{"id":248576,"date":"2026-08-02T18:46:13","date_gmt":"2026-08-02T18:46:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/248576\/"},"modified":"2026-08-02T18:46:13","modified_gmt":"2026-08-02T18:46:13","slug":"mai-este-meseria-bratara-de-aur-romania-a-doua-cea-mai-mare-rata-a-saraciei-in-randul-angajatilor-din-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/248576\/","title":{"rendered":"Mai este meseria br\u0103\u021bar\u0103 de aur? Rom\u00e2nia, a doua cea mai mare rat\u0103 a s\u0103r\u0103ciei \u00een r\u00e2ndul angaja\u021bilor din UE"},"content":{"rendered":"

Politologul Vladimir Bor\u021bun, cercet\u0103tor \u0219i lector la Universitatea Oxford, remarc\u0103 sc\u0103derea nivelului de trai al clasei de mijloc, \u00een special \u00een \u021b\u0103rile Uniunii Europene. \u00centr-un interviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, el explic\u0103 de ce s-a ajuns aici \u0219i vorbe\u0219te despre nevoia unei tax\u0103ri mai mari a capitalului \u0219i a averilor, o \u00eent\u0103rire a drepturilor angaja\u021bilor, dar \u0219i o nou\u0103 politic\u0103 industrial\u0103, dup\u0103 ce UE \u0219i-a exportat industria \u00een \u021b\u0103ri precum India \u0219i China.<\/p>\n

\"Statisticile <\/p>\n

Statisticile arat\u0103 c\u0103 muncim cel mai mult, dar suntem printre cei mai s\u0103raci. FOTO: Pexels<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: Din Regatul Unit \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria, Europa se confrunt\u0103 cu problema sc\u0103derii nivelului de trai, iar clasa medie e cea mai afectat\u0103. Guvernele \u00eencearc\u0103 s\u0103 o pun\u0103 exclusiv \u00een seama situa\u021biei globale complicate, dar mul\u021bi speciali\u0219ti consider\u0103 c\u0103 ar fi \u0219i rezultatul unor politici economice gre\u0219ite. Unde a\u021bi identifica principalele probleme?<\/p>\n

Vladimir Bor\u021bun: Trebuie s\u0103 pornim cu amendamentul scurt c\u0103 o mare parte a clasei medii este tot clasa muncitoare, doar c\u0103 e o alt\u0103 sec\u021biune, \u201ewhite collar working class\u201c. Eu sunt destul de sceptic fa\u021b\u0103 de no\u021biunea aceasta de \u201eclas\u0103 de mijloc\u201c, mi se pare c\u0103 e un artificiu retoric pentru a diviza clasa muncitoare \u0219i pentru a-i face pe unii din clasa muncitoare s\u0103 se cread\u0103 mai importan\u021bi \u2013 \u00een Rom\u00e2nia prinde grozav treaba asta. Clasa social\u0103 nu este doar despre factori economici \u2013 ce salariu ai sau ce loc de munc\u0103 ai \u2013, ci este vorba \u0219i despre statut. <\/p>\n

Statutul social face parte din clasa social\u0103, iar oamenii vor s\u0103 se simt\u0103 mai presus de al\u021bii. Dac\u0103 tu lucrezi \u00eentr-o corpora\u021bie \u00een Pipera, de\u0219i e\u0219ti exploatat, prime\u0219ti un salariu mic, munce\u0219ti nu \u0219tiu c\u00e2te ore \u0219i abia pl\u0103te\u0219ti facturile de la o lun\u0103 la alta, nu vrei s\u0103 te vezi \u00een aceea\u0219i clas\u0103 social\u0103 cu cel care lucreaz\u0103 pe \u0219antierul de construc\u021bii de vizavi, unde construie\u0219te viitorul bloc \u00een care se vor muta corporati\u0219tii. Poate acela c\u00e2\u0219tig\u0103 mai bine dec\u00e2t tine, dar tu vrei s\u0103 te sim\u021bi diferit \u0219i zici c\u0103 e\u0219ti \u201eclas\u0103 medie\u201c. De asta sunt circumspect, ofer\u0103 o fals\u0103 distinc\u021bie \u00eentre oameni care sunt, de fapt, \u00een aceea\u0219i barc\u0103. Ca s\u0103 r\u0103spund totu\u0219i la \u00eentrebare: mi se pare c\u0103, pe de o parte, austeritatea, care nu e doar specific\u0103 Guvernului Bolojan \u00een Europa, ci e o politic\u0103 structural\u0103 a neoliberalismului de decenii \u00eencoace este v\u0103zut\u0103 ca prima solu\u021bie de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd avem un deficit sau o criz\u0103. Or, austeritatea afecteaz\u0103 de regul\u0103 lucr\u0103torii din educa\u021bie, administra\u021bie public\u0103, s\u0103n\u0103tate \u2013 care compun o mare parte din clasa de mijloc \u00een sectorul public. Apoi, \u00een sectorul privat, problema de fond e c\u0103 avem o criz\u0103 mai profund\u0103 a profitabilit\u0103\u021bii sectoarelor productive.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Clasa <\/p>\n

