{"id":240409,"date":"2026-07-25T09:17:14","date_gmt":"2026-07-25T09:17:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/240409\/"},"modified":"2026-07-25T09:17:14","modified_gmt":"2026-07-25T09:17:14","slug":"satul-parasit-de-sasi-readus-la-viata-de-romani-si-straini-o-tanara-din-munchen-aceasta-viata-era-greu-de-realizat-in-germania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/240409\/","title":{"rendered":"Satul p\u0103r\u0103sit de sa\u0219i, readus la via\u021b\u0103 de rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini. O t\u00e2n\u0103r\u0103 din M\u00fcnchen: \u201eAceast\u0103 via\u021b\u0103 era greu de realizat \u00een Germania\u201d"},"content":{"rendered":"

Gherdeal, un sat s\u0103sesc izolat \u00eentre dealurile Transilvaniei, r\u0103m\u0103sese aproape pustiu, dup\u0103 plecarea sa\u0219ilor. \u00cen ultimii ani, a\u0219ezarea pitoreasc\u0103 a atras familii de rom\u00e2ni, germani \u0219i englezi, dar \u0219i sa\u0219i \u00eentor\u0219i la origini. \u201eEste un loc \u00een care oamenii \u00ee\u0219i doresc acum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103\u201d, spune o t\u00e2n\u0103r\u0103 german\u0103.\u00a0<\/p>\n

\"Localnic <\/p>\n

Johann, unul dintre pu\u021binii sa\u0219i din satul Gherdeal. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Mai pu\u021bin de 20 de oameni locuiesc \u00een satul Gherdeal, din comuna Bruiu, jude\u021bul Sibiu, o a\u0219ezare transilv\u0103nean\u0103 izolat\u0103 care, la \u00eenceputul anilor 2000,<\/a> dup\u0103 plecarea aproape \u00een \u00eentregime a vechii comunit\u0103\u021bi s\u0103se\u0219ti, ajunsese \u00een pragul p\u0103r\u0103sirii. \u00cen presa vremii, Gherdealul era numit \u201esatul-fantom\u0103\u201d, un loc greu accesibil, \u00een care mai tr\u0103iau c\u00e2\u021biva v\u00e2rstnici rom\u00e2ni \u0219i sa\u0219i care nu au vrut s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 gospod\u0103riile, dar \u0219i oameni care aveau grij\u0103 de turmele \u0219i cirezile crescute pe dealurile din jurul localit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Satul izolat \u00eentre colinele transilvane <\/p>\n

Satul Gherdeal, numit G\u00fcrteln \u00een limba german\u0103, \u0219i-a continuat \u00een lini\u0219te existen\u021ba, ascuns \u00eentre colinele Podi\u0219ului Transilvaniei, la nord de Valea Oltului. Drumul spre localitate trece prin alte dou\u0103 vechi a\u0219ez\u0103ri s\u0103se\u0219ti ale comunei: \u0218omartin, numit \u00een german\u0103 Martinsberg, \u0219i Bruiu, cunoscut sub numele german Braller.<\/p>\n

Una dintre c\u0103ile de acces porne\u0219te din zona localit\u0103\u021bii Arpa\u0219u de Jos dinspre Sibiu, traverseaz\u0103 r\u00e2ul Olt pe barajul Hidrocentralei Arpa\u0219u, apoi continu\u0103 prin \u0218omartin \u0219i ajunge \u00een Bruiu. De la marginea satului Bruiu, un drum secundar urc\u0103 prin p\u0103durile de stejar \u0219i coboar\u0103 apoi \u00een valea \u00een care, \u00een urm\u0103 cu aproximativ \u0219apte secole, a fost \u00eentemeiat Gherdealul. O alt\u0103 rut\u0103 leag\u0103 localitatea de zona Voila\u2013Cincu, mai apropiat\u0103 de F\u0103g\u0103ra\u0219.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Gherdealul este men\u021bionat \u00een documente medievale \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XIV-lea. A\u0219ezarea a fost \u00eentemeiat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 de coloni\u0219ti sa\u0219i, asemenea satelor Bruiu \u0219i \u0218omartin, toate cele trei localit\u0103\u021bi p\u0103str\u00e2nd biserici fortificate ridicate de vechile comunit\u0103\u021bi germane.<\/p>\n

\u00cen secolele urm\u0103toare, sa\u0219ii din Gherdeal \u0219i-au fortificat biserica, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 le poat\u0103 fi folosit\u0103 ca refugiu \u00een perioadele de r\u0103zboi.<\/p>\n

Izolarea satului a dat na\u0219tere \u0219i unor legende locale<\/a> potrivit c\u0103rora Gherdealul ar fi fost ocolit de incursiuni otomane. Alte m\u0103rturii amintesc de vremuri \u00een care locuitorii ar fi fost obliga\u021bi, asemenea celor din alte a\u0219ez\u0103ri transilv\u0103nene, s\u0103 suporte d\u0103ri \u0219i obliga\u021bii impuse de turci.<\/p>\n

Gherdeal, p\u0103r\u0103sit de sa\u0219i <\/p>\n

Pe locul unei biserici mai vechi a comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti a fost ridicat\u0103, \u00eentre anii 1851 \u0219i 1858, actuala biseric\u0103 evanghelic\u0103 luteran\u0103 din Gherdeal. Satul a fost locuit, de-a lungul timpului, at\u00e2t de sa\u0219i, c\u00e2t \u0219i de rom\u00e2ni. Biserica ortodox\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d a fost ridicat\u0103 \u00een anul 1795, fiind reparat\u0103 \u0219i pictat\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00een secolele urm\u0103toare. Din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \u00een Gherdeal a func\u021bionat \u0219i o \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Satul <\/p>\n

1\/12<\/p>\n

Satul Gherdeal din Sibiu Video Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (3) jpg<\/p>\n

