-care-a-cucerit-mii-de-cehi-vin-de-la-o-mie-de-kilometri-dar-pentru-ei-este-ca-o-intoarcere-acasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/230847\/","title":{"rendered":"Satul de la Dun\u0103re care a cucerit mii de cehi. \u201eVin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o \u00eentoarcere acas\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<p>Mii de cehi ajung anual \u00een satul Eibenthal, din Clisura Dun\u0103rii, o a\u0219ezare fondat\u0103 de coloni\u0219tii cehi stabili\u021bi aici \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole. \u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 decenii, dup\u0103 \u00eenchiderea minei, Eibenthal p\u0103rea sortit dispari\u021biei, dar a fost revitalizat prin turism. <\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784031910_475_index.jpeg\" alt=\"Tiberiu Pospisil, Eibenthal. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" fetchpriority=\"high\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Tiberiu a reu\u0219it s\u0103 valorifice poten\u021bialul turistic al satului Eibenthal. Foto Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Mai pu\u021bin de 200 de<br \/>\noameni locuiesc \u00een satul Eibenthal, din comuna Dubova, jude\u021bul Mehedin\u021bi, o<br \/>\na\u0219ezare din Banatul Montan \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole de familii de<br \/>\ncoloni\u0219ti din Boemia, aduse aici de Imperiul Habsburgic.<\/p>\n<p>\t\t\tEibenthal are dou\u0103 secole<\/p>\n<p>La \u00eenceputul secolului al<br \/>\nXIX-lea, c\u00e2teva sute de familii din \u00eemprejurimile ora\u0219elor Praga \u0219i \u010c\u00e1slav \u0219i<br \/>\ndin regiuni ca S\u00e1zava, Plze\u0148, Klatovy, Doma\u017elice \u0219i P\u0159\u00edbram s-au stabilit<br \/>\n\u00een Banat, dup\u0103 ce autorit\u0103\u021bile le-au promis p\u0103m\u00e2nturi dac\u0103 vor defri\u0219a p\u0103durile<br \/>\nseculare care acopereau mun\u021bii de la Clisura Dun\u0103rii.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/satele-intemeiate-de-cehi-in-banatul-montan-2467886.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">\u00centre anii 1826\u20131830,<br \/>\ncoloni\u0219tii cehi,<\/a> numi\u021bi \u0219i \u201epemi\u201d de localnici, au \u00eentemeiat satele G\u00e2rnic,<br \/>\nBig\u0103r, Ravensca, Eibenthal, Frauendorf, Nov\u00fd \u017dupanec, \u0218umi\u021ba \u0219i Sch\u00f6ntal, de pe<br \/>\nculmile Clisurii Dun\u0103rii. Alte patru localit\u0103\u021bi populate de oameni veni\u021bi din<br \/>\nBoemia au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 \u00een Banatul Montan, mai aproape de<br \/>\nCaransebe\u0219 \u0219i Re\u0219i\u021ba: Lindenfeld, G\u0103r\u00e2na, Brebu Nou \u0219i Wolfswiesen, ultima<br \/>\ndisp\u0103rut\u0103 dup\u0103 doar c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n<p>\u00cen cele dou\u0103 secole de la<br \/>\n\u00eenfiin\u021barea primelor sate cehe\u0219ti, acestea au trecut prin numeroase<br \/>\ntransform\u0103ri. Condi\u021biile naturale vitrege i-au determinat pe mul\u021bi dintre<br \/>\nurma\u0219ii coloni\u0219tilor boemi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satele din Clisura Dun\u0103rii. Unele<br \/>\ncomunit\u0103\u021bi au supravie\u021buit \u00eens\u0103 timpului \u0219i greut\u0103\u021bilor, reu\u0219ind s\u0103-\u0219i p\u0103streze<br \/>\nidentitatea.