Clasa muncitoare este reprezentat\u0103 \u0219i din cei care lucreaz\u0103 la birou. FOTO: Pexels<\/p>\n

Capitalul productiv, cel care produce ceva, nu capitalul rentier care tr\u0103ie\u0219te din specula\u021bii sau chirii, are o criz\u0103 la nivel european \u0219i global care se accentueaz\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 marii boga\u021bi aleg s\u0103 \u00ee\u0219i \u021bin\u0103 banii \u201ela saltea\u201c \u00een paradisuri fiscale, gen Panama, sau investesc \u00een sectoare neproductive: sectorul financiar-bancar ultra-speculativ, a\u0219a-numitele \u201ehedge funds\u201c. Acolo fac profit pe termen scurt, v\u00e2nd \u0219i cump\u0103r\u0103 ac\u021biuni, speculeaz\u0103 \u00eempotriva unor monede na\u021bionale. Citeam \u00een \u201eThe Guardian\u201c c\u0103 exist\u0103 o industrie de pariuri pe evenimente globale. Po\u021bi s\u0103 pariezi pe cre\u0219terea pre\u021bului petrolului sau pe \u00eenl\u0103turarea unui lider de \u021bar\u0103. Actori care aveau informa\u021bii despre r\u0103zboiul din Iran au pariat la momentul potrivit \u0219i au f\u0103cut sute de milioane de dolari. Boga\u021bii de azi prefer\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i canalizeze banii c\u0103tre aceast\u0103 industrie de \u201eeconomie fictiv\u0103\u201c, unde se fac bani din specula\u021bii care nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu economia real\u0103. Banii ace\u0219tia nu se re\u00eentorc \u00een fabrici pentru a crea locuri de munc\u0103. Avem un cerc vicios: absen\u021ba investi\u021biilor private productive \u0219i absen\u021ba investi\u021biilor publice \u2013 pentru c\u0103 statul s-a retras. Slujbele noi sunt \u00een servicii, HoReCa, unde totul e precar. Pe vremuri, aveai o slujb\u0103 la Fiat sau Dacia timp de 45 de ani, de la v\u00e2rsta de 20 de ani p\u00e2n\u0103 la 65 de ani. Ast\u0103zi nu mai po\u021bi lucra 45 de ani \u00een acela\u0219i loc; totul e temporar \u0219i prost pl\u0103tit. Asta duce la proletarizarea a\u0219a-numitei clase de mijloc.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Nu doar economia Rom\u00e2niei, ci \u0219i la nivelul UE sau chiar la nivel global pare c\u0103 ne confrunt\u0103m cu o criz\u0103, de\u0219i evit\u0103m s\u0103 o numim a\u0219a \u0219i \u00eei spunem \u201e\u00eencetinire\u201c, \u201eturbulen\u021be\u201c etc. Analistul economic Jeffrey Sachs spunea c\u0103 acum se construiesc tancuri \u00een loc de ma\u0219ini, iar Green Deal e un e\u0219ec fiindc\u0103 a fost pus tot \u00een c\u00e2rca oamenilor. Ne confrunt\u0103m cu o criz\u0103 sau e doar o perioad\u0103 mai grea, dar trec\u0103toare?<\/p>\n

Asta a\u0219a este, marii poluatori, companiile petroliere, avia\u021bia, nu au pl\u0103tit pre\u021bul. Green Deal ar fi putut fi o oportunitate pentru noi industrii, cum face China, care este pe primul loc la energie solar\u0103. Ei au \u0219i politic\u0103 industrial\u0103, \u0219i politica verde. De aceea energia este de p\u00e2n\u0103 la cinci ori mai ieftin\u0103 acolo, pentru c\u0103 au investit enorm. \u00cen Europa s-a ajuns ca popula\u021bia s\u0103 fie alergic\u0103 la Green Deal pentru c\u0103 vede taxe noi \u00een facturi. \u00centrebarea este urm\u0103toarea: c\u00e2nd este austeritate, cine str\u00e2nge cureaua? Oamenii de r\u00e2nd. C\u00e2nd e Green New Deal, cine pl\u0103te\u0219te taxele? Tot oamenii de r\u00e2nd. C\u00e2nd e r\u0103zboi, cine merge pe front? Nu fiii \u0219i fiicele boga\u021bilor, ci tinerii din familii simple. Pre\u021bul crizelor este pl\u0103tit mereu de oamenii de r\u00e2nd.<\/p>\n

Exist\u0103 totu\u0219i \u0219i exemple pozitive?<\/p>\n

Avem un exemplu pozitiv: Spania. Nu e un caz perfect \u0219i sigur c\u0103 sunt caren\u021be, dar Spania are cea mai mare cre\u0219tere economic\u0103 din zona euro. A crescut semnificativ puterea de cump\u0103rare prin m\u0103rirea salariului minim. A \u00eent\u0103rit drepturile angaja\u021bilor. \u0218omajul a fost redus cu o treime. Nu a adoptat politica anti-imigra\u021bie feroce; tocmai a anun\u021bat legalizarea a 500.000 de imigran\u021bi, care nu doar c\u0103 primesc drepturi \u0219i demnitate prin aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, dar vor contribui acum la buget prin taxe \u0219i nu vor mai face concuren\u021b\u0103 neloial\u0103 muncitorilor autohtoni. Spania ofer\u0103 un exemplu pozitiv \u0219i pe scena interna\u021bional\u0103. Are curajul s\u0103 critice administra\u021bia Trump \u0219i marile puteri \u0219i are demnitatea s\u0103 sprijine Palestina \u00eempotriva agresiunii Israelului.<\/p>\n