La mijlocul secolului al XX-lea, satul avea peste 300 de locuitori, o \u0219coal\u0103 s\u0103seasc\u0103, una rom\u00e2neasc\u0103, o gr\u0103dini\u021b\u0103 \u0219i dou\u0103 biserici. Dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, via\u021ba comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti a fost afectat\u0103 de deportarea etnicilor germani \u00een Uniunea Sovietic\u0103. Unii dintre cei care s-au \u00eentors dup\u0103 anii de munc\u0103 for\u021bat\u0103 au r\u0103mas \u00een sat, \u00een timp ce al\u021bii au emigrat mai t\u00e2rziu \u00een Germania.<\/p>\n

\u00cen deceniile urm\u0103toare, Gherdealul a continuat s\u0103 se depopuleze, odat\u0103 cu plecarea sa\u0219ilor \u0219i mutarea tinerilor rom\u00e2ni spre ora\u0219e. Izolarea localit\u0103\u021bii, aflat\u0103 la aproximativ 50 de kilometri de Sibiu \u0219i la circa 30 de kilometri de F\u0103g\u0103ra\u0219, precum \u0219i lipsa locurilor de munc\u0103 \u0219i a serviciilor au gr\u0103bit declinul demografic. Cei r\u0103ma\u0219i au continuat s\u0103 munceasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, s\u0103 creasc\u0103 animale ori s\u0103 lucreze \u00een p\u0103durile din apropiere. \u00cen primii ani de dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, Gherdealul a fost p\u0103r\u0103sit de majoritatea sa\u0219ilor care mai locuiau aici.<\/p>\n

La \u00eenceputul anilor 2000, Gherdealul ajunsese aproape pustiu. Totu\u0219i, satul nu a disp\u0103rut. C\u00e2\u021biva localnici au continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 aici, iar \u00een ultimii ani unele case au fost cump\u0103rate \u0219i restaurate de rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini.<\/p>\n

Johann Onghert, sasul care a r\u0103mas \u00een Gherdeal <\/p>\n

Johann Onghert, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 68 de ani, cunoscut \u00een sat sub numele de Honz, este unul dintre pu\u021binii sa\u0219i care au ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Gherdeal, \u00een timp ce cea mai mare parte a vechii comunit\u0103\u021bi germane a emigrat. A crescut aici, iar p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2000 a lucrat ca brutar \u00een satul apropiat Bruiu, re\u0219edin\u021ba comunei \u0219i localitatea de unde oamenii din Gherdeal \u00ee\u0219i fac, de obicei, cump\u0103r\u0103turile.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Johann <\/p>\n

Johann Onghert, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 68 de ani, cunoscut \u00een sat sub numele de Honz. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103 <\/p>\n

Honz a lucrat o perioad\u0103 \u0219i \u00een Germania, la p\u0103dure, \u00eens\u0103 s-a \u00eentors \u00een satul natal. Spune c\u0103 nu regret\u0103 c\u0103 a r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia, de\u0219i are rude \u00een Germania. Aici s-a n\u0103scut \u0219i a crescut, aici \u0219i-a \u00eengropat p\u0103rin\u021bii \u0219i un frate, iar uli\u021bele aproape pustii ale Gherdealului au r\u0103mas locul de care se simte cel mai legat.<\/p>\n

\u201eMama a fost deportat\u0103 cinci ani \u00een Rusia, iar c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 plece oamenii spre Germania a spus c\u0103 ea nu mai pleac\u0103 nic\u0103ieri. Am rude \u00een Germania, veri\u0219ori \u0219i un unchi. Nu-mi pare r\u0103u c\u0103 am r\u0103mas. \u0218i acolo a\u0219 fi murit. Eu \u021bin foarte mult la Rom\u00e2nia. Am fost \u00een Germania la munc\u0103, la p\u0103dure, \u0219i m-am \u00eentors\u201d, poveste\u0219te b\u0103rbatul.<\/p>\n

\u00centr-un interviu acordat ziarului \u201eAdev\u0103rul\u201d, Johann Onghert \u0219i-a amintit cum ar\u0103ta satul \u00een copil\u0103ria sa, cum au \u00eenceput sa\u0219ii s\u0103 plece \u00eenc\u0103 din anii \u201980 \u0219i cum uli\u021bele pe care se vorbea dialectul s\u0103sesc au r\u0103mas aproape pustii. El a vorbit \u0219i despre drama propriei familii: mama sa a fost deportat\u0103 \u00een 1945 \u00een Donbas, unde a muncit aproape cinci ani \u00eentr-o min\u0103 de c\u0103rbune.<\/p>\n

ADEV\u0102RUL: Cum era Gherdealul \u00een copil\u0103ria dumneavoastr\u0103? A\u021bi crescut aici?<\/p>\n

Johann Onghert: Da, aici am crescut. Erau mul\u021bi sa\u0219i, dar locuiau aici \u0219i rom\u00e2ni, \u0219i c\u00e2teva familii de romi. Ne \u00een\u021belegeam bine. Romii locuiau mai ales \u00een partea de sus a satului, \u00een zona \u00een care se afl\u0103 acum o pensiune. Satul avea atunci c\u00e2teva sute de locuitori.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

C\u00e2nd au \u00eenceput sa\u0219ii s\u0103 plece?<\/p>\n

Din 1983 au \u00eenceput s\u0103 plece mai mul\u021bi. Unii plecau legal, iar al\u021bii fugeau. Se spunea c\u0103 statul german pl\u0103tea bani pentru cei c\u0103rora li se permitea s\u0103 emigreze. Nu mai \u0219tiu exact sumele, se vorbea despre sute sau mii de m\u0103rci pentru o persoan\u0103.<\/p>\n

Unii mai d\u0103deau \u0219i ei bani, ca s\u0103 fie siguri c\u0103 pot ajunge \u00een Germania. Dup\u0103 Revolu\u021bie, \u00een 1990, aproape to\u021bi au plecat. Atunci s-a golit satul foarte repede.<\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu locuin\u021bele celor pleca\u021bi din comuna Bruiu?<\/p>\n