<\/p>\n<p>\t\t\t\u00cenchiderea minei a schimbat soarta satului<\/p>\n<p>La mijlocul anilor 2000,<br \/>\n\u0219i Eibenthal, cunoscut din secolul al XIX-lea pentru exploatarea c\u0103rbunelui,<br \/>\np\u0103rea sortit dispari\u021biei. \u00cen 6 august 2006, un accident tragic a gr\u0103bit<br \/>\n\u00eenchiderea minei de antracit de la Baia Nou\u0103, o colonie minier\u0103 izolat\u0103, aflat\u0103<br \/>\nla cap\u0103tul drumului care urc\u0103 de la Dun\u0103re prin valea \u00eengust\u0103 a r\u00e2ului<br \/>\nTisovi\u021ba, traverseaz\u0103 Eibenthal \u0219i se opre\u0219te \u00een mun\u021bi.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\u00cen anii \u201990, mina avea<br \/>\npeste 600 de angaja\u021bi. \u00cen ultimele sale zile de func\u021bionare, aici mai lucrau<br \/>\npu\u021bin peste 200 de oameni: cehi din Eibenthal \u0219i din alte sate ale Clisurii<br \/>\nDun\u0103rii, muncitori rom\u00e2ni veni\u021bi din Moldova \u0219i g\u0103zdui\u021bi \u00een colonia Baia Nou\u0103,<br \/>\ndar \u0219i rom\u00e2ni \u0219i s\u00e2rbi din zon\u0103.<\/p>\n<p>\u201eSo\u021bul meu a lucrat 44 de<br \/>\nani la Baia Nou\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00eenchiderea minei, \u00een 2006. Atunci, doi muncitori,<br \/>\nLiviu Tomoiag\u0103 \u0219i Zdravko Ianculovici, care intraser\u0103 \u00een min\u0103 pentru a<br \/>\nconsolida pu\u021bul, au fost prin\u0219i sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi. Intraser\u0103 \u00eentr-o duminic\u0103 \u00een<br \/>\nsubteran, iar trupurile lor au fost scoase abia trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu\u201d, \u00ee\u0219i<br \/>\naminte\u0219te Maria Fickel, v\u0103duva unui fost miner ceh din Eibenthal.<\/p>\n<p>La scurt timp dup\u0103<br \/>\ntragedie, ultima min\u0103 din apropierea satului Eibenthal a fost \u00eenchis\u0103. C\u00e2teva<br \/>\nzeci de localnici care mai lucrau aici au cerut s\u0103 fie disponibiliza\u021bi,<br \/>\n\u00eempreun\u0103 cu minerii care locuiau \u00een colonia Baia Nou\u0103.<\/p>\n<p>Mina a r\u0103mas p\u0103r\u0103sit\u0103, la<br \/>\nfel ca majoritatea locuin\u021belor din Baia Nou\u0103. Mai jos de colonie, satul<br \/>\nEibenthal p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i soart\u0103. Mul\u021bi localnici \u00eel p\u0103r\u0103siser\u0103 \u00eenc\u0103 de<br \/>\nla \u00eenceputul anilor \u201990, poveste\u0219te pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d Ioan Fighal, localnic ceh<br \/>\ndin Eibenthal.<\/p>\n<p>\u201eAm lucrat \u0219i eu, \u00een<br \/>\nultima perioad\u0103, la mina de antracit. Dup\u0103 ce mina s-a \u00eenchis, nu a mai r\u0103mas<br \/>\nnimic de lucru. Oamenii au plecat care \u00eencotro \u0219i s-au \u00eempr\u0103\u0219tiat, fie \u00een ora\u0219e<br \/>\nprecum Timi\u0219oara, fie \u00een str\u0103in\u0103tate. Copiii mei au plecat \u00een Suedia.\u00a0\u00cenainte de 1990 era mai<br \/>\nstrict \u0219i mai greu s\u0103 pleci, dar dup\u0103 Revolu\u021bie oamenii au \u00eenceput s\u0103 plece mai<br \/>\nu\u0219or. Mul\u021bi cehi au plecat \u00een Cehia, iar apoi au plecat \u0219i copiii lor. Unii au<br \/>\nmers la liceu \u00een Or\u0219ova, al\u021bii la Timi\u0219oara, \u0219i-au cunoscut acolo partenerii \u0219i<br \/>\nau r\u0103mas \u00een alte localit\u0103\u021bi. De acolo, unii au plecat mai departe \u00een<br \/>\nstr\u0103in\u0103tate.