Muncitorii, nereprezenta\u021bi <\/p>\n

De ce muncitorii, oamenii simpli, tind mai degrab\u0103 s\u0103 voteze partide conservatoare \u0219i nu sunt receptivi la ideile de st\u00e2nga? Cum poate un intelectual de st\u00e2nga s\u0103 vorbeasc\u0103 pe limba unui curier Glovo sau a unui constructor f\u0103r\u0103 s\u0103 sune condescendent sau artificial?<\/p>\n

A\u0219 face c\u00e2teva observa\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 l\u0103rgim no\u021biunea de \u201eclas\u0103 muncitoare\u201c. Ea nu include doar munca manual\u0103 din fabric\u0103. Pentru mine, clasa muncitoare este oricine \u00ee\u0219i vinde for\u021ba de munc\u0103 pentru a supravie\u021bui, pentru a-\u0219i pl\u0103ti facturile \u0219i a pune m\u00e2ncare pe mas\u0103. Cei care pot tr\u0103i din profit, mo\u0219teniri sau rente nu sunt clas\u0103 muncitoare. Prin defini\u021bia asta, majoritatea popula\u021biei e clas\u0103 muncitoare. Sigur, clasa asta e divers\u0103: \u201ewhite collar\u201c \u0219i \u201eblue collar\u201c. Dar to\u021bi au interese comune: salarii mai bune, servicii publice de calitate, locuin\u021be ieftine, drepturi la locul de munc\u0103. Discursul de st\u00e2nga ar trebui s\u0103 se axeze pe aceste teme materiale care preocup\u0103 99% din popula\u021bie. Astea sunt teme care \u00eei pot uni pe oameni indiferent de convingerile lor religioase. To\u021bi vrem un sistem de s\u0103n\u0103tate universal \u0219i \u0219coli bune. Sondajele arat\u0103 c\u0103 o mare majoritate a rom\u00e2nilor are o viziune de st\u00e2nga pe teme economice. De pild\u0103, sondajul f\u0103cut acum ceva ani de CCSAS \u00eempreun\u0103 cu Funda\u021bia \u201eFriedrich Ebert\u201c arat\u0103 c\u0103 o majoritate cov\u00e2r\u0219itoare dintre rom\u00e2ni vor ca statul s\u0103 se implice mai activ \u00een economie, s\u0103 finan\u021beze serviciile publice \u0219i s\u0103 \u00eencline balan\u021ba dinspre angajatori spre angaja\u021bi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Votul <\/p>\n

Votul clasei de mijoc, cel mai important pentru politicieni. FOTO: INQUAM<\/p>\n

Tocmai aceast\u0103 clas\u0103 muncitoare de care spune\u0163i e tot mai s\u0103rac\u0103, iar statisticile Eurostat arat\u0103 c\u0103 93 de milioane de europeni din UE, cam unul din patru, e s\u0103rac. Cum s-a ajuns \u00een aceast\u0103 situa\u021bie deloc una care s\u0103 fac\u0103 cinste Bruxelles-ului \u0219i statelor europene \u0219i de ce clasa de mijloc nu caut\u0103 s\u0103-\u0219i apere interesele, ba mai mult, voteaz\u0103 tot mai mult cu dreapta extremist\u0103?<\/p>\n

Clasa muncitoare este cel mai pu\u021bin reprezentat\u0103 clas\u0103 social\u0103. \u00cen deceniile de neoliberalism, partidele mainstream au convers \u00een jurul privatiz\u0103rilor \u0219i austerit\u0103\u021bii. Clasa muncitoare are cele mai mari rate de absenteism. Chiar le predam studen\u021bilor \u00een Anglia: \u00een 2019, rata de prezen\u021b\u0103 la vot \u00een r\u00e2ndurile a\u0219a-zisei clase de mijloc a fost cu aproape 15% mai mare dec\u00e2t pentru clasa muncitoare. Partidele tradi\u021bionale de st\u00e2nga s-au mutat at\u00e2t de mult la dreapta pe teme economice, \u00eenc\u00e2t \u0219i-au abandonat bazele sociale. Ace\u0219ti oameni acum fie nu mai voteaz\u0103, fie voteaz\u0103 extrema dreapt\u0103. <\/p>\n

\u00cen Fran\u021ba, fostele zone industriale care votau socialist sau comunist voteaz\u0103 acum cu Rassemblement National (fostul Front Na\u021bional). \u00cen Germania, m-a \u0219ocat statistica: 40% din muncitorii din industrie au votat cu AfD la cele mai recente alegeri. \u00cen mod tradi\u021bional, muncitorii industriali votau cu social-democra\u021bii. Undeva la 60% votau cu social-democra\u021bii, iar acum 40% din ei, aproape jum\u0103tate, au votat cu extrema dreapt\u0103. Deci da, din punctul de vedere al ascensiunii extremei drepte, e o problem\u0103 faptul c\u0103 nu mai este reprezentat\u0103 politic clasa muncitoare de partidele sale istorice.<\/p>\n

