{"id":233027,"date":"2026-07-16T21:12:15","date_gmt":"2026-07-16T21:12:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/233027\/"},"modified":"2026-07-16T21:12:15","modified_gmt":"2026-07-16T21:12:15","slug":"inginerii-europeni-au-creat-noi-cipuri-de-computere-quantum-care-consuma-de-1-000-ori-mai-putina-energie-folosind-utilaje-existente-si-simplificand-scalarea-lor-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/233027\/","title":{"rendered":"Inginerii europeni au creat noi cipuri de computere quantum care consum\u0103 de 1.000 ori mai pu\u0163in\u0103 energie, folosind utilaje existente \u015fi simplific\u00e2nd scalarea lor | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784235911_318_Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>15 Iulie 2026, 21:18<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\t\u00cen ultimul timp, subiectul semiconductorilor \u015fi a cipurilor e unul \u00een care se duce cea mai mare concuren\u0163\u0103 pentru avansul tehnologic. Pe de o parte, inteligen\u0163a artificial\u0103 \u015fi centrele de date puternice necesare au accentuat aceast\u0103 competi\u0163ie, iar pe de alt\u0103 parte \u0163\u0103ri precum China unt limitate at\u00e2t \u00een cipurile pe care le pot cump\u0103ra, c\u00e2t \u015fi \u00een utilajele ultra sofisticate pentru a produce aceste cipuri. Tocmai de asta, scriam chiar ieri c\u0103 acum China are un adev\u0103rat program de \u0163ar\u0103 de a \u00eencerca toate solu\u0163iile posibile pentru a crea fie utilaje proprii, fie cipuri cu arhitectur\u0103 alternativ\u0103, f\u0103r\u0103 nevoia de aceste utilaje, iar ieri men\u0163ionam despre <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/Stiri\/2026\/07\/O-echipa-de-ingineri-din-China-a-elaborat-o-metoda-de-a-produce-semiconductori-ultra-performanti-fara-utilajele-sofisticate-europene-de-la-ASML\/\">elaborarea<\/a> unei echipe de ingineri din China, care a reu\u015fit o asemenea alternativ\u0103 promi\u0163\u0103toare. Ei bine, \u015fi Europa e prezent\u0103 intens \u00een aceast\u0103 competi\u0163ie, or, singura companie din lume produc\u0103toare de utilaje de produc\u0163ie a semiconductorilor cu litografiei cu raze ultraviolete extreme EUV \u2014 ASML \u2014 e localizat\u0103 \u00een Europa, iar Europa a stat la originea cre\u0103rii primelor semiconductoare \u015fi primelor cipuri. \u015ei Europa a avut c\u00e2teva elabor\u0103ri importante \u00een ultima perioad\u0103: \u00een iunie pe continentul european a fost pus\u0103 la punct prima produc\u0163ie <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/Stiri\/2026\/06\/Europa-si-a-pus-la-punct-prima-productie-suverana-cap-coada-de-semiconductoare-si-cipuri-de-importanta-critica\/\">suveran\u0103<\/a> cap-coad\u0103 de semiconductoare \u015fi cipuri de important\u0103 critic\u0103, abilitate pe care Europa o cam pierduse prin externalizarea excesiv\u0103 a proceselor de \u00eempachetare a cipurilor \u00een alte \u0163\u0103ri cu costuri mai mici. \u015ei tot de cur\u00e2nd \u00een Germania a fost <a class=\"BluLink11\" target=\"_blank\" href=\"\/Stiri\/2026\/07\/In-Germania-a-fost-inaugurata-cea-mai-mare-fabrica-din-lume-de-semiconductori-de-putere-inteligenti-pentru-energetica-si-industria-auto\/\">inaugurat\u0103<\/a> cea mai mare fabric\u0103 din lume de semiconductori de putere inteligen\u0163i, pentru energetic\u0103 \u015fi industria auto, ca rezultat al European Chips Act, prin care sunt cofinan\u0163ate asemenea investi\u0163ii strategice. Ei bine, dar aici pe site n-am prea vorbim \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 despre computerele \u015fi cipurile quantum, sau cuantice. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, o vom face, \u00eentruc\u00e2t o echip\u0103 de ingineri europeni, de la startup-ul Quantum Motion, a creat noi cipuri de computere quantum care consum\u0103 de 1.000 ori mai pu\u0163in\u0103 energie, folosind utilaje existente \u015fi simplific\u00e2nd scalarea lor.