{"id":236480,"date":"2026-07-21T05:00:26","date_gmt":"2026-07-21T05:00:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/236480\/"},"modified":"2026-07-21T05:00:26","modified_gmt":"2026-07-21T05:00:26","slug":"romania-dupa-20-de-ani-in-ue-productivitate-record-si-consum-aproape-dublu-dar-unul-din-sase-elevi-abandoneaza-scoala-iar-datoria-publica-a-explodat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/236480\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, dup\u0103 20 de ani \u00een UE: productivitate record \u0219i consum aproape dublu, dar unul din \u0219ase elevi abandoneaz\u0103 \u0219coala, iar datoria public\u0103 a explodat"},"content":{"rendered":"<p>\t    <img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/1784578929_139_google-g-w.png\" alt=\"\"\/>\t\t\t    <\/p>\n<ul>\n<li>+38% cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii muncii \u00een ultimii 10 ani (cea mai mare dintre cele \u0219ase state analizate)<\/li>\n<li>dublarea consumului individual, care s-a apropiat de media Uniunii Europene<\/li>\n<li>+378,9% cre\u0219terea traficului aerian, semn al moderniz\u0103rii \u0219i interna\u021bionaliz\u0103rii mobilit\u0103\u021bii<\/li>\n<li>+6000 de euro PIB\/cap de locuitor e cre\u0219terea PIB nominal\/cap locuitor<\/li>\n<li>3,8 milioane rom\u00e2ni care tr\u0103iesc \u00een alte state membre UE \u0219i \u00een Marea Britanie, mul\u021bi pleca\u021bi \u00eenaintea ader\u0103rii din 2007<\/li>\n<li>22,6% ponderea tinerilor cu studii universitare, cea mai redus\u0103 dintre statele analizate \u0219i f\u0103r\u0103 vreo tendin\u021b\u0103 de cre\u0219tere<\/li>\n<\/ul>\n<p id=\"p-0\">\u00cen aproape dou\u0103 decenii de la aderarea la Uniunea European\u0103, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere a productivit\u0103\u021bii muncii dintre Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria \u0219i Bulgaria, arat\u0103 analiza \u201e20 de ani de Rom\u00e2nia \u00een UE- Reu\u0219ite \u0219i e\u0219ecuri. O analiz\u0103 comparativ\u0103\u201d, realizat\u0103 de Rethink Rom\u00e2nia \u0219i transmis\u0103 luni agen\u021biei Mediafax.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Rethink Rom\u00e2nia este un think tank independent care realizeaz\u0103 analize \u0219i cercet\u0103ri privind dezvoltarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 a Rom\u00e2niei, cu obiectivul de a contribui la formularea unor politici publice bazate pe date \u0219i la o dezbatere public\u0103 fundamentat\u0103 pe eviden\u021be.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia a recuperat \u00eentr-un ritm impresionant decalajele economice fa\u021b\u0103 de Vest<\/p>\n<p id=\"p-2\">Consumul individual, care a urcat de la 43,3% la 86,2% din media UE, a crescut mai rapid dec\u00e2t \u00een celelalte state.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Num\u0103rul pasagerilor transporta\u021bi prin aeroporturile din Rom\u00e2nia este ast\u0103zi de aproape cinci ori mai mare dec\u00e2t \u00een 2007 (+378,9%**), una dintre cele mai spectaculoase cre\u0219teri din Europa Central\u0103 \u0219i de Est.<\/p>\n<p id=\"p-4\">La polul opus, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne ultima clasat\u0103 la aproape to\u021bi indicatorii care m\u0103soar\u0103 performan\u021ba sistemului de educa\u021bie \u0219i are cea mai mare diaspor\u0103 din Uniunea European\u0103, cu aproximativ 3,8 milioane de cet\u0103\u021beni stabili\u021bi \u00een alte state membre sau \u00een Marea Britanie, potrivit analizei Rethink Rom\u00e2nia.