Investitorii vin greu, pleac\u0103 \u0219i mai greu <\/p>\n

Exist\u0103 multe voci printre economi\u0219ti importan\u021bi \u0219i anali\u0219ti politici care sus\u021bin c\u0103 europenii, dar mai ales rom\u00e2nii, nu suntem prieteno\u0219i cu investitorii \u0219i c\u0103 am m\u0103rit prea mult taxele pentru corpora\u021bii. Au dreptate?<\/p>\n

Este foarte vehiculat argumentul acesta c\u0103 dac\u0103 m\u0103rim taxele pe corpora\u021bii sau taxa pe profit, pleac\u0103 investitorii str\u0103ini. Doar c\u0103 cei care aduc acest argument nu prea vin cu dovezi c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 neap\u0103rat atunci c\u00e2nd taxele cresc. Adev\u0103rul este c\u0103, \u00een practic\u0103, e foarte complicat pentru o companie \u2013 mai ales pentru o companie mare \u2013 s\u0103 \u00ee\u0219i mute produc\u021bia \u00een alt\u0103 parte peste noapte.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u0218i ce \u00eei opre\u0219te s\u0103 fac\u0103 acest lucru?<\/p>\n

Sunt costuri ridicate legate de relocalizare: ai contracte cu for\u021ba de munc\u0103, ai contracte de concesionare sau de \u00eenchiriere a spa\u021biilor respective. Uneori, for\u021ba de munc\u0103 pe care o ai, mai ales \u00een industriile care necesit\u0103 specializare ridicat\u0103, este greu de \u00eenlocuit; e dificil s\u0103 g\u0103se\u0219ti o for\u021b\u0103 de munc\u0103 la fel de bine calificat\u0103 \u00een alt\u0103 parte. \u00cen plus, exist\u0103 costuri legate de reglement\u0103ri. Poate te duci \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103 unde taxa pe profit e mai mic\u0103, dar exist\u0103 alte taxe sau alte tipuri de reglement\u0103ri care nu te avantajeaz\u0103 ca investitor. Cei care sus\u021bin acest argument ar trebui s\u0103 aduc\u0103 dovezi clare, deoarece \u00een literatura de specialitate nu exist\u0103 un consens. Exist\u0103 dovezi \u00een ambele direc\u021bii: cazuri \u00een care investitorii nu au plecat dup\u0103 m\u0103rirea taxelor \u0219i cazuri \u00een care au plecat. Depinde foarte mult de modul \u00een care o faci.<\/p>\n

\"Statul <\/p>\n

Statul atrage foarte greu investitori str\u0103ini \u0219i fonduri europene. FOTO: Pexels<\/p>\n

S\u0103 lu\u0103m cazul particular al Rom\u00e2niei, \u021bar\u0103 care nu prea reu\u0219e\u0219te s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii serioase comparativ cu Polonia, Ungaria sau chiar Bulgaria. Avem zone \u00een care, \u00eentr-adev\u0103r, s-a investit mult, dar \u0219i zone \u00een care am r\u0103mas ca \u00een anii \u201980 \u0219i totul e \u00eencremenit. Unde a\u021bi identifica problema?<\/p>\n

Vreau s\u0103 subliniez c\u0103 nu putem s\u0103 ne baz\u0103m exclusiv pe investi\u021biile str\u0103ine. Avem investi\u021bii str\u0103ine de zeci de ani, care au sporit exponen\u021bial dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 \u0219i integrarea \u00een pia\u021ba unic\u0103, dar procesul de reindustrializare din ultimii aproape 20 de ani a fost unul extrem de inegal. Aproximativ 60% din investi\u021biile str\u0103ine s-au dus c\u0103tre regiunea Bucure\u0219ti-Ilfov, \u00een timp ce \u00een cea mai s\u0103rac\u0103 regiune a \u021b\u0103rii, care are \u0219i cea mai mare rat\u0103 de emigra\u021bie, au ajuns doar 2% din investi\u021bii. \u00cen regiunea de sud-vest, a doua cea mai s\u0103rac\u0103, e tot at\u00e2t. Prin urmare, nu putem conta doar pe capitalul str\u0103in pentru a dezvolta \u0219i moderniza \u021bara, pentru a oferi un trai decent tuturor cet\u0103\u021benilor sau pentru a construi infrastructur\u0103 \u0219i servicii publice func\u021bionale \u00een toate regiunile, nu doar \u00een Bucure\u0219ti, Cluj \u0219i Timi\u0219oara.<\/p>\n

\u201eNe batem pe locuri care nu exist\u0103\u201d. Drama profesorilor care dau Titularizarea an de an doar ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 suplinitori <\/a><\/p>\n

Ce ne lipse\u0219te \u00een acest moment pentru a ie\u0219i la liman \u0219i a corecta aceste inegalit\u0103\u021bi?<\/p>\n