Multe dintre case au r\u0103mas \u00een urm\u0103. Unele au ajuns la prim\u0103rie, iar altele au fost date \u00een grij\u0103 unor oameni din sat. Proprietarii pleca\u021bi nu s-au mai \u00eentors s\u0103 le r\u0103scumpere sau s\u0103 le recupereze. \u00cen unele cazuri au pus pe cineva s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 gospod\u0103ria, dar multe case au r\u0103mas nelocuite \u0219i s-au degradat.<\/p>\n

De ce s-au gr\u0103bit at\u00e2t de mul\u021bi s\u0103 plece?<\/p>\n

\u00cen Germania era mai bine. Cei care plecau \u0219i-au luat, treptat, \u0219i p\u0103rin\u021bii b\u0103tr\u00e2ni. A\u0219a au disp\u0103rut familii \u00eentregi din sat. Copiii \u0219i nepo\u021bii celor pleca\u021bi mai vin uneori, dar sunt \u0219i foarte mul\u021bi care nu se mai \u00eentorc deloc.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Dumneavoastr\u0103 nu v-a\u021bi g\u00e2ndit s\u0103 v\u0103 muta\u021bi \u00een Germania?<\/p>\n

Nu. Eu am r\u0103mas aici. Mama a fost deportat\u0103 cinci ani \u00een Rusia, iar c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 plece oamenii spre Germania a spus c\u0103 ea nu mai pleac\u0103 nic\u0103ieri. Am rude \u00een Germania. Nu-mi pare r\u0103u c\u0103 am r\u0103mas. \u0218i acolo a\u0219 fi murit. Eu \u021bin foarte mult la Rom\u00e2nia. Am fost \u00een Germania la munc\u0103, la p\u0103dure, \u0219i m-am \u00eentors.<\/p>\n

Gherdealul atrage acum turi\u0219ti. Cum \u00eei vede\u021bi pe cei care vin aici?<\/p>\n

Turi\u0219tii vin, dar unii dintre ei ne deranjeaz\u0103, mai ales cei care intr\u0103 cu motocicletele de motocros pe uli\u021be. Drumul nu este asfaltat \u0219i ridic\u0103 foarte mult praf. C\u00e2nd accelereaz\u0103 \u00een curbe, praful ajunge \u00een cur\u021bile oamenilor. Au destule locuri pe unde s\u0103 mearg\u0103, pe c\u00e2mp sau spre munte, f\u0103r\u0103 s\u0103 treac\u0103 \u00een vitez\u0103 prin sat. Nu to\u021bi se poart\u0103 a\u0219a, dar sunt unii care nu \u021bin cont c\u0103 aici \u00eenc\u0103 locuiesc oameni.<\/p>\n

A\u021bi spus c\u0103 mama dumneavoastr\u0103 a fost deportat\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n

Da. Mama a fost deportat\u0103 \u00een 1945 \u0219i a stat aproape cinci ani acolo. A fost dus\u0103 \u00een Donbas, \u00een actuala Ucrain\u0103, unde erau multe mine de c\u0103rbune. A muncit \u0219i ea \u00eentr-o min\u0103. Din sat au fost deporta\u021bi foarte mul\u021bi oameni, at\u00e2t femei, c\u00e2t \u0219i b\u0103rba\u021bi. Mul\u021bi nu s-au mai \u00eentors.<\/p>\n

Ce v\u0103 povestea despre anii petrecu\u021bi acolo?<\/p>\n

Spunea c\u0103 a fost foarte greu. Au fost \u021binu\u021bi \u00eentr-un lag\u0103r, \u00een cl\u0103diri f\u0103r\u0103 geamuri \u0219i \u00een condi\u021bii foarte proaste. Era un frig cumplit, mai ales pentru cei care lucrau afar\u0103. Cei care intrau \u00een min\u0103 spuneau c\u0103 m\u0103car acolo era pu\u021bin mai cald. M\u00e2ncarea era foarte pu\u021bin\u0103. Primeau un fel de ciorb\u0103 f\u0103cut\u0103 din sfecl\u0103 \u0219i din resturi. Uneori adunau de la localnici coji \u0219i alte resturi de legume, pe care le fierbeau ca s\u0103 aib\u0103 ce m\u00e2nca.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Primeau \u0219i ra\u021bii de zah\u0103r, care le mai d\u0103deau pu\u021bin\u0103 energie. Din c\u00e2te \u00eemi amintesc din pove\u0219tile ei, b\u0103rba\u021bii primeau uneori \u0219i \u021big\u0103ri, iar oamenii f\u0103ceau schimb \u00eentre ei cu zah\u0103r \u0219i tutun.<\/p>\n

Multe femei, mai ales cele venite din ora\u0219e \u0219i care nu erau obi\u0219nuite cu asemenea condi\u021bii, s-au \u00eemboln\u0103vit \u0219i au murit.<\/p>\n

Ultimii ani au fost la fel de grei?<\/p>\n

Ultimul an a fost ceva mai bun. Au \u00eenceput s\u0103 fie pl\u0103ti\u021bi pentru munca lor, dar tot au r\u0103mas condi\u021bii foarte grele. Dup\u0103 ce s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, mama nu a avut probleme deosebite cu autorit\u0103\u021bile locale. Am g\u0103sit mai t\u00e2rziu actele care dovedeau deportarea \u0219i am reu\u0219it s\u0103 ob\u021binem drepturile care i se cuveneau. Din documente am aflat mai multe despre locurile \u00een care fusese dus\u0103.<\/p>\n

Au mai fost \u0219i al\u021bi membri ai familiei care au trecut prin r\u0103zboi \u0219i prizonierat?<\/p>\n

Un frate al tat\u0103lui meu fusese luat \u00een armata german\u0103 \u0219i ajunsese \u00een Waffen-SS, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu mul\u021bi tineri sa\u0219i \u00een acea perioad\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboi a fost \u00eenchis \u00een Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n