<\/p>\n<blockquote>\n<p id=\"p-5\">\u201e\u00cen cei aproape 20 de ani de apartenen\u021b\u0103 la Uniunea European\u0103, Rom\u00e2nia a recuperat \u00eentr-un ritm impresionant decalajele economice fa\u021b\u0103 de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid dec\u00e2t oriunde \u00een regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media european\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, datele arat\u0103 c\u0103 urm\u0103toarea etap\u0103 a convergen\u021bei depinde de investi\u021biile \u00een educa\u021bie, competitivitate \u0219i de reechilibrarea macroeconomic\u0103. Aceste zone vor decide dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i poate men\u021bine ritmul de dezvoltare \u0219i \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 decenii\u201d, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer, Rethink Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-6\">Documentul transmis compar\u0103 evolu\u021bia Rom\u00e2niei cu cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei \u0219i Bulgariei, pornind de la momentul ader\u0103rii \u0219i urm\u0103rind convergen\u021ba economic\u0103 \u0219i social\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2025.<\/p>\n<p id=\"p-7\">Imaginea de ansamblu arat\u0103 dou\u0103 Rom\u00e2nii: una care recupereaz\u0103 rapid decalajele economice fa\u021b\u0103 de Vest \u0219i alta care continu\u0103 s\u0103 piard\u0103 teren la indicatorii care vor defini competitivitatea urm\u0103toarelor decenii \u2013 educa\u021bia, capitalul uman \u0219i bugete publice echilibrate.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nii \u0219i-au dublat consumul \u00een mai pu\u021bin de dou\u0103 decenii<\/p>\n<p id=\"p-8\">Conform sursei citate, cel mai vizibil efect al apartenen\u021bei la Uniunea European\u0103 este cre\u0219terea nivelului de trai. Consumul individual al rom\u00e2nilor, unul dintre cei mai relevan\u021bi indicatori ai bun\u0103st\u0103rii popula\u021biei, a urcat de la 43,3% din media Uniunii Europene \u00een 2006 la 86,2% \u00een 2025, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape s-a dublat (relativ la media UE) \u00een mai pu\u021bin de dou\u0103 decenii. Niciun alt stat din regiune nu a recuperat at\u00e2t de rapid acest decalaj. Comparativ, consumul individual a crescut lent \u00een Slovacia, Cehia \u0219i Ungaria.<\/p>\n<p>PIB-ul pe locuitor a crescut cu peste 80%, \u00eens\u0103 Polonia r\u0103m\u00e2ne campioana convergen\u021bei<\/p>\n<p id=\"p-9\">Analiza Rethink arat\u0103 c\u0103<a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/deficitul-bugetar-s-a-redus-la-jumatate-la-31-mai-de-la-335-la-175-din-pib-ministrul-alexandru-nazare-ajustarea-nu-s-a-facut-prin-blocarea-investitiilor-23761756\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"> Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al Rom\u00e2niei<\/a> a crescut de la 7.230 de euro \u00een 2006 la 13.190 de euro \u00een 2025. Ajustat la puterea de cump\u0103rare, acest indicator a ajuns la 78% din media UE (vs 55% \u00een 2014).<\/p>\n<p id=\"p-10\">Totu\u0219i, \u00een plan regional, Polonia r\u0103m\u00e2ne reperul convergen\u021bei europene, fiind statul care aproape \u0219i-a dublat PIB-ul pe locuitor \u0219i care, al\u0103turi de Cehia, se afl\u0103 cel mai aproape de nivelurile economice din Europa Occidental\u0103. Rom\u00e2nia a recuperat o mare parte din decalajul fa\u021b\u0103 de Ungaria \u0219i a dep\u0103\u0219it Bulgaria, \u00eens\u0103 mai are teren de recuperat \u00een raport cu liderii regionali.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia, lider regional la cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii muncii<\/p>\n<p id=\"p-11\">Cel mai puternic rezultat economic al ultimelor dou\u0103 decenii este evolu\u021bia productivit\u0103\u021bii muncii, arat\u0103 realizatorii analizei. \u00centre 2006 \u0219i 2025, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere a productivit\u0103\u021bii muncii dintre toate cele \u0219ase state analizate, \u00eenregistr\u00e2nd un avans de 38% fa\u021b\u0103 de nivelul din 2015. Ritmul a dep\u0103\u0219it at\u00e2t Polonia \u0219i Bulgaria (urm\u0103toarele clasate), c\u00e2t \u0219i cre\u0219terea medie din Uniunea European\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-12\">Aceast\u0103 evolu\u021bie explic\u0103 \u0219i dinamica veniturilor din ultimii ani. Economia rom\u00e2neasc\u0103 produce ast\u0103zi semnificativ mai mult\u0103 valoare pentru fiecare persoan\u0103 ocupat\u0103 dec\u00e2t \u00een momentul ader\u0103rii, iar viteza de recuperare a fost cea mai mare din regiune.