Avem nevoie de o politic\u0103 de stat, de o reindustrializare condus\u0103 de stat. Avem nevoie de un stat care s\u0103 investeasc\u0103 public \u00een industrii noi, sustenabile din punct de vedere ecologic, care s\u0103 fie de\u021binute \u00een proprietate public\u0103. Nu putem s\u0103 ne baz\u0103m doar pe investi\u021bii private pentru a recupera decalajul fa\u021b\u0103 de Occident \u0219i pentru a rezolva multitudinea de probleme socio-economice cu care se confrunt\u0103 milioane de rom\u00e2ni \u2013 de la salarii sc\u0103zute la proasta func\u021bionare a educa\u021biei \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Acolo unde investitorii str\u0103ini decid s\u0103 plece, statul trebuie s\u0103 fie preg\u0103tit s\u0103 le ia locul, s\u0103 preia \u00een proprietate public\u0103 facilit\u0103\u021bile de produc\u021bie respective \u0219i s\u0103 le administreze \u00eentr-un mod care serve\u0219te interesele economiei na\u021bionale \u0219i ale popula\u021biei, nu doar profitul unei companii str\u0103ine care refuz\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o tax\u0103 corespunz\u0103toare pe profitul realizat aici. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Rom\u00e2nia e o \u021bar\u0103 bogat\u0103 relativ la cum era acum 20 de ani, cum era \u00een anii \u201990, dar \u0219i comparativ cu alte \u021b\u0103ri din regiunea noastr\u0103. Bucure\u0219tiul singur are un PIB mai mare dec\u00e2t Serbia, dar este o bog\u0103\u021bie concentrat\u0103 la v\u00e2rf. E o bog\u0103\u021bie care nu e distribuit\u0103 \u00een mod echitabil. Acesta e principalul motiv pentru care avem ni\u0219te indicatori sociali absolut catastrofali: aproape jum\u0103tate din popula\u021bie, mai exact 45%, continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 fie \u00een s\u0103r\u0103cie, fie \u00een pragul s\u0103r\u0103ciei. Avem a doua rat\u0103 a s\u0103r\u0103ciei \u00een c\u00e2mpul muncii din UE, avem mul\u021bi oameni care muncesc \u0219i totu\u0219i sunt s\u0103raci. <\/p>\n

De fapt, se spune c\u0103 rom\u00e2nii nu se \u00eenghesuie s\u0103 munceasc\u0103 \u0219i c\u0103 nu avem productivitate. S\u0103 fie chiar a\u0219a?<\/p>\n

Exist\u0103 mantra asta c\u0103 e\u0219ti s\u0103rac pentru c\u0103 e\u0219ti lene\u0219 \u0219i pentru c\u0103 nu munce\u0219ti. Nu, oamenii muncesc \u0219i totu\u0219i sunt s\u0103raci, pentru c\u0103 sunt salariile foarte mici. Avem dublul procentului de angaja\u021bi pe salariul minim \u00een Rom\u00e2nia fa\u021b\u0103 de media european\u0103. \u00cen jur de 40% din for\u021ba de munc\u0103 din Rom\u00e2nia e pe salariul minim sau pu\u021bin peste. \u00cen ciuda unor cre\u0219teri salariale din anii recen\u021bi, salariul minim este cu 23% mai mic dec\u00e2t co\u0219ul minim pentru un trai decent, calculat de Institutul pentru Cercetarea Calit\u0103\u021bii Vie\u021bii. Deci am avut ani la r\u00e2nd o cre\u0219tere economic\u0103 respectabil\u0103 \u00een raport cu trecutul Rom\u00e2niei \u0219i \u00een raport cu alte \u021b\u0103ri din regiune (nu \u0219i acum), dar de care nu beneficiaz\u0103 majoritatea popula\u021biei, din p\u0103cate. Practic, politicile actuale ne duc la sap\u0103 de lemn.<\/p>\n

Unde e Rom\u00e2nia mai deficitar\u0103, la capitolul politici economice sau \u00een privin\u021ba politicilor sociale?<\/p>\n