A reu\u0219it s\u0103 fug\u0103 \u0219i a ajuns \u00een Germania de Est, iar dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani a trecut \u00een Germania Federal\u0103. Cu totul, cred c\u0103 a petrecut \u00een jur de 15 ani departe de cas\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a mai vorbit limba sa\u0219ilor pe uli\u021bele din Gherdeal?<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990 se vorbea foarte mult s\u0103se\u0219te prin sat. Nu era german\u0103, ci dialectul s\u0103sesc, care este foarte vechi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Un german care nu cunoa\u0219te s\u0103seasc\u0103 poate s\u0103 stea \u0219i c\u00e2teva zile l\u00e2ng\u0103 ni\u0219te sa\u0219i care vorbesc \u00eentre ei \u0219i s\u0103 nu \u00een\u021beleag\u0103 aproape nimic. Recunoa\u0219te c\u00e2te un cuv\u00e2nt, pentru c\u0103 unele seam\u0103n\u0103 cu germana, dar dialectul este diferit.<\/p>\n

Nici cu graiul \u0219vabilor din Banat nu seam\u0103n\u0103 foarte mult. Fiecare comunitate avea felul ei de a vorbi, propriul accent \u0219i propriile cuvinte.<\/p>\n

Daniel Mitran a dat via\u021b\u0103 unei gospod\u0103rii p\u0103r\u0103site <\/p>\n

Daniel Mitran s-a mutat \u00een Gherdeal la sf\u00e2r\u0219itul anilor 2000, \u00eempreun\u0103 cu familia sa, \u00eentr-o cas\u0103 s\u0103seasc\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 de mult timp \u0219i aproape acoperit\u0103 de vegeta\u021bie. A cump\u0103rat gospod\u0103ria, a restaurat-o treptat \u0219i a transformat-o \u00eentr-un spa\u021biu confortabil, \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eembine via\u021ba de familie cu munca p\u0103m\u00e2ntului \u0219i apropierea de natur\u0103.<\/p>\n

Povestea satului pustiu Lindenfeld. \u201eMicul \u00eenger Hilde Grenzner a r\u0103mas de-a pururi acolo, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i disp\u0103ru\u0163i\u201d <\/a><\/p>\n

\u00cen jurul casei \u0219i-a dezvoltat o mic\u0103 ferm\u0103, unde cultiv\u0103 legume, planteaz\u0103 pomi \u0219i cre\u0219te animale, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 produc\u0103 o mare parte din hrana consumat\u0103 de familie. Experien\u021bele, observa\u021biile \u0219i experimentele sale legate de agricultur\u0103, sol \u0219i plantarea pomilor sunt prezentate pe blogul \u201eNatura rustica\u201d, pe care \u00eel descrie ca fiind dedicat celor interesa\u021bi de \u201eadev\u0103r, util \u0219i frumos\u201d. Aici a publicat \u0219i articole despre istoria, tradi\u021biile \u0219i vechile me\u0219te\u0219uguri ale comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti din Gherdeal.<\/p>\n

\"Satul <\/p>\n

1\/12<\/p>\n

Satul Gherdeal din Sibiu Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (2) jpg<\/p>\n

Unul dintre locurile cele mai apreciate de Daniel este stejarul secular ascuns \u00een p\u0103durea din apropierea satului. Arborele, cu o circumferin\u021b\u0103 de 8,18 metri, este considerat al \u0219aselea cel mai mare stejar cunoscut din Rom\u00e2nia. Daniel a povestit c\u0103, \u00een trecut, \u00een jurul Gherdealului s-ar fi aflat nou\u0103 asemenea stejari, \u00eens\u0103 el i-a mai cunoscut doar pe ultimii doi sau trei. Cel mai impun\u0103tor dintre ei, despre care spune c\u0103 str\u0103juie\u0219te \u201easemenea unei santinele la por\u021bile Gherdealului\u201d, este \u00een prezent \u00eenconjurat de fagii tineri care \u00eei iau lumina \u0219i \u00eei amenin\u021b\u0103 supravie\u021buirea.<\/p>\n

\u00centr-un interviu acordat ziarului \u201eAdev\u0103rul\u201d, Daniel Mitran a relatat despre cum s-a schimbat Gherdealul \u00een ultimii aproape dou\u0103zeci de ani, de ce casele abandonate au fost cump\u0103rate de rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini \u0219i cum satul numit c\u00e2ndva \u201efantom\u0103\u201d \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 din nou via\u021b\u0103.<\/p>\n

ADEV\u0102RUL: Cum a\u021bi ajuns \u00een Gherdeal \u0219i ce a\u021bi g\u0103sit aici?<\/p>\n

Daniel Mitran: Prima dat\u0103 c\u00e2nd am venit, prin 2009, drumul era at\u00e2t de r\u0103u \u00eenc\u00e2t nu am putut intra \u00een sat. M-a impresionat \u00eens\u0103 imaginea de la intrare, cu o lumin\u0103 aparte \u0219i cu ni\u0219te c\u0103prioare. A fost un fel de dragoste la prima vedere.<\/p>\n

\"Cas\u0103 <\/p>\n

Casa renovat\u0103 de Daniel Mitran. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n

Am \u0219tiut atunci c\u0103 acesta va fi satul \u00een care m\u0103 voi muta. Peste c\u00e2\u021biva ani am revenit \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia. Casa era aproape acoperit\u0103 de vegeta\u021bie, era ca \u00eentr-o jungl\u0103, dar mi-a pl\u0103cut foarte mult cadrul \u0219i asta m-a atras.<\/p>\n

A\u021bi cump\u0103rat casa \u0219i a\u021bi transformat-o \u00eentr-o gospod\u0103rie aproape autosustenabil\u0103?<\/p>\n

