{"id":232375,"date":"2026-07-16T07:13:14","date_gmt":"2026-07-16T07:13:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/232375\/"},"modified":"2026-07-16T07:13:14","modified_gmt":"2026-07-16T07:13:14","slug":"conservarea-apei-de-sub-picioarele-noastre-adriatica-redescopera-reincarcarea-apelor-subterane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/232375\/","title":{"rendered":"Conservarea apei de sub picioarele noastre: Adriatica redescoper\u0103 re\u00eenc\u0103rcarea apelor subterane"},"content":{"rendered":"

Proiectul \u201eBlue Recharge\u201d, derulat \u00eentre Italia \u0219i Croa\u021bia, se concentreaz\u0103 pe o tehnic\u0103 de stocare a apei eficient\u0103 \u0219i mai pu\u021bin invaziv\u0103 dec\u00e2t barajele. Iar pentru a \u00eencuraja aceast\u0103 abordare, dezvolt\u0103 \u201ecredite albastre\u201d inspirate de creditele de carbon\u00a0(Articol de Marco Ranocchiari, jurnalist Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa<\/a>)<\/p>\n

\u00centre marile izvoare carstice de pe coasta balcanic\u0103 \u0219i acviferele bogate din nord-estul Italiei, apa a fost dintotdeauna abundent\u0103 \u00een zona central\u0103 \u0219i nordic\u0103 a M\u0103rii Adriatice. Acum, \u00eens\u0103, aceast\u0103 bog\u0103\u021bie nu mai poate fi considerat\u0103 de la sine \u00een\u021beleas\u0103. O problem\u0103 veche, precum supraexploatarea, este agravat\u0103 \u00een special pe coastele invadate de mii de turi\u0219ti, mai ales \u00een sezonul estival, c\u00e2nd c\u0103ldura \u0219i seceta sunt mai frecvente. Acviferele epuizate se lupt\u0103 din ce \u00een ce mai mult s\u0103 contracareze infiltrarea apei s\u0103rate, ceea ce prezint\u0103 riscuri grave pentru agricultur\u0103. Toate acestea sunt agravate de infrastructura adesea \u00eenvechit\u0103, risipa generalizat\u0103 \u0219i gestionarea ineficient\u0103.<\/p>\n

Pentru a face fa\u021b\u0103 acestor provoc\u0103ri, politicile europene de coeziune sprijin\u0103 diverse proiecte. Unele se concentreaz\u0103 pe guvernan\u021b\u0103 \u0219i modernizarea re\u021belelor; altele, precum Blue Recharge<\/a>, se concentreaz\u0103 pe cercetare \u0219i inovare, \u00eencep\u00e2nd cu cel mai important loc pentru conservarea apei: p\u0103m\u00e2ntul de sub picioarele noastre.<\/p>\n

Re\u00eenc\u0103rcarea acviferelor: solu\u021bia subestimat\u0103<\/p>\n

Barajele \u0219i rezervoarele reprezint\u0103 cea mai comun\u0103 metod\u0103 de stocare a apei, dar nu \u0219i singura. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste tehnici vechi \u0219i invazive, exist\u0103 una mult mai economic\u0103 \u0219i cu un impact mai redus: re\u00eenc\u0103rcarea controlat\u0103 a acviferelor (MAR). Principiul este simplu: stocarea surplusului de ap\u0103 \u00een subteran \u00een anumite perioade ale anului (\u00een climatele mediteraneene, toamna \u0219i iarna), cre\u00e2nd o rezerv\u0103 din care s\u0103 se poat\u0103 extrage atunci c\u00e2nd apa este deficitar\u0103, \u0219i anume prim\u0103vara \u0219i vara.<\/p>\n

Acviferele pot fi re\u00eenc\u0103rcate \u00een mai multe moduri. Bazinele de infiltrare sunt suprafe\u021be permeabile, adesea amenajate \u00een zone agricole sau naturale \u0219i str\u0103b\u0103tute de canale care permit apei s\u0103 se infiltreze lent \u00een subsol sau s\u0103 fie dirijat\u0103 c\u0103tre rezervoare special amenajate. \u00cen alte cazuri, se utilizeaz\u0103 sisteme de pu\u021buri, care pot facilita infiltrarea apei din r\u00e2uri sau permit deversarea direct\u0103 \u00een acvifer. \u00cen func\u021bie de caracteristicile terenului, se pot utiliza apele de suprafa\u021b\u0103, apa de ploaie sau chiar apele uzate tratate.<\/p>\n