La ambele. To\u021bi conduc\u0103torii care s-au perindat la guvernare \u00een ultimii 35 de ani au \u00eentre\u021binut acest model economic neoliberal care se bazeaz\u0103 pe o economie cu taxe mici, cu salarii mici, cu o dereglementare a pie\u021bei, inclusiv a pie\u021bei muncii, unde angaja\u021bii nu au capacitate de negociere colectiv\u0103. Codul muncii a fost schimbat \u00een 2011 \u00eentr-un mod prin care s-a flexibilizat for\u021ba de munc\u0103, s-a subminat capacitatea for\u021bei de munc\u0103 de a se organiza sindical, pentru c\u0103 de-a lungul istoriei a\u0219a s-au ob\u021binut venituri mai mari pentru oamenii de r\u00e2nd. Nu prin ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 sau prin decizii guvernamentale, ci prin faptul c\u0103 angaja\u021bii aveau capacitatea de organizare necesar\u0103 pentru a pune presiune pe angajatori s\u0103 creasc\u0103 salariile. Or, Codul muncii actual, practic, face foarte, foarte dificil\u0103 organizarea sindical\u0103 \u00een sectorul privat. Avem sindicate relativ puternice \u00een sectorul public, dar \u00een sectorul privat aproape c\u0103 nu exist\u0103 sindicate. Sunt foarte disparate \u0219i n-au putere de negociere colectiv\u0103. Or, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 angaja\u021bii nu au p\u00e2rghii prin care s\u0103 poat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 veniturile. Iar asta \u021bine de legisla\u021bia muncii modificat\u0103 \u00een 2011. Apoi, \u00een Rom\u00e2nia avem o tax\u0103 unic\u0103 pe venit, dup\u0103 cum \u0219tim, de 10%, dar care, de fapt, dezavantajeaz\u0103 angaja\u021bii de r\u00e2nd pentru c\u0103 ei trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 din salariul lor contribu\u021biile sociale. Din ce v\u0103d, practic aproape p\u00e2n\u0103 la 40-45% ajungi s\u0103 pl\u0103te\u0219ti din salariu impozitul pe venit, apoi pentru pensii \u0219i pentru asigurarea medical\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Solu\u021bia: taxe ca afar\u0103? <\/p>\n

Se vorbe\u0219te frecvent despre faptul c\u0103 Rom\u00e2nia are taxe mici. Problema este nivelul taxelor sau felul \u00een care sunt distribuite acestea \u00eentre diferitele categorii de contribuabili?<\/p>\n

Aici, un pic s\u0103 nuan\u021b\u0103m. Taxa pe venit, ca atare, este mic\u0103. Doar c\u0103 de ea beneficiaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat de mult cei mai boga\u021bi din societate. \u00cen general, taxa unic\u0103 \u00eei avantajeaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat pe cei care au mai mul\u021bi bani. Pentru c\u0103 10% din un milion nu te las\u0103 mult mai s\u0103rac dec\u00e2t dac\u0103 pierzi 10% din 10.000. Pentru unul care ia 10.000, 1.000 lua\u021bi \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t pentru unul care pierde 100.000 dintr-un milion. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 asta, avem una dintre cele mai mici taxe pe corpora\u021bii, pe profit: 16%. S\u0103 ne uit\u0103m cum procedeaz\u0103 \u021b\u0103rile cu care vrem s\u0103 ne asem\u0103n\u0103m, pe care vrem s\u0103 le ajungem din urm\u0103. Niciuna nu are tax\u0103 unic\u0103 pe venit. <\/p>\n

\u00cen toat\u0103 Uniunea European\u0103, singurele \u021b\u0103ri care au tax\u0103 unic\u0103 pe venit sunt Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria. Nici m\u0103car \u021b\u0103ri din regiune. Poate nu putem s\u0103 ne compar\u0103m cu Suedia, Olanda, Germania, Fran\u021ba. Dar s\u0103 ne compar\u0103m cu \u021b\u0103ri din fostul Bloc Estic, ca Cehia, Estonia, Slovacia, Slovenia. Toate astea au peste 20% taxa pe corpora\u021bii, majoritatea au taxare progresiv\u0103. De exemplu, Cehia are taxare progresiv\u0103. Croa\u021bia are p\u00e2n\u0103 la 30% taxarea pe cele mai mari venituri. Polonia are 32% pe cele mai mari venituri. Slovenia merge \u0219i mai departe: cei mai boga\u021bi pl\u0103tesc 50% prin taxa pe venit. Deci, \u021b\u0103ri din regiune care o duc mai bine dec\u00e2t Rom\u00e2nia \u00een privin\u021ba majorit\u0103\u021bii indicatorilor de calitatea vie\u021bii, a indicatorilor socio-economici \u0219i care au alt model fiscal. Noi avem acest model fiscal de aproape 20 de ani. \u0218i nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc \u00een mod semnificativ condi\u021biile de via\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. E clar c\u0103 trebuie o schimbare mai fundamental\u0103 dec\u00e2t actualele elite politice sunt dispuse s\u0103 ia \u00een considerare.<\/p>\n

FMI \u0219i Banca Mondial\u0103 au recomandat insistent Rom\u00e2niei s\u0103 treac\u0103 la impozitarea progresiv\u0103. Ar fi suficient pentru a rezolva pe fond problema impozitelor pentru popula\u021bie?<\/p>\n

