{"id":236658,"date":"2026-07-21T08:59:09","date_gmt":"2026-07-21T08:59:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/236658\/"},"modified":"2026-07-21T08:59:09","modified_gmt":"2026-07-21T08:59:09","slug":"topul-tarilor-cu-cele-mai-indatorate-companii-romania-ocupa-o-pozitie-surprinzatoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/236658\/","title":{"rendered":"Topul \u021b\u0103rilor cu cele mai \u00eendatorate companii. Rom\u00e2nia ocup\u0103 o pozi\u021bie surprinz\u0103toare"},"content":{"rendered":"

Luxemburg, Danemarca \u0219i Suedia conduc clasamentul european al datoriilor corporative, \u00een timp ce Rom\u00e2nia se afl\u0103 la polul opus, cu unul dintre cele mai reduse niveluri de \u00eendatorare ale companiilor.<\/p>\n

Totu\u0219i, datele Eurostat<\/a> ascund o realitate mai nuan\u021bat\u0103: \u00een multe dintre statele aflate \u00een fruntea clasamentului, nivelul ridicat al datoriilor este explicat de prezen\u021ba centrelor financiare \u0219i a multina\u021bionalelor, nu de vulnerabilit\u0103\u021bi ale economiei locale, scrie Euronews.<\/p>\n

Indicatorul compar\u0103 datoria societ\u0103\u021bilor non-financiare cu produsul intern brut<\/a> al fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Acesta include \u00eemprumuturi bancare \u0219i titluri de crean\u021b\u0103, cum ar fi obliga\u021biunile corporative, excluz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp b\u0103ncile, asigur\u0103torii \u0219i alte institu\u021bii financiare, arat\u0103 Antena 3 CNN.<\/a><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anului 2025, datoria corporativ\u0103 la nivelul Uniunii Europene se ridica la 70,1% din PIB<\/a>. \u00cen zona euro<\/a>, raportul a fost u\u0219or mai mare, ajung\u00e2nd la 71,6%. Ambele cifre sunt aproape de cel mai sc\u0103zut nivel din ultimii aproape dou\u0103zeci de ani, reflect\u00e2nd o cre\u0219tere economic\u0103 nominal\u0103 puternic\u0103 din ultimii ani, care a dep\u0103\u0219it cre\u0219terea \u00eemprumuturilor corporative.<\/p>\n

Companiile din Rom\u00e2nia, printre cele mai pu\u021bin \u00eendatorate<\/p>\n

Rom\u00e2nia se afl\u0103 la coada clasamentului, cu datorii corporative \u00een valoare de 27,5% din PIB.<\/p>\n

Comisia European\u0103 utilizeaz\u0103 un prag de 85% din PIB ca parte a Procedurii sale privind dezechilibrul macroeconomic. Indicele de referin\u021b\u0103 a fost introdus dup\u0103 criza<\/a> financiar\u0103 mondial\u0103 \u0219i criza datoriilor suverane din zona euro, ca indicator al unui poten\u021bial exces de \u00eemprumut din sectorul privat.<\/p>\n

Dep\u0103\u0219irea pragului nu semnaleaz\u0103 automat dificult\u0103\u021bi financiare \u0219i nu declan\u0219eaz\u0103 sanc\u021biuni. \u00cen schimb, acest lucru \u00eendeamn\u0103 Comisia s\u0103 evalueze dac\u0103 datoria ridicat\u0103 reflect\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bi economice reale sau factori structurali care umfl\u0103 statisticile.<\/p>\n

Cele \u0219apte \u021b\u0103ri europene cu cea mai mare datorie corporativ\u0103<\/p>\n

7. Belgia \u2014 90,6% din PIB<\/p>\n

Pozi\u021bia Belgiei este \u00een mare m\u0103sur\u0103 rezultatul rolului s\u0103u \u00eendelungat de baz\u0103 pentru companiile multina\u021bionale care gestioneaz\u0103 finan\u021barea intern\u0103.<\/p>\n

Timp de ani de zile, grupurile interna\u021bionale au \u00eenfiin\u021bat societ\u0103\u021bi de finan\u021bare \u00een Belgia pentru a profita de acorduri fiscale favorabile. Prin urmare, o mare parte din datorie reprezint\u0103 finan\u021bare intragrup, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00eemprumuturi contractate de companiile opera\u021bionale belgiene.<\/p>\n

Banca Na\u021bional\u0103 a Belgiei estimeaz\u0103 c\u0103, odat\u0103 ce aceste opera\u021biuni de finan\u021bare intern\u0103 sunt eliminate, datoria companiilor scade la aproximativ dou\u0103 treimi din PIB, mult mai mic\u0103 dec\u00e2t cifra Eurostat.<\/p>\n

6. Fran\u021ba \u2014 91,6% din PIB<\/p>\n

Fran\u021ba este diferit\u0103. Spre deosebire de alte \u021b\u0103ri clasate mai sus \u00een clasament, datoria corporativ\u0103 ridicat\u0103 este \u00een general considerat\u0103 o problem\u0103 macroeconomic\u0103 real\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o statistic\u0103.<\/p>\n

Banca Fran\u021bei a identificat \u00een repetate r\u00e2nduri companiile franceze ca fiind cele mai \u00eendatorate dintre cele mai mari economii ale zonei euro. Chiar \u0219i dup\u0103 luarea \u00een considerare a de\u021binerilor semnificative de numerar ale multor firme, gradul de \u00eendatorare r\u0103m\u00e2ne mult peste media zonei euro.<\/p>\n