<\/p>\n<p>Traficul aerian a crescut de aproape cinci ori<\/p>\n<p id=\"p-13\">Un alt efect al integr\u0103rii europene este transformarea mobilit\u0103\u021bii popula\u021biei. \u00centre 2007 \u0219i 2025, num\u0103rul pasagerilor transporta\u021bi prin aeroporturile din Rom\u00e2nia a crescut cu 378,9%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 traficul aerian este ast\u0103zi de aproape cinci ori mai mare dec\u00e2t \u00een anul ader\u0103rii.<\/p>\n<p id=\"p-14\">Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 astfel printre campioanele regionale ale transportului aerian, al\u0103turi de Polonia, care a \u00eenregistrat o cre\u0219tere similar\u0103. \u00cen 2025, aeroporturile din Rom\u00e2nia au deservit peste 26 de milioane de pasageri, iar dezvoltarea accelerat\u0103 a transportului aerian reflect\u0103 at\u00e2t cre\u0219terea veniturilor popula\u021biei, c\u00e2t \u0219i integrarea tot mai puternic\u0103 \u00een spa\u021biul economic \u0219i social european.<\/p>\n<p>Transportul de m\u0103rfuri nu a \u021binut pasul cu dezvoltarea infrastructurii rutiere<\/p>\n<p id=\"p-15\">De\u0219i dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 Rom\u00e2nia a construit peste 1.000 de kilometri de autostrad\u0103, volumul m\u0103rfurilor transportate a r\u0103mas aproape neschimbat. Dac\u0103 \u00een 2006 se transportau 335 de milioane de tone de marf\u0103, \u00een 2024 volumul era de 322 de milioane de tone, dup\u0103 un minim de numai 191 de milioane \u00eenregistrat \u00een 2014.<\/p>\n<p id=\"p-16\">\u00cen acela\u0219i timp, infrastructura feroviar\u0103 pentru transportul de marf\u0103 s-a degradat considerabil, limit\u00e2nd competitivitatea sectorului.<\/p>\n<p>Comer\u021bul exterior a crescut puternic, nu suficient \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere deficitul comercial<\/p>\n<p id=\"p-17\">Potrivit sursei citate, integrarea \u00een pia\u021ba unic\u0103 european\u0103 a accelerat comer\u021bul exterior \u0219i dezvoltarea exporturilor, \u00eens\u0103 Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne una dintre pu\u021binele economii din regiune care au \u00eenregistrat deficit comercial \u00een fiecare an analizat. \u00cen timp ce Cehia, Slovacia \u0219i Polonia au reu\u0219it \u00een numero\u0219i ani s\u0103 exporte mai mult dec\u00e2t import\u0103, Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria au r\u0103mas dependente de importuri pentru sus\u021binerea cre\u0219terii economice.<\/p>\n<p id=\"p-18\">Deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro \u00een 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recent\u0103, ceea ce reflect\u0103 o economie cu o cerere intern\u0103 puternic\u0103, dar \u0219i cu o dependen\u021b\u0103 ridicat\u0103 de importurile de bunuri intermediare \u0219i de capital. Chiar \u0219i a\u0219a, raportul dintre exporturi \u0219i importuri este mai bun dec\u00e2t \u00eenainte de aderarea la UE \u00een 2007.<\/p>\n<p>Cea mai mare diaspor\u0103 din Uniunea European\u0103<\/p>\n<p id=\"p-19\">Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 cea mai mare diaspor\u0103 din Uniunea European\u0103, cu aproximativ 3,1 milioane de cet\u0103\u021beni care locuiau \u00een 2023 \u00eentr-un alt stat membru. Dac\u0103 sunt inclu\u0219i \u0219i rom\u00e2nii stabili\u021bi \u00een Regatul Unit, diaspora se apropie de 3,8 milioane de persoane, echivalentul a aproximativ 16-20% din popula\u021bia \u021b\u0103rii \u2013 cea mai ridicat\u0103 pondere din Uniunea European\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-20\">Totu\u0219i, analiza arat\u0103 c\u0103 perioada marilor valuri de emigrare se apropie de final. Dac\u0103 \u00eentre 2014 \u0219i 2018 aproximativ 150.000 de rom\u00e2ni