Ar fi un pas \u00eenainte. Personal, cred c\u0103 e nevoie de m\u0103suri \u0219i mai radicale, precum rena\u021bionalizarea sectoarelor-cheie ale economiei \u0219i elaborarea unei noi politici industriale de stat. Dar aici vorbim de o m\u0103sur\u0103 pur social-democrat\u0103, aproape centrist\u0103, pe care p\u00e2n\u0103 \u0219i FMI-ul o sus\u021bine. <\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m totu\u0219i c\u0103 Rom\u00e2nia arat\u0103 mai bine dec\u00e2t \u021b\u0103ri ca Ungaria, Slovacia \u0219i Grecia la PIB per capita (cap de locuitor), prilej de laud\u0103 pentru ultimele guverne, dar dvs. spune\u0163i c\u0103 rom\u00e2nii tr\u0103iesc mai prost dec\u00e2t al\u021bi europeni. Nu e o contradic\u021bie?<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Nu, pentru c\u0103 PIB-ul per capita e o cifr\u0103 pur abstract\u0103. Practic, este o medie care se face: \u00eempar\u021bi PIB-ul dintr-un an la num\u0103rul popula\u021biei. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare rom\u00e2n chiar beneficiaz\u0103 de un PIB \u00een apropierea mediei respective. Dac\u0103 ne uit\u0103m la indicatorii mai concre\u021bi care ne arat\u0103 tabloul distribuirii acestui PIB \u00een cadrul societ\u0103\u021bii, constat\u0103m c\u0103 avem cel mai ridicat risc de s\u0103r\u0103cie din Europa al\u0103turi de Bulgaria. Nu o spun eu, o spune Eurostat. \u0218i cum spuneam, avem cel mai mare num\u0103r de angaja\u021bi care tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie. Avem aceste discrepan\u021be \u00eentre salariul minim \u0219i co\u0219ul minim pentru un trai decent. Ace\u0219tia sunt indicatori mult mai gr\u0103itori pentru calitatea vie\u021bii \u00eentr-o \u021bar\u0103. Or, PIB-ul per capita este abstract \u0219i nu ofer\u0103 o imagine concludent\u0103.<\/p>\n

AGRICULTURA, M\u0102RUL DISCORDIEI. P\u0103m\u00e2nt da, strategie nu <\/p>\n

Mult\u0103 vreme s-a spus c\u0103 \u00een anii \u201990, chiar mult timp \u00eenc\u0103 \u00een anii 2000, Rom\u00e2nia sem\u0103na cu statele latino-americane, acolo unde sunt mul\u021bi oameni incredibil de boga\u021bi, dar nu exist\u0103 o clas\u0103 de mijloc \u0219i cei mai mul\u021bi sunt incredibil de s\u0103raci. Mai e valabil\u0103 compara\u021bia?<\/p>\n

Arest\u0103ri \u00een dosarul fraud\u0103rii vechimii \u00een munc\u0103 la Casa de Pensii. Printre cele trei persoane ajunse dup\u0103 gratii, \u015fi un fost candidat la Prim\u0103ria Sectorului 3 <\/a><\/p>\n

Dac\u0103 facem o radiografie onest\u0103 a Rom\u00e2niei de azi, doar Bucure\u0219ti \u0219i, poate, \u00eenc\u0103 dou\u0103-trei mari centre urbane, Cluj, Timi\u0219oara, Ia\u0219i, sunt mai aliniate cu standardele de via\u021b\u0103 din Europa de Vest. Mai ales Bucure\u0219tiul concentreaz\u0103 foarte mult din bog\u0103\u021bia \u021b\u0103rii, dar \u00een restul Rom\u00e2niei, mai ales \u00een fostele ora\u0219e industriale mai mici, ca s\u0103 nu mai zic de mediul rural, este o precaritate comparabil\u0103 cu cea din \u021b\u0103rile latino-americane. De asta \u0219i avem cea mai mare migra\u021bie economic\u0103 din toat\u0103 Europa, o diaspor\u0103 de circa 5 milioane de oameni, aproape un sfert din popula\u021bia \u021b\u0103rii, care au plecat tocmai din cauza acestor condi\u021bii economice, din ora\u0219ele mai mici, din ora\u0219ele unde industria a murit \u0219i nu au fost create noi oportunit\u0103\u021bi, din mediul rural, unde avem, reamintesc, \u00een mediul rural avem cel mai ridicat procent al for\u021bei de munc\u0103 din \u00eentreaga economie care lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103. Peste 20% din for\u021ba de munc\u0103 din Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103. Este un procent uria\u0219 pentru o \u021bar\u0103 \u00een secolul XXI, pentru o \u021bar\u0103 membr\u0103 a Uniunii Europene.<\/p>\n

\"Agricultura <\/p>\n

Agricultura este una dintre solu\u021biile pentru cre\u0219terea economic\u0103. FOTO: Pexels<\/p>\n

Ce indic\u0103 acest 20%?<\/p>\n

Indic\u0103 \u00eenc\u0103 un grad relativ sc\u0103zut de industrializare, de urbanizare, un grad relativ sc\u0103zut de mecanizare a agriculturii. Pentru c\u0103 ace\u0219ti 20% sunt \u00een imensa lor majoritate mici fermieri de subzisten\u021b\u0103 sau mici comercian\u021bi care, practic, reu\u0219esc s\u0103 v\u00e2nd\u0103 c\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 \u00eentre\u021bine. A doua \u021bar\u0103 ca procent al for\u021bei de munc\u0103 ce lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103 este Polonia, cu 10%, deci jum\u0103tate din Rom\u00e2nia, iar o \u021bar\u0103 ca Fran\u021ba, care e una dintre marile puteri agricole ale Europei \u2013 o mare parte din politica european\u0103 pe agricultur\u0103 a fost modelat\u0103 de Fran\u021ba pentru a servi sectorul agricol francez \u2013, doar 2,4% din for\u021ba de munc\u0103 lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103. De ce? Pentru c\u0103 e un sector agricol foarte mecanizat, modernizat, care nu se bazeaz\u0103 at\u00e2t de mult pe for\u021ba de munc\u0103 omeneasc\u0103. Pe c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia avem 20%, ceea ce iar\u0103\u0219i indic\u0103 un grad de subdezvoltare similar cu aceste \u021b\u0103ri din Sudul Global, care sunt \u00eenc\u0103 \u021b\u0103ri cu un grad ridicat de ruralitate \u0219i de pondere a agriculturii \u00een economia na\u021bional\u0103. \u0218i pe care avem grij\u0103 s\u0103 le dispre\u021buim \u0219i s\u0103 le privim de sus.<\/p>\n