MAR este cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1950 \u0219i este practicat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een mai multe \u021b\u0103ri \u00een care disponibilitatea apei este crucial\u0103, din Australia p\u00e2n\u0103 \u00een Israel. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00eens\u0103, a fost aproape ignorat\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a Europei (\u00een Italia, exist\u0103 excep\u021bii notabile \u00een Veneto, Emilia-Romagna \u0219i Toscana). \u00cen spatele acestei \u201eneglijen\u021be\u201d, a avertizat FAO \u00eenc\u0103 din anii 1990, se ascunde un paradox: costurile reduse \u0219i invizibilitatea aproape total\u0103 a acestei tehnici \u2013 tocmai punctele ei forte \u2013 o fac neatractiv\u0103 pentru politicieni \u0219i mediul de afaceri.<\/p>\n

Proiectul \u201eBlue Recharge<\/a>\u201d, implementat \u00een cadrul programului Interreg Italia-Croa\u021bia \u0219i derulat din 2024 p\u00e2n\u0103 \u00een vara anului 2026, \u00ee\u0219i propune nu numai s\u0103 sporeasc\u0103 eficien\u021ba MAR, ci \u0219i s\u0103 o fac\u0103 sustenabil\u0103 din punct de vedere economic. Cu un buget de 1,9 milioane de euro \u0219i coordonat de ora\u0219ul Dignano, din Istria, proiectul implic\u0103 parteneri publici \u0219i priva\u021bi din ambele \u021b\u0103ri. \u201eDorim s\u0103 cre\u0103m un ciclu virtuos de gestionare a apei prin promovarea MAR prin procese voluntare, dar stimulate\u201d, rezum\u0103 Sergio Cal\u00f2, directorul partenerului de proiect Venetian Cluster, care reune\u0219te companii \u0219i institu\u021bii de cercetare din domeniile patrimoniului cultural \u0219i de mediu.<\/p>\n

Poten\u021bial \u0219i solu\u021bii<\/p>\n

Pe partea italian\u0103, situl pilot al proiectului este Valea Mezzano, o fost\u0103 zon\u0103 umed\u0103 deservit\u0103 de Canale Emiliano Romagnolo (CER), o infrastructur\u0103 cheie pentru agricultura italian\u0103 \u0219i un teren de testare pentru practici de irigare de \u00eenalt\u0103 tehnologie.<\/p>\n

Contextul din Istria este diferit, cu terenul s\u0103u carstic bogat \u00een ap\u0103, dar aproape lipsit de r\u00e2uri, \u0219i unde popula\u021bia cre\u0219te considerabil \u00een timpul verii datorit\u0103 turi\u0219tilor.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t apa curge prin roci fracturate, \u0219i nu prin soluri af\u00e2nate capabile s\u0103 o filtreze, riscul de poluare este mereu prezent, motiv pentru care au fost necesare studii aprofundate. \u201eDup\u0103 numeroase teste cu trasori pentru a verifica rata de infiltrare \u0219i contactul cu roca\u201d, explic\u0103 cercet\u0103toarea Bojana Hajduk \u010cerneha, \u201eputem afirma c\u0103 re\u00eenc\u0103rcarea este sigur\u0103 dac\u0103 este sus\u021binut\u0103 de analize riguroase.\u201d<\/p>\n

Acest lucru deschide posibilitatea unei utiliz\u0103ri strategice \u00een aceast\u0103 zon\u0103: combaterea problemei infiltra\u021biei apei de mare, care este din ce \u00een ce mai frecvent\u0103 pe fondul epuiz\u0103rii acviferelor cauzate de captarea excesiv\u0103 a apei \u0219i de cre\u0219terea nivelului m\u0103rii. \u201eAm demonstrat c\u0103 solul purific\u0103 apa, chiar \u0219i apele uzate tratate, suficient pentru a cre\u0219te presiunea apelor subterane \u0219i a preveni acest fenomen\u201d, asigur\u0103 Hajduk \u010cerneha.<\/p>\n

\u201eUna dintre principalele provoc\u0103ri este faptul c\u0103 conceptul de MAR nu este recunoscut \u00een mod direct \u00een legisla\u021bia croat\u0103, dar am ini\u021biat deja aceast\u0103 discu\u021bie cu autorit\u0103\u021bile competente pentru a clarifica procesul de reglementare\u201d, explic\u0103 managerul de proiect Sa\u0161a Mohari\u0107 din partea municipalit\u0103\u021bii Vodnjan.<\/p>\n