se stabileau anual \u00een statele UE, SEE \u0219i Elve\u021bia, dup\u0103 2019 ritmul plec\u0103rilor s-a redus semnificativ. Num\u0103rul persoanelor n\u0103scute \u00een Rom\u00e2nia \u0219i rezidente \u00een statele Uniunii Europene a atins un v\u00e2rf \u00een 2020, dup\u0103 care a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 \u00een mai multe \u021b\u0103ri, semnal\u00e2nd o \u00eencetinire a emigr\u0103rii \u0219i primele tendin\u021be de repatriere. Fenomenul se observ\u0103 \u0219i \u00een Polonia \u0219i Bulgaria, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 epoca marilor migra\u021bii economice din Europa Central\u0103 \u0219i de Est \u00eencepe s\u0103 se \u00eencheie.<\/p>\n<p>Educa\u021bia, cel mai mare e\u0219ec al celor aproape 20 de ani de apartenen\u021b\u0103 la UE<\/p>\n<p id=\"p-21\">Dac\u0103 economia a recuperat rapid decalajele fa\u021b\u0103 de Vest, educa\u021bia r\u0103m\u00e2ne domeniul \u00een care Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/externe\/unesco-avertizeaza-113-tari-cheltuiesc-mai-mult-pentru-datorii-decat-pentru-educatie-ajutorul-international-risca-sa-scada-cu-30-23770035\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">cele mai slabe performan\u021be<\/a>. Analiza Rethink plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultimul loc dintre cele \u0219ase state analizate la aproape to\u021bi indicatorii relevan\u021bi pentru performan\u021ba sistemului educa\u021bional. \u00cen 2025, doar 22,6% dintre tinerii cu v\u00e2rste \u00eentre 30 \u0219i 34 de ani aveau studii universitare finalizate, cel mai redus nivel din grupul analizat \u0219i de aproape dou\u0103 ori mai mic dec\u00e2t \u00een Polonia (48,3%) \u0219i mult sub media Uniunii Europene (45,6%).<\/p>\n<p id=\"p-22\">\u00cen acela\u0219i timp, Rom\u00e2nia are cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a p\u0103r\u0103sirii timpurii a \u0219colii din Uniunea European\u0103. Aproximativ unul din \u0219ase elevi rom\u00e2ni abandoneaz\u0103 \u0219coala \u00eenainte de finalizarea studiilor, iar \u00een aproape dou\u0103 decenii de apartenen\u021b\u0103 la Uniunea European\u0103 progresele \u00een reducerea acestui fenomen au fost minime. Rom\u00e2nia nu \u0219i-a atins obiectivul stabilit prin Strategia Europa 2020. \u00cen timp ce Polonia a redus abandonul \u0219colar sub pragul de 5%, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze cele mai ridicate valori at\u00e2t din regiune, c\u00e2t \u0219i din Uniunea European\u0103. Rezultatele testelor PISA completeaz\u0103 aceast\u0103 imagine.<\/p>\n<p id=\"p-23\">Rom\u00e2nia ocup\u0103 penultimul loc \u00een grupul analizat, \u00eenaintea Bulgariei, la matematic\u0103, citire \u0219i \u0219tiin\u021be, cu scoruri semnificativ sub media OCDE \u0219i mult \u00een urma Poloniei \u0219i Cehiei, state care au r\u0103mas liderii regionali ai performan\u021bei \u0219colare.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nii tr\u0103iesc mai mult, iar riscul de s\u0103r\u0103cie s-a redus puternic<\/p>\n<p id=\"p-24\">\u00cen plan social, raportul eviden\u021biaz\u0103 \u0219i una dintre cele mai importante reu\u0219ite ale ultimelor dou\u0103 decenii. Speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere \u00een Rom\u00e2nia a ajuns la aproximativ 76,6 ani \u00een 2024, dup\u0103 ce \u021bara noastr\u0103 a \u00eenregistrat cea mai mare cre\u0219tere a acestui indicator dintre Rom\u00e2nia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria \u0219i Bulgaria raportat la anul 2006.<\/p>\n<p id=\"p-25\">Dup\u0103 \u0219ocul provocat de pandemie, speran\u021ba de via\u021b\u0103 a crescut cu aproximativ 1,3 ani \u00eentre 2022 \u0219i 2023 \u0219i a dep\u0103\u0219it \u00een 2024 cu 0,9 ani nivelul de dinaintea pandemiei. Evolu\u021bia a permis Rom\u00e2niei s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Bulgaria \u0219i s\u0103 se apropie de Ungaria, chiar dac\u0103 speran\u021ba de via\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne cu aproximativ cinci ani sub media Uniunii Europene, de circa 81,4 ani.