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Dup\u0103 2006, c\u00e2nd s-au<br \/>\n\u00eenchis locurile de munc\u0103 \u0219i oamenii nu mai aveau unde s\u0103 lucreze, au continuat<br \/>\ns\u0103 plece. \u00cen multe case au mai r\u0103mas c\u00e2te dou\u0103 persoane. Popula\u021bia r\u0103mas\u0103 aici<br \/>\neste \u00eens\u0103 majoritar ceh\u0103\u201d, poveste\u0219te Ioan Fighal, acum pensionar.<\/p>\n<p>\t\t\tSatul care i-a cucerit pe cehi<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/lindenfeld-satul-disparut-al-nemtilor-cu-povesti-2462394.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">\u00cen Banatul Montan, unele<br \/>\nsate locuite de \u201epemi\u201d, <\/a>ca Lindenfeld, au disp\u0103rut aproape complet, iar \u00een<br \/>\naltele popula\u021bia ceh\u0103 s-a \u00eempu\u021binat \u0219i a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. Dup\u0103 aproape dou\u0103 secole<br \/>\n\u00een care mineritul a avut un rol important \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii, Eibenthal a<br \/>\nreu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 prin turism.<\/p>\n<p>Satul \u0219i-a p\u0103strat<br \/>\nidentitatea istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103, este avantajat de apropierea de Clisura<br \/>\nDun\u0103rii \u0219i a devenit tot mai popular printre turi\u0219tii cehi. Anual, mii de<br \/>\noameni vin din Cehia pentru a vizita Eibenthal. Unii sosesc \u00een excursii<br \/>\norganizate, cu trenul sau cu autocarele, \u00een timp ce al\u021bii prefer\u0103 s\u0103<br \/>\nc\u0103l\u0103toreasc\u0103 cu autoturismele personale ori cu autostopul.<\/p>\n<p>Pe DN 57, \u0219oseaua care<br \/>\n\u00eenso\u021be\u0219te Clisura Dun\u0103rii \u00eentre Or\u0219ova \u0219i Bazia\u0219, pot fi v\u0103zu\u021bi adesea turi\u0219ti<br \/>\ncehi cu pancarte pe care scrie \u201eEibenthal\u201d, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 fie lua\u021bi la ocazie.<\/p>\n<p>\u201eAm c\u0103l\u0103torit prin<br \/>\nUngaria, Rom\u00e2nia, Republica Moldova \u0219i din nou prin Rom\u00e2nia, iar apoi urmeaz\u0103<br \/>\ns\u0103 ne continu\u0103m drumul prin Serbia. Este o excursie cu autostopul, prin care<br \/>\nne-am dorit s\u0103 vizit\u0103m mai multe zone din estul Europei. Scopul principal al<br \/>\nc\u0103l\u0103toriei a fost \u00eens\u0103 s\u0103 ajungem aici, la Eibenthal.\u00a0Ne-a pl\u0103cut Rom\u00e2nia, mai<br \/>\nales datorit\u0103 m\u00e2nc\u0103rii \u0219i peisajelor. Am avut \u00eens\u0103 \u0219i unele probleme, pentru c\u0103<br \/>\nnoi voiam s\u0103 c\u0103l\u0103torim gratuit, cu autostopul, iar mul\u021bi \u0219oferi ne cereau<br \/>\nbani\u201d, spune Peter, unul dintre turi\u0219tii cehi veni\u021bi la Eibenthal.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Cum a ren\u0103scut satul<br \/>\nEibenthal<\/p>\n<p>Tiberiu Posp\u00ed\u0161il este<br \/>\nunul dintre localnicii care au contribuit la transformarea Eibenthalului<br \/>\ndintr-un fost sat minier aflat \u00een declin \u00eentr-o destina\u021bie turistic\u0103 tot mai<br \/>\ncunoscut\u0103. N\u0103scut aici, el a revenit acas\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul facult\u0103\u021bii \u0219i,<br \/>\n\u00eempreun\u0103 cu doi prieteni din Cehia, a cump\u0103rat \u0219i a renovat o cas\u0103 veche. \u00cen<br \/>\ncurtea acesteia a deschis, \u00een 2009, barul U Medv\u011bda, iar zece ani mai t\u00e2rziu,<br \/>\nrestaurantul Eibenthal.<\/p>\n<p>\t\t\t<a class=\"related-inline svelte-1e3czf1\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/satele-intemeiate-de-cehi-in-banatul-montan-2467886.