<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Noul cip cuantic european<\/p>\n<p>Ei bine, \u00eenainte de toate, trebuie s\u0103 aducem pu\u0163in\u0103 lumin\u0103 \u00een ceea e \u00eenseamn\u0103 cipurile \u015fi computere cuantice \u015fi prin ce se deosebesc acestea. Computerele cuantice sunt cele care au la baz\u0103 procesoare \u015fi cipuri cuantice \u2014 aici totul e c\u00e2t se poate de simplu. Explic\u00e2nd cipurile cuantice, \u00eens\u0103, intr\u0103m \u00eentr-o lume diferit\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Computer cuantic<\/p>\n<p>A\u015fa cum explicam \u00een articolul de ieri despre echipa chinez\u0103 \u015fi elaborarea lor, un cip clasic e format din miliarde de semiconductori, adic\u0103 tranzistori. Ace\u015ftia au \u00een esen\u0163\u0103 construc\u0163ii prin care exist\u0103 un canal de trecere a curentului \u015fi o poart\u0103 prin care se induce electric comanda de a bloca sau permite trecerea curentului. Prin aplicarea de tensiune \u00een poart\u0103, se schimb\u0103 conductivitatea acelui canal, iar succesiunile de furniz\u0103ri de tensiune sau lipsa lor reprezint\u0103 acele valori de 0 \u015fi 1 din comunicarea digital\u0103, pe care le cunoa\u015ftem la suprafa\u0163\u0103 aproape to\u0163i, dar aproape nimeni nu \u00een\u0163elege cum au loc aceste transl\u0103ri \u00een electronic\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tUn cip are o arhitectur\u0103 complicat\u0103 de mai multe tipuri de tranzistori, cu construc\u0163ii diferite \u015fi conexiuni \u00eentre ei. Prin gruparea de tranzistori \u00eentr-un nod se creeaz\u0103 por\u0163i ce determin\u0103 procesarea opera\u0163iilor logice, precum AND, OR, NOT, XOR, etc. Toate aceste noduri \u015fi grupuri de tranzistori fac aceast\u0103 procesare la nivel electric. Spre exemplu, XOR e un nod ce d\u0103 un rezultat pozitiv doar dac\u0103 valorile de intrare sunt diferite \u00eentre ele. Iar ca asta se \u00eent\u00e2mple, grupul de tranzistori e conceput astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 determine trecerea curentului doar dac\u0103 valorile de intrare sunt diferite. \u00cen mod similar au loc \u015fi calculele de adun\u0103ri, \u015fi procesarea imaginilor, care e un \u015fir de valori cifrice a trei valori ce formeaz\u0103 codul unei culori. \u015ei efectiv prin aceast\u0103 proiectare a cipurilor se face o arhitectur\u0103 logic\u0103 a modului \u00een care poate circula informa\u0163ia \u015fi cum e procesat\u0103 ea logic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tDar electricitatea e informa\u0163ia \u00eentr-un cip obi\u015fnuit, pentru c\u0103 acele impulsuri care fie trec, fie nu, formeaz\u0103 prin bi\u0163i informa\u0163ii mai complexe. Desigur, un cip are mai multe func\u0163ii \u015fi componente, precum registrele de memorie sau ceasul procesorului, care \u00eemparte succesiunea de semnale \u00een blocuri care trebuie analizate separat. Iar acolo, \u00een acces\u0103rile de memorie \u015fi \u00een circularea electricit\u0103\u0163ii \u00eencep s\u0103 apar\u0103 \u015fi elementele care \u00eempiedic\u0103 progresul. Mai mul\u0163i tranzistori \u00eentr-un cip ajut\u0103 enorm la puterea de procesare, datorit\u0103 faptului c\u0103 sarcinile sunt preluate de un num\u0103r mare de tranzistori, iar datorit\u0103 lor poate cre\u015fte \u015fi memoria intern\u0103. \u00cens\u0103, curen\u0163ii electrici care circul\u0103 prin conductoarele arhitecturii cipului \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103, iar asta determin\u0103 pierdere de energie, care trebuie compensat\u0103 prin energie nou\u0103 \u015fi asta determin\u0103 consumul de energie al cipului. Tot asta limiteaz\u0103 \u015fi cre\u015fterea la infinit a puterii, \u00eentruc\u00e2t \u00een prezent mai mult\u0103 energie se pierde pe transportul sarcinilor \u00eentre tranzistori \u00eentr-un cip dec\u00e2t \u00een ac\u0163ionarea tranzistorilor propriu-zi\u015fi \u015fi efectuarea opera\u0163iilor logice.