<\/p>\n<p id=\"p-26\">\u00cen acela\u0219i timp, ponderea popula\u021biei aflate \u00een risc de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103 s-a redus de la 44,5% la 27,4% \u00eentre 2015 \u0219i 2025, una dintre cele mai mari sc\u0103deri din regiune. Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne peste media european\u0103, \u00eens\u0103 diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de punctul de plecare s-a redus considerabil. \u0218i distribu\u021bia veniturilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ \u00een ultimul deceniu. Rom\u00e2nia a cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 \u00een ultimii ani sub media Uniunii Europene la coeficientul Gini, indicatorul care arat\u0103 c\u00e2t de uniform sunt distribuite veniturile \u00eentr-o societate.<\/p>\n<p id=\"p-27\">Cu c\u00e2t valoarea este mai mic\u0103, cu at\u00e2t diferen\u021bele dintre veniturile celor mai boga\u021bi \u0219i cele ale persoanelor cu venituri reduse sunt mai mici. \u00cen 2025, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat un coeficient Gini de aproximativ 28, sub media Uniunii Europene (29,2) \u0219i sub nivelul Ungariei. La polul opus, Bulgaria avea cea mai ridicat\u0103 inegalitate a veniturilor din UE, cu un coeficient de 37,7, \u00een timp ce Cehia (24,0) \u0219i Slovacia (23,0) se num\u0103r\u0103 printre cele mai echitabile societ\u0103\u021bi europene.<\/p>\n<p>Urm\u0103toarea etap\u0103 depinde de educa\u021bie \u0219i responsabilitate fiscal\u0103<\/p>\n<p id=\"p-28\">Analiza Rethink Rom\u00e2nia arat\u0103 c\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 a accelerat convergen\u021ba economic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eentr-un ritm f\u0103r\u0103 precedent. Consumul individual aproape s-a dublat, productivitatea muncii a crescut mai rapid dec\u00e2t \u00een Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria \u0219i Bulgaria, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media european\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, educa\u021bia, deteriorarea finan\u021belor publice, deficitul comercial \u0219i declinul demografic reprezint\u0103 principalele provoc\u0103ri care vor influen\u021ba competitivitatea Rom\u00e2niei \u00een urm\u0103toarele decenii. Performan\u021ba economic\u0103 din ultimii aproape 20 de ani ofer\u0103 o baz\u0103 solid\u0103 pentru continuarea convergen\u021bei, \u00eens\u0103 succesul viitor va depinde de investi\u021biile \u00een capitalul uman, productivitate, infrastructur\u0103 \u0219i reforme structurale, se arat\u0103 \u00een concluziile analizei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"+38% cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii muncii \u00een ultimii 10 ani (cea mai mare dintre cele \u0219ase state analizate) dublarea consumului&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":236481,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[4234,1126,32,33,31,36,37,27,74,34,35,25,6702,41,40,38,43717,65888,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-236480","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-aderare-ue","tag-analiza","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-pib","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romania-ue","tag-romania-ue-economie","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116956209396536267","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/236480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=236480"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/236480\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/236481"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=236480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=236480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=236480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}