Da. Nu producem chiar tot ce consum\u0103m, dar \u00eencerc\u0103m ca o mare parte din ceea ce m\u00e2nc\u0103m s\u0103 provin\u0103 din gospod\u0103ria noastr\u0103.<\/p>\n

Ce s-a schimbat \u00een sat de atunci?<\/p>\n

Popula\u021bia aproape s-a dublat \u0219i s-au cump\u0103rat mai toate casele. Nu este chiar a\u0219a cum se mai scrie pe internet, c\u0103 Gherdealul ar fi un sat complet p\u0103r\u0103sit \u0219i c\u0103 toate casele ar fi abandonate. Sunt \u0219i case nelocuite, dar majoritatea au proprietari.<\/p>\n

Cine a cump\u0103rat casele?<\/p>\n

\u00cen mare parte, oameni din Bucure\u0219ti, dar \u0219i persoane din str\u0103in\u0103tate. Cred c\u0103 au fost atra\u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, de lini\u0219te, de natur\u0103 \u0219i de libertate.<\/p>\n

Unii locuiesc permanent aici, iar al\u021bii folosesc casele doar pentru vacan\u021be \u0219i vin \u00een concedii \u00eempreun\u0103 cu copiii. Mul\u021bi au renovat gospod\u0103riile.<\/p>\n

Mai sunt copii \u00een Gherdeal?<\/p>\n

C\u00e2nd am venit, b\u0103iatul meu era singurul copil din sat. Acum mai sunt doi copii care s-au n\u0103scut aici. De vreo 40 de ani nu se mai n\u0103scuser\u0103 copii \u00een Gherdeal, iar acest lucru arat\u0103 c\u0103 satul are din nou o perspectiv\u0103 \u0219i c\u0103, \u00eencet, \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 via\u021b\u0103.<\/p>\n

Cum crede\u021bi c\u0103 va ar\u0103ta Gherdealul peste zece ani?<\/p>\n

Cred c\u0103 va fi complet schimbat. Va deveni un sat destul de exclusivist, cu multe case renovate. Au \u00eenceput \u0219i lucr\u0103rile la biseric\u0103. Este un sat care are perspective.<\/p>\n

C\u00e2nd m-am mutat aici, oamenii \u00eemi spuneau c\u0103 nu am minte, c\u0103 m\u0103 duc \u00eentr-un sat p\u0103r\u0103sit. Dup\u0103 ce a \u00eenceput pandemia, \u00eens\u0103, au \u00eenceput s\u0103 m\u0103 sune \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe dac\u0103 nu mai g\u0103sesc vreo cas\u0103 \u0219i pentru ei. \u00cen timpul pandemiei a explodat interesul pentru mutarea la \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u00cen sat s-au stabilit \u0219i familii din str\u0103in\u0103tate?<\/p>\n

Da. Sunt oameni veni\u021bi din Anglia \u0219i o familie t\u00e2n\u0103r\u0103 din Germania. Dac\u0103 nu le-ar pl\u0103cea Rom\u00e2nia, probabil c\u0103 nu ar r\u0103m\u00e2ne aici. Venim din medii foarte diferite \u0219i a fost nevoie de timp ca s\u0103 ne cunoa\u0219tem, s\u0103 ne acord\u0103m \u0219i s\u0103 ne sincroniz\u0103m. \u00cencet, lucrurile \u00eencep s\u0103 se \u00eenchege \u0219i s\u0103 apar\u0103 din nou o comunitate.<\/p>\n

C\u00e2\u021bi sa\u0219i mai locuiesc \u00een Gherdeal?<\/p>\n

Doi locuiesc aici permanent, iar al\u021bi c\u00e2\u021biva vin \u00een timpul verii. Sunt fo\u0219ti localnici care tr\u0103iesc acum \u00een Germania, dar revin \u00een sat.<\/p>\n

Cum privesc ei Gherdealul?<\/p>\n

Cu nostalgie. Cred c\u0103 amintirile \u0219i r\u0103d\u0103cinile lor sunt aici. Chiar dac\u0103 via\u021ba lor de acum este \u00een Germania, r\u0103d\u0103cinile nu le pot fi luate.<\/p>\n

Care sunt cele mai mari dificult\u0103\u021bi ale vie\u021bii \u00eentr-un loc izolat?<\/p>\n

Poate c\u0103 cea mai mare provocare a fost cea legat\u0103 de educa\u021bia copilului. \u021ain\u00e2nd cont c\u0103 b\u0103ie\u021belul nostru, la vremea aceea, f\u0103cuse primele clase \u00een Germania, readaptarea la sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, \u00een special la cel din mediul rural, a fost un \u0219oc.<\/p>\n

Au fost provoc\u0103ri, nu pu\u021bine \u0219i nici mici, dar, c\u00e2nd ne amintim de acea perioad\u0103, b\u0103iatul nostru, care \u00eentre timp a crescut, are o vorb\u0103: \u201eCe nu te omoar\u0103 te face mai puternic\u201d. Oricum, prin homeschooling exist\u0103 \u0219i alternative. \u00centre timp, b\u0103iatul nostru a ajuns la Liceul Interna\u021bional \u201eIntegritas\u201d, iar noi suntem foarte mul\u021bumi\u021bi de situa\u021bia actual\u0103.<\/p>\n

A doua mare provocare a fost g\u0103sirea unei surse de venit. Eu a trebuit s\u0103 mai plec la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, iar so\u021bia mea a f\u0103cut o perioad\u0103 naveta \u00eentre Gherdeal \u0219i Sibiu. Din cauza st\u0103rii drumurilor, \u00eens\u0103, aceasta nu era o variant\u0103 sustenabil\u0103. Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de navet\u0103, ma\u0219ina a ajuns \u00eentr-o stare at\u00e2t de proast\u0103, \u00eenc\u00e2t a trebuit s\u0103 o cas\u0103m.<\/p>\n