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"><br \/>\n                    Satele \u00eentemeiate de cehi \u00een Banatul Montan \u00eemplinesc dou\u0103 secole. Secretele locurilor pitore\u0219ti de pe Clisura Dun\u0103rii   <\/p>\n<p>                <\/a><\/p>\n<p>\u00centre timp, ini\u021biativele<br \/>\nsale au atras tot mai mul\u021bi turi\u0219ti cehi \u00een satul din Clisura Dun\u0103rii \u0219i au<br \/>\ncontribuit la revitalizarea comunit\u0103\u021bii, afectat\u0103 puternic de \u00eenchiderea minei<br \/>\nde la Baia Nou\u0103 \u0219i de plecarea localnicilor. De la c\u00e2teva zeci de vizitatori pe<br \/>\nan, Eibenthal a ajuns s\u0103 atrag\u0103 mii de turi\u0219ti, \u00een special din Cehia, dar tot<br \/>\nmai mul\u021bi \u0219i din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Tiberiu Posp\u00ed\u0161il a vorbit<br \/>\npentru \u201eAdev\u0103rul\u201d despre revenirea sa acas\u0103, dezvoltarea turismului \u0219i viitorul<br \/>\nuneia dintre cele mai izolate comunit\u0103\u021bi cehe\u0219ti din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>ADEV\u0102RUL: Cum ai<br \/>\n\u00eenceput s\u0103 te implici \u00een dezvoltarea turistic\u0103 a satului Eibenthal?<\/p>\n<p>Tiberiu Posp\u00ed\u0161il: Sunt n\u0103scut \u00een Eibenthal, iar \u00een timpul<br \/>\nfacult\u0103\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi b\u0103ie\u021bi din Cehia, am cump\u0103rat aceast\u0103 cas\u0103, U<br \/>\nMedv\u011bda, prima cas\u0103 pe care am cump\u0103rat-o \u00een Eibenthal. \u00cen timpul renov\u0103rii ei,<br \/>\nam constatat c\u0103 \u00een curte putem amenaja un bar. A\u0219a s-a n\u0103scut barul U Medv\u011bda,<br \/>\nadic\u0103 \u201eLa Urs\u201d.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 2009.<br \/>\nPrimul sezon la U Medv\u011bda a fost tot \u00een 2009 \u0219i a\u0219a am \u00eenceput activitatea<br \/>\nturistic\u0103. \u00cen acea perioad\u0103, \u00een Eibenthal veneau \u00een jur de 50\u201360 de turi\u0219ti pe<br \/>\nan.<\/p>\n<p>\u00cen 2019 aveam deja \u00een jur<br \/>\nde 5.000 de turi\u0219ti din Cehia. Organiz\u0103m excursii \u0219colare cu autocarul, avem<br \/>\nFestivalul Banat, la care vin aproximativ 1.500\u20132.000 de oameni, \u0219i mai<br \/>\norganiz\u0103m evenimente care atrag vizitatori \u00een Eibenthal.<\/p>\n<p>Tot \u00een 2019 am deschis<br \/>\nrestaurantul Eibenthal. Dup\u0103 zece ani de U Medv\u011bda, am deschis restaurantul,<br \/>\niar atunci s-a schimbat pu\u021bin \u0219i clientela, pentru c\u0103 acesta atrage \u0219i turi\u0219ti<br \/>\nrom\u00e2ni.<\/p>\n<p>De ce satul este vizitat \u0219i de rom\u00e2ni?<\/p>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, Rom\u00e2nia<br \/>\nare o popula\u021bie mai mare dec\u00e2t Cehia, iar rom\u00e2nii sunt mai aproape de Eibenthal<br \/>\ndec\u00e2t cei care vin din Cehia. Vrem s\u0103-i atragem \u0219i pe rom\u00e2ni, s\u0103 ne viziteze \u0219i<br \/>\ns\u0103 ne cunoasc\u0103.<\/p>\n<p>Pentru rom\u00e2ni este<br \/>\ninteresant faptul c\u0103 suntem un sat cehesc, cu buc\u0103t\u0103rie ceheasc\u0103 \u0219i tradi\u021bii<br \/>\ncehe\u0219ti. Pentru cehi este interesant c\u0103 parcurg o mie de kilometri \u0219i constat\u0103<br \/>\nc\u0103 noi \u00eenc\u0103 vorbim limba ceh\u0103, c\u0103 suntem, de fapt, un sat cehesc aflat la o mie<br \/>\nde kilometri distan\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Reu\u0219i\u021bi s\u0103-i aduce\u021bi<br \/>\naici \u0219i pe cehii care au plecat dup\u0103 1990?