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIar aici ajungem la cipurile cuantice, care au fost concepute tocmai pentru a evada din aceste limit\u0103ri fizice prin schimbarea paradigmei. La un cip clasic, curentul electric reprezint\u0103 informa\u0163ia, pe c\u00e2nd la un cip cuantic starea cuantic\u0103 a particulelor reprezint\u0103 informa\u0163ia \u015fi ea trebuie \u0084citit\u0103\u0094. La cipul clasic informa\u0163ia e reprezentat\u0103 de bit, \u00een timp ce la unul cuantic \u2014 de qubit. Fizic vorbind, informa\u0163ia \u00eentr-un cip cuantic poate fi spinul unui electron, nivelul energetic al acestuia, starea unui ion sau polarizarea unui foton. E ca \u015fi cum am privi un electron \u015fi starea \u015fi pozi\u0163ia acestuia ne-ar spune dac\u0103 el e 0 sau 1. Doar c\u0103 \u00een lumea cuantic\u0103 electronii au spinurile ce pot fi m\u0103surate \u00eentr-o combina\u0163ie de pozi\u0163ii sus \u015fi jos \u00een acela\u015fi timp. E deja suficient de confuz, dar atunci c\u00e2nd apar doi qubi\u0163i al\u0103turi, apare inseparabilitatea quantic\u0103 \u015fi ace\u015ftia opereaz\u0103 deja \u00een sistem. Acest principiu st\u0103 la baza calcului cuantic, \u015fi creeaz\u0103 un num\u0103r imens de probabilit\u0103\u0163i, aparent imposibil de intuit, \u015fi validate doar \u00een momentul citirii. Nu pretindem c\u0103 explic\u0103m exhaustiv toat\u0103 lumea cipurilor cuantice aici, dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 o facem prin explica\u0163ii c\u00e2t mai simple \u015fi analogice, pentru a \u00een\u0163elege principiul pe care func\u0163ioneaz\u0103 acestea.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tLa un cip clasic, toate calculele sunt clare, deterministe \u015fi logice. La cipurile cuantum, rezultatul vine de la m\u0103sur\u0103ri instant, dar rezultatul primit e o probabilitate, tocmai de asta de multe ori algoritmii cuantici fac m\u0103sur\u0103ri repetate, de sute sau mii de ori, pentru a alege rezultatul cel mai probabil drept cel just. \u015ei de asta adeseori \u00een computere cuantum se vorbe\u015fte adeseori de nevoie de minimizare a erorilor \u015fi rezultatelor parazitare. Qubi\u0163ii mai sunt \u015fi oarecum fragili \u015fi expu\u015fi mediilor externe, tocmai de asta poate fi nevoie de sute sau mii de qubi\u0163i fizici pentru a crea un qubit logic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAceast\u0103 fragilitate \u015fi expunere la orice c\u00e2mp magnetic ambiant face qubi\u0163ii susceptibili de impredictibilitate \u015fi gre\u015feli mai mari. \u015ei apoi, curen\u0163ii electrici care ar fi pierdu\u0163i prin rezisten\u0163\u0103 ar denatura exactitatea pe are ajunge s\u0103 o reprezint\u0103 qubitul \u015fi aceste cipuri ar ajunge s\u0103 fie viabile \u00een foarte pu\u0163ine aplic\u0103ri. Superconductivitatea e cea care rezolv\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 \u015fi permite eliminarea practic absolut\u0103 a pierderilor de energie \u015fi rezisten\u0163\u0103, iar astfel cipurile cuantice ob\u0163in o precizie de multe ori mai mare, \u015fi, datorit\u0103 lipsei de rezisten\u0163\u0103, \u015fi o putere imens\u0103 de procesare, chiar \u015fi cu mult mai pu\u0163ini qubi\u0163i dec\u00e2t tranzistori pe un cip clasic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tDin nou, \u015fi aici exist\u0103 deja companii cu arhitecturi diverse, super inteligente fiecare din ele, iar \u015ftiin\u0163a acestora a ajuns deja \u00een zona absolut fenomenale. IBM, una din cele mai avansate companii din lume \u00een cipurile cuantice, folose\u015fte superconductivitatea \u015fi efectul form\u0103rii perechilor Cooper, c\u00e2nd