Printre solu\u021biile implementate se num\u0103r\u0103 un sistem de canale cu substrat filtrant, care spore\u0219te infiltrarea \u00een timpul furtunilor \u0219i ploilor abundente. Pentru acest proiect, continu\u0103 Mohari\u0107, gestionarea apei trebuie s\u0103 completeze alte solu\u021bii bazate pe natur\u0103. Prin urmare, vor fi restaurate aproximativ 30 de \u201elovke\u201d, bazine tradi\u021bionale cu fund de argil\u0103 care serveau la crearea unor mici bazine \u00eentr-o zon\u0103 carstic\u0103.<\/p>\n

Credite albastre<\/p>\n

Pentru a stimula MAR, Blue Recharge lucreaz\u0103 la un sistem de credite bazat pe pia\u021b\u0103, similar cu creditele de carbon: \u00een termeni simpli, un \u201ecredit albastru\u201d ar putea corespunde unui metru cub de ap\u0103 reintrodus \u00een acvifer. \u00cen practic\u0103, \u00eens\u0103, lucrurile nu sunt at\u00e2t de simple: \u201eCO\u2082 este un factor unic \u0219i relativ u\u0219or de calculat, dar apa implic\u0103 mai multe sectoare: agricol, industrial, civil, cu numero\u0219i administratori \u0219i date dezagregate\u201d, comenteaz\u0103 Cal\u00f2.<\/p>\n

Din acest motiv, Blue Recharge, continu\u00e2nd un parcurs de mai mul\u021bi ani dezvoltat \u00een cadrul altor proiecte, precum LIFE \u201eSvolta<\/a> blu\u201d (Blue Turn), lucreaz\u0103 la sisteme avansate de certificare pentru a cuantifica beneficiile reale ale proiectelor individuale de re\u00eenc\u0103rcare.<\/p>\n

Efectele pozitive ale MAR nu se limiteaz\u0103 la stocarea apei: transformarea unui teren agricol \u00eentr-o zon\u0103 umed\u0103 de infiltrare sau \u00eentr-o p\u0103dure creeaz\u0103 habitate bogate \u00een biodiversitate \u0219i pl\u0103cute pentru oameni, iar \u00eencurajarea infiltr\u0103rii lente poate reduce poluarea. Aceste beneficii colaterale, explic\u0103 Cal\u00f2, pot face creditele mai atractive pe pia\u021b\u0103 dec\u00e2t o simpl\u0103 opera\u021biune tehnic\u0103 de pompare \u00eentr-un pu\u021b.<\/p>\n

Pentru a le cuantifica, partenerii \u00ee\u0219i propun s\u0103 dezvolte un \u00eentreg lan\u021b tehnologic, de la analize hidrogeologice \u0219i de mediu p\u00e2n\u0103 la inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u0219i tehnologii blockchain. Acestea din urm\u0103 vizeaz\u0103 ca fiecare credit, c\u0103ruia i se atribuie un cod unic, s\u0103 fie pe deplin trasabil, \u00eengreun\u00e2nd astfel practicile de \u201egreenwashing\u201d prin prevenirea v\u00e2nz\u0103rii duble sau a supracontabiliz\u0103rii.<\/p>\n

Platforma de tranzac\u021bionare a creditelor albastre a fost deja testat\u0103 \u00een Italia. \u201eAcum \u00eencerc\u0103m s\u0103 transfer\u0103m aceste cuno\u0219tin\u021be at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional\u201d, adaug\u0103 Cosima Trevisanello de la Venetian Cluster. Proiectul italo-croat a elaborat linii directoare pentru replicare la nivel european, cu scopul de a crea standarde comune pentru viitoarele politici ale UE \u00een domeniul apei.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i provoc\u0103ri. \u201e\u00centr-o perioad\u0103 de urgen\u021b\u0103 energetic\u0103, nu ne putem a\u0219tepta ca astfel de mecanisme s\u0103 devin\u0103 obligatorii: acestea ar implica noi sarcini greu de acceptat, a\u0219a c\u0103 trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m pe stimulente\u201d, comenteaz\u0103 Cal\u00f2, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103, \u0219i dup\u0103 \u00eencheierea proiectului, aceasta este principala tem\u0103 la care echipa va continua s\u0103 lucreze.<\/p>\n

Traducere: Claudiu Pop | Voxeurop<\/a>\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Proiectul \u201eBlue Recharge\u201d, derulat \u00eentre Italia \u0219i Croa\u021bia, se concentreaz\u0103 pe o tehnic\u0103 de stocare a apei eficient\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":232376,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[6741,32,33,31,64816,1056,36,37,7526,27,74,112,34,35,25,7650,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-232375","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-apa","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-coeziune","tag-croatia","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-fonduri-europene","tag-headlines","tag-international","tag-italia","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-proiect","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116928420588753097","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/232375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=232375"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/232375\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/232376"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=232375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=232375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=232375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}