<\/p>\n<p>Ei vin oricum acas\u0103, la<br \/>\np\u0103rin\u021bi sau la rude. Dar nu ne adres\u0103m doar celor pleca\u021bi de aici, ci cehilor<br \/>\n\u00een general.<\/p>\n<p>Cum vezi viitorul<br \/>\nsatului? Crezi c\u0103 se va dezvolta turistic sau va avea soarta multor altor sate<br \/>\nizolate?<\/p>\n<p>Eibenthal a avut o c\u0103dere<br \/>\nputernic\u0103 \u00een 2006, c\u00e2nd s-a \u00eenchis mina de la Baia Nou\u0103. Atunci au plecat<br \/>\nfoarte mul\u021bi localnici. A fost o perioad\u0103 de declin \u0219i de depresie pentru sat,<br \/>\ndeoarece oamenii erau obi\u0219nui\u021bi s\u0103 lucreze la min\u0103 \u0219i nu aveau grija zilei de<br \/>\nm\u00e2ine, pentru c\u0103 aveau un loc de munc\u0103.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>C\u00e2nd mina s-a \u00eenchis,<br \/>\noamenii au intrat \u00eentr-o stare de nesiguran\u021b\u0103. Nu \u0219tiau ce s\u0103 fac\u0103, pentru c\u0103<br \/>\ngenera\u021bii \u00eentregi fuseser\u0103 obi\u0219nuite s\u0103 fie angajate, nu s\u0103 devin\u0103 antreprenori<br \/>\nsau s\u0103 aib\u0103 propriile afaceri.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, oamenii s-au schimbat.<br \/>\nAu \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-\u0219i valorifice \u0219i s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 produsele. Fac gemuri, miere,<br \/>\nc\u0103ciuli, \u0219osete \u0219i tot felul de alte lucruri care, \u00een urm\u0103 cu 20 de ani, nu se<br \/>\nvindeau \u00een Eibenthal.<\/p>\n<p>Turismul este exclusiv<br \/>\nunul de var\u0103?<\/p>\n<p>Sezonul se extinde tot<br \/>\nmai mult. \u00cencepe \u00een jurul datei de 1 aprilie \u0219i se termin\u0103 la 1 noiembrie. Cei<br \/>\nmai mul\u021bi turi\u0219ti sunt din Cehia.<\/p>\n<p>Ce p\u0103rere au turi\u0219tii<br \/>\ncehi despre sat? Cum \u00eel v\u0103d?<\/p>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, sunt<br \/>\npl\u0103cut surprin\u0219i c\u00e2nd ajung \u00een Eibenthal, coboar\u0103 din ma\u0219in\u0103, ne salut\u0103 \u00een<br \/>\nlimba ceh\u0103, iar noi le r\u0103spundem tot \u00een ceh\u0103. Sunt surprin\u0219i de faptul c\u0103 noi<br \/>\nchiar vorbim aceast\u0103 limb\u0103.<\/p>\n<p>Pentru ei este, oarecum,<br \/>\nca o \u00eentoarcere acas\u0103. Eibenthal arat\u0103 a\u0219a cum ar\u0103tau satele din Cehia \u00een urm\u0103<br \/>\ncu 30 de ani.<\/p>\n<p>Exist\u0103 vreo deosebire<br \/>\n\u00eentre cehi \u0219i cei numi\u021bi \u201epemi\u201d? \u00cen G\u0103r\u00e2na, de exemplu, localnicilor li se<br \/>\nspune \u201epemi\u201d.<\/p>\n<p>\u201ePemi\u201d este o denumire<br \/>\nfolosit\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 pentru cehi. Este un fel de porecl\u0103 dat\u0103 comunit\u0103\u021bilor<br \/>\ncehe\u0219ti de ceilal\u021bi localnici.<\/p>\n<p>Denumirea ar putea<br \/>\nveni de la Boemia?<\/p>\n<p>Da, de la Boemia. Era o<br \/>\ndenumire folosit\u0103 pentru cehi. \u00cen zona aceasta li se spunea \u201epemi\u201d.<\/p>\n<p>Unii consider\u0103 c\u0103<br \/>\ntermenul ar putea avea un sens peiorativ.<\/p>\n<p>Nu neap\u0103rat. Oamenii din<br \/>\nEibenthal nu \u00ee\u0219i spun \u201epemi\u201d, dar \u00een zona Clisurii Dun\u0103rii a\u0219a sunt cunoscu\u021bi cehii.<\/p>\n<p>Mai sunt tineri \u00een<br \/>\nsat?