electronii care s-ar respinge \u00een mod nomal formeaz\u0103 perechi, iar prin arhitectura adi\u0163ional\u0103 se ob\u0163ine un efect \u00een care un qubit devine format din miliarde de perechi Cooper, unde starea loc colectiv\u0103 se comport\u0103 ca un obiect cuantic singular. Astfel, un qubit IBM ajunge s\u0103 se comporte efectiv ca un atom artificial imens, fabricat prin litografie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tA\u015fadar, superconductivitatea a devenit o parte aproape inalienabil\u0103 a cipurilor cuantice \u015fi computerelor cuantice, iar ea poate fi asigurat\u0103 prin temperaturi criogenice, apropiate de 0 K, sau -273 grade Celsius. Aceste sisteme criogenice fac computerele cuantum mari. Computerele cele mai performante actuale au sute sau mii de qubi\u0163i, nu miliarde. Iar dac\u0103 num\u0103r\u0103m qubi\u0163ii logici, atunci num\u0103rul lor poate fi de doar c\u00e2teva zeci.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tCipul cuantic poate fi mic, de dor c\u00e2\u0163iva centimetri, relativ apropiat de unul clasic. Dar toat\u0103 infrastructura pentru ace\u015fti qubi\u0163i e imens\u0103. Fiecare qubit are nevoie de un cablu de control \u015fi altul de citire pentru senzorul rezonator. Respectiv, asta \u00eenseamn\u0103 sute de cabluri \u015fi conexiuni spre acei qubi\u0163i, ceea ce limiteaz\u0103 \u015fi num\u0103rul de qubi\u0163i ce po\u0163i fi integra\u0163i \u00eentr-un asemenea cip. Cu toate celelalte necesit\u0103\u0163i de control, se ob\u0163in 3-5 cabluri pe qubit. Problema acestor cabluri e c\u0103 ele trec din zona criogenic\u0103 \u00een cea a temperaturii normale, ceea ce le face s\u0103 transporte c\u0103ldur\u0103 spre zona criogenic\u0103. E nevoie, deci, de un adev\u0103rat frigider imens care s\u0103 extrag\u0103 aceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 din zona criogenic\u0103, pentru a p\u0103stra superconductivitatea.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIar aici vine marea inven\u0163ie a echipei despre care vorbim azi, de la Quantum Motion. Echipa de ingineri, format\u0103 preponderent din ingineri britanici, spanioli, dar \u015fi din alte \u0163\u0103ri europene, mul\u0163i dintre care au fost colegi de universitate, a creat o arhitectur\u0103 diferit\u0103 \u015fi compact\u0103, care s\u0103 elimine tonajele de cabluri necesare cipurilor cuantice \u015fi s\u0103 creeze o arhitectur\u0103 mai simpl\u0103, mai eficient\u0103, care s\u0103 poat\u0103 fi produs\u0103 utiliz\u00e2nd utilaje mai obi\u015fnuite, de la cipurile clasice.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tEi au conceput un cip de control criogenic, p\u00e2n\u0103 la care vin c\u00e2teva cabluri, din exterior, iar acest cip decodeaz\u0103 comenzile \u015fi selecteaz\u0103 qubitul c\u0103ruia s\u0103-i trimit\u0103 sarcina de procesare. Mai mult ca at\u00e2t, construc\u0163ia cipului lor se bazeaz\u0103 pe plachete de siliciu, care pot fi produse la utilajele existente. Ei au pornit folosind utilajele de la GlobalFoundries care pot produce tranzistori de 22 nm \u015fi le-au calibrat s\u0103 graveze arhitectura necesar\u0103 lor. Cipul de procesare central\u0103, ca un panou electric, e un CMOS criogenic, iar acesta centralizeaz\u0103 qubi\u0163ii care opereaz\u0103 criogenic mai deaprte. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, construc\u0163ia lor simplificat\u0103 permite o temperatur\u0103 u\u015for mai mare de operare, de\u015fi tot criogenic\u0103, fapt care mai reduce consumul de energie al sistemului criogenic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tScopul echipei de ingineri e ca noul lor cip s\u0103 poat\u0103 fi integrat ca un dulap normal \u00eentr-un centru de date, f\u0103r\u0103 toat\u0103 arhitectura suplimentar\u0103 necesar\u0103 \u00een prezent. \u015ei anul trecut ei au creat primul asemenea computer cuantic de test, livr\u00e2ndu-l la centrul de calcul cuantic din Marea Britanie, pentru teste.