Odat\u0103 cu venirea pandemiei, conceptul de munc\u0103 la distan\u021b\u0103 a devenit mai popular, iar acest lucru ne-a ajutat at\u00e2t pe noi, c\u00e2t \u0219i pe al\u021bi oameni care s-au mutat la \u021bar\u0103. A avut \u0219i pandemia partea ei pozitiv\u0103. Oricum, o persoan\u0103 harnic\u0103 \u0219i \u00eentreprinz\u0103toare va g\u0103si \u00eentotdeauna ceva de lucru la \u021bar\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 via\u021ba la \u021bar\u0103 implic\u0103 o mul\u021bime de provoc\u0103ri, printre care educa\u021bia copiilor \u0219i asigurarea unei surse de venit, pentru oamenii care se g\u00e2ndesc s\u0103 le ofere copiilor valori s\u0103n\u0103toase \u0219i o copil\u0103rie autentic\u0103, mutarea la \u021bar\u0103 poate fi cea mai bun\u0103 op\u021biune.<\/p>\n

Eu sunt o persoan\u0103 credincioas\u0103, iar mutarea la \u021bar\u0103 a fost pentru noi un lung \u0219ir de miracole. De\u0219i, \u00een general, sunt o persoan\u0103 foarte calculat\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103, experien\u021ba mut\u0103rii la \u021bar\u0103 a fost asemenea unui salt \u00een gol: abia dup\u0103 ce am s\u0103rit, para\u0219uta s-a deschis.<\/p>\n

Nu va fi u\u0219or, dar, dac\u0103 \u00eel ai pe Dumnezeu de partea ta, nimic nu este imposibil.<\/p>\n

Ce ar putea descoperi un om care vine pentru prima dat\u0103 \u00een Gherdeal?<\/p>\n

O oaz\u0103 de lini\u0219te. Pe mine m-a atras, \u00een primul r\u00e2nd, natura. \u0218i construc\u021biile au farmecul lor, dar cadrul natural mi se pare unic. Satul este \u00eenconjurat de dealuri \u0219i poate fi ocolit pe traseele care urc\u0103 de jur \u00eemprejurul lui. Drume\u021bia dureaz\u0103 c\u00e2teva ore. \u00cen apropiere se afl\u0103 \u0219i stejarul secular, care este una dintre atrac\u021biile impresionante ale locului.<\/p>\n

Din Munchen \u00een Gherdeal <\/p>\n

\u00cen Gherdeal s-au mutat \u00een ultimii ani rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini. Dumitru Rusu a venit aici din Vrancea la mijlocul anilor 2000. Lucrase la unitatea militar\u0103 din Cincu, \u00een apropiere, ca \u00eengrijitor de animale. Dup\u0103 ce postul s-a desfiin\u021bat, a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Gherdeal \u0219i c\u0103 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 animale, chiar dac\u0103 are locuin\u021b\u0103 \u0219i \u00een zona Moldovei. <\/p>\n

\" <\/p>\n

Dumitru Rusu, localnic din Gherdeal. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n

Povestea tulbur\u0103toare a sa\u0219ilor din Transilvania. \u201e\u00cen 1990, to\u021bi au spus: acum s\u0103 plec\u0103m, p\u00e2n\u0103 nu \u00eenchid din nou grani\u021bele\u201d <\/a><\/p>\n

Printre cei care s-au mutat \u00een ultimii ani la Gherdeal se num\u0103r\u0103 \u0219i o familie t\u00e2n\u0103r\u0103 venit\u0103 din Germania, dar cu r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i s\u0103se\u0219ti. Karoline a povestit pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d cum o simpl\u0103 vacan\u021b\u0103 \u00een Transilvania s-a transformat, \u00eentr-o decizie important\u0103 de via\u021b\u0103. <\/p>\n

Ajun\u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een vechiul sat s\u0103sesc, ea \u0219i so\u021bul ei au fost atra\u0219i de lini\u0219tea locului, de natura din jur, de casele vechi \u0219i de mica comunitate format\u0103 \u00een mare parte din oameni care au ales \u00een mod con\u0219tient s\u0103 lase ora\u0219ele pentru via\u021ba la \u021bar\u0103. Karoline locuie\u0219te \u00eentr-o cas\u0103 veche, s\u0103seasc\u0103, lucreaz\u0103 de acas\u0103 \u0219i are grij\u0103 de copilul de c\u00e2teva luni. <\/p>\n

ADEV\u0102RUL: Care este povestea mut\u0103rii dumneavoastr\u0103 la Gherdeal? Cum a\u021bi ajuns aici?<\/p>\n

Karoline: Suntem din Germania \u0219i am venit \u00een vacan\u021b\u0103 \u00een Transilvania. Am ajuns \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een acest sat \u0219i ne-a pl\u0103cut foarte mult. Tot atunci l-am cunoscut pe Daniel, care ne-a spus c\u0103 aici este o cas\u0103 de v\u00e2nzare \u0219i ne-a \u00eentrebat dac\u0103 am fi interesa\u021bi.<\/p>\n

Dintr-odat\u0103 ne-am g\u00e2ndit c\u0103 poate ar fi o posibilitate s\u0103 ne mut\u0103m aici. P\u00e2n\u0103 atunci eram doar \u00een vacan\u021b\u0103, dar a ap\u0103rut ideea c\u0103 am putea locui cu adev\u0103rat \u00een Gherdeal.<\/p>\n

Am v\u0103zut casa aceasta, apoi ne-am uitat \u0219i la alte case din alte sate, \u00eens\u0103 celelalte nu ne-au pl\u0103cut la fel de mult. Ne-a atras foarte mult atmosfera de aici. Era aproape exact ceea ce c\u0103utam: un loc izolat, cu mult\u0103 natur\u0103 \u00een jur \u0219i cu pu\u021bini oameni.<\/p>\n

Noi venim din mediul urban, nu suntem oameni crescu\u021bi la \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u00cen ce ora\u0219e a\u021bi locuit \u00eenainte s\u0103 v\u0103 muta\u021bi aici?<\/p>\n