<\/p>\n<p>Da, \u00een Eibenthal mai sunt<br \/>\ntineri. Ast\u0103zi sunt \u00een jur de zece familii tinere cu copii.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Din ce tr\u0103iesc?<\/p>\n<p>\u00cen general, din turism.<br \/>\nAsta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u021bi ofer\u0103 cazare. Unii produc \u0219i v\u00e2nd diferite lucruri<br \/>\npentru turi\u0219ti. Turismul nu \u00eenseamn\u0103 doar cazare \u0219i mas\u0103.<\/p>\n<p>            <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784031910_415_index.jpeg\" alt=\"Satul Eibenthal Caras Severin  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (33) jpg\" width=\"1136\" height=\"640\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Imaginea 1\/15:<br \/>\n                Satul Eibenthal Caras Severin  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (33) jpg<\/p>\n<p>\t\t\t<a class=\"related-inline svelte-1e3czf1\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/povestea-satului-pustiu-lindenfeld-micul-inger-2472708.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"><br \/>\n                    Povestea satului pustiu Lindenfeld. \u201eMicul \u00eenger Hilde Grenzner a r\u0103mas de-a pururi acolo, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i disp\u0103ru\u0163i\u201d<\/p>\n<p>                <\/a>Cum au ajuns cehii \u00een Banatul Montan<\/p>\n<p>Numeroase localit\u0103\u021bi din<br \/>\nBanat s-au dezvoltat datorit\u0103 coloni\u0219tilor veni\u021bi din diferite regiuni ale<br \/>\nImperiului Habsburgic. \u00cen prima parte a secolului al XIX-lea, mul\u021bi cehi s-au<br \/>\nstabilit \u00een Banat, dup\u0103 ce li s-au promis p\u0103m\u00e2nturi dac\u0103 vor defri\u0219a p\u0103durile<br \/>\nseculare din Clisura Dun\u0103rii.<\/p>\n<p>\u201eSatele cehe din sudul<br \/>\nBanatului au fost \u00eentemeiate \u00eentre anii 1823\u20131830. La \u00eenceput au fost adu\u0219i<br \/>\ncehi din \u00eemprejurimile ora\u0219elor Praga \u0219i \u010c\u00e1slav \u0219i din regiunile S\u00e1zava, Plze\u0148,<br \/>\nKlatovy, Doma\u017elice \u0219i P\u0159\u00edbram. Cei veni\u021bi \u00een anii 1823\u20131824 au \u00eentemeiat<br \/>\ncolonia Elisabeta\u201d, ar\u0103ta istoricul Teodora Alexandru Dobri\u021boiu.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Din cauza lipsei apei,<br \/>\ncoloni\u0219tilor din Elisabeta li s-a permis, \u00een 1847, s\u0103 se mute \u00een satul Sf\u00e2nta<br \/>\nElena.<\/p>\n<p>\u00centre anii 1826\u20131830 au<br \/>\nfost \u00eentemeiate \u00een sudul Banatului opt sate cehe\u0219ti: G\u00e2rnic, Big\u0103r, Ravensca,<br \/>\nEibenthal, Frauendorf, Nov\u00fd \u017dupanec, \u0218umi\u021ba \u0219i Sch\u00f6ntal.<\/p>\n<p>Alte patru localit\u0103\u021bi<br \/>\npopulate de oameni veni\u021bi din Boemia au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een aceea\u0219i perioad\u0103,<br \/>\nmai aproape de Caransebe\u0219 \u0219i Re\u0219i\u021ba: Lindenfeld, G\u0103r\u00e2na, Brebu Nou \u0219i<br \/>\nWolfswiesen, ultima disp\u0103rut\u0103 dup\u0103 doar c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n<p>Coloni\u0219tii boemi, numi\u021bi<br \/>\n\u0219i \u201epemi\u201d, au fost adu\u0219i pentru popularea regiunilor montane din sudul<br \/>\nBanatului. Li s-au promis p\u0103m\u00e2nturi, f\u00e2ne\u021be, scutiri de taxe, lemn \u0219i p\u0103\u0219uni.<br \/>\n\u00cen schimb, dup\u0103 zece ani de scutire, b\u0103rba\u021bii urmau s\u0103 slujeasc\u0103 drept<br \/>\ngr\u0103niceri.