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Computerul livrat de Quantum Motion<\/p>\n<p>Asta a ar\u0103tat c\u00e2t de serioase sunt capacit\u0103\u0163ile acestei echipe. Iar acum, \u00een 2026, Quantum Motion  a atras investi\u0163ii de 160 milioane de dolari de la investitori de talie mare. Printre ei se num\u0103r\u0103 renumita companie german\u0103 Bosch, care a investit 50 milioane \u00een 2025 \u015fi alte zeci de milioane \u00een 2026. Un alt investitor major e British Business Bank. \u015ei Bosch e la r\u00e2ndul lui un produc\u0103tor de cipuri, deci, dac\u0103 a investit \u00een aceast\u0103 companie at\u00e2t de mult, e clar c\u0103 poten\u0163ialul acestei tehnologii a inginerilor europeni a ob\u0163inut poate cea mai direct\u0103 validare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u015ei, de fapt, Bosch explic\u0103 acum c\u0103 a decis s\u0103 investeasc\u0103 \u00een aceast\u0103 tehnologie dup\u0103 ce a constatat c\u0103 noul cip cuntic de la Quantum Motion consum\u0103 de 1.000 ori mai pu\u0163in\u0103 energie dec\u00e2t alte cipuri cuantice, datorit\u0103 arhitecturii inteligente, geniale chiar. Iar costul de produc\u0163ie poten\u0163ial e de 100 ori mai mic dec\u00e2t la alte computere cuantice. Sunt date de o importan\u0163\u0103 imens\u0103, pe care le anun\u0163\u0103 Bosch, o parte ter\u0163\u0103, care le-a testat \u015fi m\u0103surat \u015fi astfel a decis s\u0103 mai investeasc\u0103 zeci de milioane de euro \u00een aceast\u0103 tehnologie pentru a o aduce la produc\u0163ia de serie. Vorbim, deci, despre un salt tehnologic major al Europei \u00een cipurile \u015fi computerele cuantice, unul din cele mai importante domenii strategice tehnologice din c\u00e2te exist\u0103 azi \u00een lume. E ca \u015fi cum to\u0163i au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 lucruri frumoase cu computere c\u00e2t casa, care consum\u0103 c\u00e2t un ora\u015f, \u015fi vine acum cineva \u015fi spune c\u0103 totul \u00eencape \u00eentr-o camer\u0103 \u015fi consum\u0103 c\u00e2t un bec. Cam pe acolo e saltul.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(35729)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784235911_917_like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>2<\/p>\n<p>8,737<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784235912_45_nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784235913_448_nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"15 Iulie 2026, 21:18Redac\u0163ia PiataAuto.md \u00cen ultimul timp, subiectul semiconductorilor \u015fi a cipurilor e unul \u00een care se&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":233028,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[18739,97,3010,96,5283,60988,2846,2630,64995,3159,4006,64997,2367,1262,9890,4673,689,64996,41,40,38,39,55500,61176,15084],"class_list":["post-233027","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-18739","tag-afaceri","tag-bosch","tag-business","tag-cipuri","tag-computere","tag-consum","tag-creat","tag-cuantum","tag-energie","tag-europeni","tag-existente","tag-ingineri","tag-mai","tag-noi","tag-ori","tag-putin","tag-quantum","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-scalare","tag-simplificare","tag-utilaje"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116931720520909577","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/233027","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=233027"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/233027\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/233028"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=233027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=233027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=233027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}