Am locuit \u00een mai multe ora\u0219e, dar suntem originari din zona M\u00fcnchen, din Germania.<\/p>\n

Ave\u021bi vreo leg\u0103tur\u0103 cu Rom\u00e2nia?<\/p>\n

Da. Mama mea este din Bucure\u0219ti, a\u0219a c\u0103 sunt pe jum\u0103tate rom\u00e2nc\u0103, \u00eens\u0103 am crescut \u00een Germania. Mama s-a mutat de foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 acolo \u0219i nu am \u00eenv\u0103\u021bat limba rom\u00e2n\u0103 acas\u0103.<\/p>\n

Am auzit mereu limba, dar nu am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 o vorbesc. Acum \u00eencerc s\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b.<\/p>\n

Mama so\u021bului meu este s\u0103soaic\u0103 \u0219i provine dintr-un sat s\u0103sesc din apropierea Sibiului. Prin urmare, am\u00e2ndoi avem, pe linie matern\u0103, o leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 regiune \u0219i cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

De aceea am venit aici \u00een vacan\u021b\u0103. Eram interesa\u021bi s\u0103 facem o c\u0103l\u0103torie prin \u021bar\u0103 \u0219i s\u0103 afl\u0103m mai multe despre Rom\u00e2nia \u0219i despre Transilvania.<\/p>\n

Nu pl\u0103nuiser\u0103m s\u0103 ne mut\u0103m aici, dar pur \u0219i simplu s-a \u00eent\u00e2mplat. Nu prea cred \u00een coinciden\u021be, a\u0219a c\u0103 poate trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple astfel. Sau poate a fost doar o coinciden\u021b\u0103, nu pot spune.<\/p>\n

Dincolo de peisaj \u0219i de aspectul istoric al satului, ce v-a mai atras \u00een aceast\u0103 zon\u0103? Poate a fost \u0219i ceva interior, sufletesc?<\/p>\n

Aveam deja o imagine destul de clar\u0103 despre felul \u00een care ne doream s\u0103 tr\u0103im. \u0218tiam c\u0103 aceast\u0103 via\u021b\u0103 ar fi fost greu de realizat \u00een Germania.<\/p>\n

Ne doream o gr\u0103din\u0103 mare, o cas\u0103 veche \u0219i mult spa\u021biu. Astfel de propriet\u0103\u021bi nu prea se mai g\u0103sesc \u00een Germania sau sunt at\u00e2t de scumpe, \u00eenc\u00e2t nu ni le-am fi putut permite.<\/p>\n

\u0218tiam deja c\u0103, probabil, ne vom muta \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103. Nu era neap\u0103rat planul nostru s\u0103 alegem Rom\u00e2nia. Ar fi putut fi \u0219i o alt\u0103 \u021bar\u0103, \u00eens\u0103 am venit aici \u00een vacan\u021b\u0103 \u0219i ne-a pl\u0103cut.<\/p>\n

\u00cen compara\u021bie cu alte sate, aveam c\u00e2teva criterii clare. De exemplu, nu ne doream un drum mare care s\u0103 traverseze localitatea. Satele prin care trecea o \u0219osea circulat\u0103 nu erau at\u00e2t de interesante pentru noi.<\/p>\n

Ne-a pl\u0103cut foarte mult faptul c\u0103 Gherdealul este izolat, c\u0103 sunt pu\u021bini oameni \u0219i c\u0103 este lini\u0219te.<\/p>\n

Un alt argument important pentru mine a fost faptul c\u0103 majoritatea oamenilor care locuiesc acum \u00een sat au ales \u00een mod con\u0219tient s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 aici. \u0218i ei s-au mutat din ora\u0219e sau din alte p\u0103r\u021bi ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Nu este un sat tradi\u021bional \u00een care aproape toat\u0103 lumea s-a n\u0103scut \u0219i a tr\u0103it dintotdeauna. Atmosfera este diferit\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219ti oameni asem\u0103n\u0103tori cu tine, care \u0219i-au dorit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la \u021bar\u0103 \u0219i au venit aici inten\u021bionat.<\/p>\n

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care am ales Gherdealul. Ne place \u0219i faptul c\u0103 nu sunt mul\u021bi locuitori. Ne place s\u0103 tr\u0103im lini\u0219tit, dar, bine\u00een\u021beles, ne plac \u0219i oamenii de aici.<\/p>\n

Este o combina\u021bie pl\u0103cut\u0103. Nu este un sat tradi\u021bional \u00een care \u00eent\u00e2lne\u0219ti pe cineva pe strad\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ie\u0219i la plimbare. Totu\u0219i, atunci c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim, este foarte frumos.<\/p>\n

\u00cemi place foarte mult lini\u0219tea, iar aceasta a fost una dintre principalele motiva\u021bii ale mut\u0103rii noastre.<\/p>\n

A contat \u0219i faptul c\u0103 \u00eel cunoscuser\u0103m deja pe Daniel \u0219i \u00eent\u00e2lniser\u0103m \u0219i al\u021bi oameni \u00eenainte s\u0103 ne mut\u0103m. To\u021bi ni s-au p\u0103rut foarte pl\u0103cu\u021bi.<\/p>\n

\u00cen timpul acelei scurte vacan\u021be reu\u0219iser\u0103m deja s\u0103 stabilim c\u00e2teva leg\u0103turi. Acest lucru ne-a ajutat s\u0103 alegem Gherdealul, \u00een compara\u021bie cu alte sate \u00een care nu am fi cunoscut pe nimeni.<\/p>\n

Gherdealul este un vechi sat german. V\u0103 aminte\u0219te de satele din Germania de alt\u0103dat\u0103, poate de cele de acum 100 de ani?<\/p>\n