Banca central\u0103 a avertizat, de asemenea, c\u0103 \u00eentreprinderile franceze se confrunt\u0103 cu costuri relativ mari de rambursare a datoriei \u00een compara\u021bie cu multe dintre companiile europene similare.<\/p>\n

5. Olanda \u2014 106,3% din PIB<\/p>\n

Olanda \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 o mare parte din rangul \u00eenalt rolului s\u0103u de centru financiar interna\u021bional. Potrivit Comisiei Europene, companiile multina\u021bionale reprezint\u0103 aproximativ 60% din totalul datoriilor \u00eenregistrate \u00een \u021bar\u0103. O mare parte din aceast\u0103 datorie const\u0103 \u00een finan\u021bare \u00eentre diferite p\u0103r\u021bi ale aceluia\u0219i grup corporativ.<\/p>\n

Banca central\u0103 olandez\u0103 a subliniat de mult timp vasta re\u021bea de companii a \u021b\u0103rii care canalizeaz\u0103 investi\u021biile interna\u021bionale f\u0103r\u0103 a desf\u0103\u0219ura activit\u0103\u021bi comerciale semnificative \u00een Olanda.<\/p>\n

Odat\u0103 ce aceste companii sunt excluse, datoria companiilor olandeze pare mult mai pu\u021bin neobi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n

4. Cipru \u2014 107,3% din PIB<\/p>\n

Cipru urmeaz\u0103 un model similar la o scar\u0103 \u0219i mai mare. Banca Central\u0103 European\u0103 estimeaz\u0103 c\u0103 firmele cu o activitate economic\u0103 real\u0103 redus\u0103 sau inexistent\u0103 reprezint\u0103 majoritatea activelor \u0219i pasivelor interna\u021bionale ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Peste 80% din investi\u021biile transfrontaliere care trec prin Cipru sunt canalizate prin intermediul acestor entit\u0103\u021bi cu scop special.<\/p>\n

Prin urmare, o mare parte din datoria \u00eenregistrat\u0103 \u00een statisticile oficiale reflect\u0103 structurile de finan\u021bare interna\u021bionale, nu \u00eemprumuturile contractate de \u00eentreprinderile active \u00een economia cipriot\u0103.<\/p>\n

3. Suedia \u2014 108,6% din PIB<\/p>\n

Suedia este una dintre pu\u021binele \u021b\u0103ri aflate \u00een fruntea clasamentului \u00een care datoria reflect\u0103 \u00een principal \u00eemprumuturile contractate de companiile autohtone. O mare parte din aceasta este concentrat\u0103 \u00een propriet\u0103\u021bi comerciale.<\/p>\n

Companiile imobiliare suedeze s-au \u00eemprumutat masiv \u00een anii \u00een care ratele dob\u00e2nzilor erau excep\u021bional de sc\u0103zute, finan\u021b\u00e2ndu-se at\u00e2t prin b\u0103nci, c\u00e2t \u0219i prin pie\u021bele de obliga\u021biuni.<\/p>\n

C\u00e2nd ratele dob\u00e2nzilor au crescut brusc dup\u0103 2022, sectorul a devenit una dintre principalele vulnerabilit\u0103\u021bi financiare ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

2. Danemarca \u2014 115,4% din PIB<\/p>\n

Nivelul ridicat al datoriilor companiilor din Danemarca este, de asemenea, \u00een mare parte real. Cele mai mari companii interna\u021bionale ale \u021b\u0103rii, inclusiv Novo Nordisk, DSV, Carlsberg \u0219i \u00d8rsted, s-au orientat din ce \u00een ce mai mult c\u0103tre pie\u021bele interna\u021bionale de obliga\u021biuni pentru a-\u0219i finan\u021ba expansiunea.<\/p>\n

Potrivit Danmarks Nationalbank, \u00eemprumuturile prin obliga\u021biuni corporative s-au triplat \u00een ultimii cinci ani.<\/p>\n

Cea mai mare parte a datoriei este de\u021binut\u0103 de investitori str\u0103ini \u0219i este adesea emis\u0103 prin intermediul filialelor cu sediul \u00een afara Danemarcei, reflect\u00e2nd natura global\u0103 a afacerilor daneze.<\/p>\n

1. Luxemburg \u2014 251,1% din PIB<\/p>\n

Luxemburgul se afl\u0103 \u00eentr-o categorie aparte. Datoria companiilor reprezint\u0103 mai mult de dou\u0103 ori \u0219i jum\u0103tate produsul economic anual al \u021b\u0103rii, fiind de departe cel mai ridicat raport din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i, banca central\u0103 a \u021b\u0103rii spune c\u0103 cifra este u\u0219or de \u00een\u021beles gre\u0219it.<\/p>\n

Luxemburgul g\u0103zduie\u0219te mii de companii holding \u0219i finan\u021bare de\u021binute de str\u0103ini, a c\u0103ror datorie este \u00een mare parte compensat\u0103 de active financiare.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 indice un \u00eemprumut excesiv din partea companiilor autohtone, cifra reflect\u0103 rolul Luxemburgului ca unul dintre principalele centre mondiale pentru finan\u021be corporative interna\u021bionale.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Luxemburg, Danemarca \u0219i Suedia conduc clasamentul european al datoriilor corporative, \u00een timp ce Rom\u00e2nia se afl\u0103 la polul…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":236659,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,418,10245,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,26,28,3323,29,30,71,72,73],"class_list":["post-236658","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-companii","tag-datorii","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116957148934788725","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/236658","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=236658"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/236658\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/236659"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=236658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=236658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=236658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}