<\/p>\n<p>Cehii au continuat s\u0103<br \/>\nvin\u0103, \u00een grupuri mai mici, p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1860, fiind a\u0219eza\u021bi \u0219i \u00een<br \/>\nRavensca, \u0218umi\u021ba \u0219i Ogradena.<\/p>\n<p>\u201eA\u0219ezarea cea mai izolat\u0103<br \/>\neste Ravensca, situat\u0103 \u00eentr-o regiune greu accesibil\u0103, ceea ce a dus la o mai<br \/>\nbun\u0103 conservare a graiului ceh\u201d, informa istoricul.<\/p>\n<p>            <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784031910_627_index.jpeg\" alt=\"Satul Eibenthal Caras Severin  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (14) jpg\" width=\"1136\" height=\"640\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Imaginea 1\/25:<br \/>\n                Satul Eibenthal Caras Severin  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (14) jpg<\/p>\n<p>La mijlocul secolului al<br \/>\nXIX-lea, c\u00e2teva sute de cehi au ajuns \u0219i \u00een localit\u0103\u021bile Clopodia \u0219i Peregu<br \/>\nMare, \u00eens\u0103 comunit\u0103\u021bile lor au fost asimilate \u00een timp.<\/p>\n<p>\u201eIni\u021bial, ocupa\u021bia de<br \/>\nbaz\u0103 a coloni\u0219tilor a fost aceea de t\u0103ietori de lemne. Mai t\u00e2rziu, au \u00eenceput<br \/>\ns\u0103 se ocupe cu agricultura, mineritul \u0219i fabricarea varului. Colonia cu cei mai<br \/>\nmul\u021bi locuitori a fost G\u00e2rnic, iar cea mai mic\u0103, Ravensca\u201d, ar\u0103ta<br \/>\ncercet\u0103toarea.<\/p>\n<p>Condi\u021biile naturale<br \/>\ndificile i-au determinat pe mul\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satele din Clisura Dun\u0103rii.<br \/>\nUnii au emigrat \u00een Statele Unite ori \u00een fosta Iugoslavie. Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi<br \/>\nMondial, numero\u0219i cehi au revenit \u00een Cehoslovacia.<\/p>\n<p>Migra\u021bia a continuat \u0219i<br \/>\ndup\u0103 1990, iar \u00een prezent comunit\u0103\u021bile cehe mai sunt p\u0103strate \u00een c\u00e2teva<br \/>\nlocalit\u0103\u021bi din Clisura Dun\u0103rii. Vara, vechile sate sunt vizitate de fo\u0219ti<br \/>\nlocalnici \u0219i de urma\u0219ii lor, veni\u021bi \u00een special din Cehia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Mii de cehi ajung anual \u00een satul Eibenthal, din Clisura Dun\u0103rii, o a\u0219ezare fondat\u0103 de coloni\u0219tii cehi stabili\u021bi&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":230848,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,64373,31,64372,64374,36,37,27,230,34,35,25,2667,41,40,38,39,26,28,29,30,81],"class_list":["post-230847","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cehi","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-clisura-dunarii","tag-eibenthal","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-reportaj","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-video"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116918323687218425","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/230847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=230847"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/230847\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/230848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=230847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=230847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=230847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}