Nu \u0219tiu cu exactitate, pentru c\u0103 eu nu am crescut \u00eentr-un sat din Germania. Sunt, ca s\u0103 spun a\u0219a, o fat\u0103 de ora\u0219.<\/p>\n

Dar \u00eemi place s\u0103 aflu istoria satelor de aici \u0219i modul \u00een care tr\u0103iau sa\u0219ii. Am \u00eenv\u0103\u021bat multe de la mama so\u021bului meu, care a crescut \u00eentr-un sat s\u0103sesc, pe vremea c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 existau comunit\u0103\u021bi s\u0103se\u0219ti numeroase.<\/p>\n

Ne-a povestit mult despre via\u021ba de la sat \u0219i despre felul \u00een care func\u021bionau comunit\u0103\u021bile. Mi se pare foarte interesant s\u0103 aflu aceste lucruri \u0219i s\u0103 descop\u0103r r\u0103d\u0103cinile familiei.<\/p>\n

Cred c\u0103 asem\u0103narea cu vechile sate germane se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een special prin case \u0219i prin arhitectur\u0103, \u00eens\u0103 comunit\u0103\u021bile nu mai pot fi acelea\u0219i. Sunt alte vremuri.<\/p>\n

\u00cen trecut, oamenii se confruntau cu multe lipsuri \u0219i erau obliga\u021bi s\u0103 fie uni\u021bi. Ast\u0103zi exist\u0103 mai mult\u0103 prosperitate, iar prosperitatea duce \u0219i la individualism.<\/p>\n

Din aceast\u0103 cauz\u0103, nu mai exist\u0103 atmosfera comunitar\u0103 de acum c\u00e2teva zeci sau sute de ani. Sa\u0219ii aveau numeroase tradi\u021bii \u0219i obiceiuri, dar ast\u0103zi au r\u0103mas foarte pu\u021bini oameni care s\u0103 le p\u0103streze.<\/p>\n

\\n const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\”>\\nconsole.log(\\”*** cookieconsent done:\\”, Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000);\\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\\n name: ‘load’,\\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000\\n });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\” async=\\”true\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cdiv data-ad=\\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\\” data-devices=\\”m:0,t:1,d:1\\” class=\\”demand-supply\\”>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\n”,”html_mobile”:”\\n\\n\\n\\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\u003Cscript>\\n const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\”>\\nconsole.log(\\”*** cookieconsent done:\\”, Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000);\\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\\n name: ‘load’,\\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000\\n });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n\\u003Cscript\\n class=\\”optanon-category-C0004\\”\\n type=\\”text\/plain\\”\\n src=\\”\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\”\\n async=\\”true\\”\\n>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}} \\n\\n\\u003Cdiv\\n data-ad=\\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\\”\\n data-devices=\\”m:1,t:0,d:0\\”\\n class=\\”demand-supply\\”\\n>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}} \\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n{{\/if}}\\n\\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\\u003Cmeta name=\\”profitshareid\\” content=\\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\” \/>\\n\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\” async>\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\”>\\n (function () {\\n if (document.location.pathname.indexOf(„https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\\n return;\\n }\\n\\n const s = document.createElement(\\”script\\”);\\n s.src = \\”https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\”;\\n s.setAttribute(\\”data-project-id\\”, \\”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\”);\\n s.async = true;\\n document.head.appendChild(s);\\n })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\”PUB_26459\\”;\\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\”>\\u003C\/script>\\n\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\”false\\” type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/pagead2.googlesyndication.com\/pagead\/js\/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\\” crossorigin=\\”anonymous\\”>\\u003C\/script>\\n\\n \\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\” storeid=\\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cstyle>\\n.google-adposition > div {\\n flex-grow: 1;\\n}\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n margin-bottom: 10px;\\n }\\n\\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n visibility: hidden;\\n }\\n\\n\\u003C\/style>\\n\\n \\u003C!– Facebook Pixel Code –>\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0002\\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https:\/\/connect.facebook.net\/en_US\/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\\u003C\/script>\\u003Cnoscript> \\u003Cimg height=\\”1\\” width=\\”1\\” src=\\”https:\/\/www.facebook.com\/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\\”\/>\\u003C\/noscript>\\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\\n\\n\\u003C!– alternativeAds –>\\n”,”html_mobile”:”\\u003Cmeta name=\\”profitshareid\\” content=\\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\” \/>\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\” async>\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\”>\\n (function () {\\n if (document.location.pathname.indexOf(„https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\\n return;\\n }\\n\\n const s = document.createElement(\\”script\\”);\\n s.src = \\”https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\”;\\n s.setAttribute(\\”data-project-id\\”, \\”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\”);\\n s.async = true;\\n document.head.appendChild(s);\\n })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\”PUB_26459\\”;\\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\”false\\” type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\” storeid=\\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\u003Cstyle>\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n margin-bottom: 10px;\\n }\\n\\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n visibility: hidden;\\n }\\n\\u003C\/style>\\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-25T09:12:25.262Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”\/stiri-locale\/sibiu\/satul-parasit-de-sasi-readus-la-viata-de-romani-2545306.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-locale”,”sibiu”,”satul-parasit-de-sasi-readus-la-viata-de-romani-2545306.html”],”type”:”content”,”url”:”https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/sibiu\/satul-parasit-de-sasi-readus-la-viata-de-romani-2545306.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adev\u0103rul”,”logoURL”:”https:\/\/adevarul.ro\/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Gherdeal, un sat s\u0103sesc izolat \u00eentre dealurile Transilvaniei, r\u0103m\u0103sese aproape pustiu, dup\u0103 plecarea sa\u0219ilor. \u00cen ultimii ani, a\u0219ezarea…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":240410,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[32,33,31,36,37,66816,27,230,34,35,25,41,40,38,39,66817,386,26,28,29,30,81],"class_list":["post-240409","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-gherdeal","tag-headlines","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-sasi","tag-sibiu","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-video"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116979869267891925","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/240409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=240409"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/240409\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/240410"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=240409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=240409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=240409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}