Banii ar putea cre\u0219te \u00een copac <\/p>\n

Totu\u0219i, nu am reu\u0219it s\u0103 profit\u0103m nici de poten\u021bialul agricol \u0219i import\u0103m mere din Polonia \u0219i alte fructe \u0219i legume de la cap\u0103tul lumii. Chiar nu suntem capabili s\u0103 facem nici m\u0103car asta?<\/p>\n

Noi nu avem o strategie, pentru c\u0103 agricultura ar putea deveni unul dintre avantajele competitive ale economiei rom\u00e2ne\u0219ti. Dar nu exist\u0103 o strategie na\u021bional\u0103 pe termen lung de a investi \u00een agricultur\u0103, de a sprijini ace\u0219ti mici fermieri, de a-i \u00eencuraja s\u0103 se asocieze \u00een ferme colective, \u00een cooperative, care \u0219tiu c\u0103 nu sun\u0103 bine, dar e un model economic care ar avea mult sens \u00een contextul rom\u00e2nesc. \u0218i asta au f\u0103cut polonezii \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, care au o agricultur\u0103 mai eficient\u0103 \u0219i pentru c\u0103 au mult mai multe cooperative agricole.<\/p>\n

Unii sus\u021bin c\u0103 nu ne ajut\u0103 nici legisla\u021bia UE, c\u0103 jocurile sunt f\u0103cute pentru a prospera agricultura Fran\u021bei, Italiei \u0219i Spaniei. Nu e mult spus?<\/p>\n

\u0218i aici trebuie s\u0103 fim one\u0219ti. Asta \u021bine \u0219i de legisla\u021bia european\u0103, care nu este o legisla\u021bie neutr\u0103, care s\u0103 serveasc\u0103 \u00een mod egal toate statele membre. E o legisla\u021bie care, ca \u00eentreg proiect european, serve\u0219te interesele marelui capital din \u021b\u0103rile fondatoare ale Uniunii Europene. S\u0103 nu ne imagin\u0103m c\u0103 Uniunea European\u0103 e o familie \u00een care toate \u021b\u0103rile au statut egal. Nu neg beneficiile pe care le-a adus aderarea la Uniunea European\u0103. Clar, sunt beneficii certe, dar s\u0103 nu ne iluzion\u0103m c\u0103 Uniunea European\u0103 e o alian\u021b\u0103 de state cu drepturi \u0219i cu puteri egale. Este un proiect de la bun \u00eenceput care favorizeaz\u0103 anumite \u021b\u0103ri \u0219i anumite clase sociale din \u021b\u0103rile respective.<\/p>\n

\\n const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\”>\\nconsole.log(\\”*** cookieconsent done:\\”, Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000);\\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\\n name: ‘load’,\\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000\\n });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\” async=\\”true\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cdiv data-ad=\\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\\” data-devices=\\”m:0,t:1,d:1\\” class=\\”demand-supply\\”>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\n”,”html_mobile”:”\\n\\n\\n\\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\u003Cscript>\\n const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\”>\\nconsole.log(\\”*** cookieconsent done:\\”, Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000);\\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\\n name: ‘load’,\\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000\\n });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n\\u003Cscript\\n class=\\”optanon-category-C0004\\”\\n type=\\”text\/plain\\”\\n src=\\”\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\”\\n async=\\”true\\”\\n>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}} \\n\\n\\u003Cdiv\\n data-ad=\\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\\”\\n data-devices=\\”m:1,t:0,d:0\\”\\n class=\\”demand-supply\\”\\n>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}} \\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n{{\/if}}\\n\\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\\u003Cmeta name=\\”profitshareid\\” content=\\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\” \/>\\n\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\” async>\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\”>\\n (function () {\\n if (document.location.pathname.indexOf(„https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\\n return;\\n }\\n\\n const s = document.createElement(\\”script\\”);\\n s.src = \\”https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\”;\\n s.setAttribute(\\”data-project-id\\”, \\”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\”);\\n s.async = true;\\n document.head.appendChild(s);\\n })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\”PUB_26459\\”;\\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\”>\\u003C\/script>\\n\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\”false\\” type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/pagead2.googlesyndication.com\/pagead\/js\/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\\” crossorigin=\\”anonymous\\”>\\u003C\/script>\\n\\n \\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\” storeid=\\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cstyle>\\n.google-adposition > div {\\n flex-grow: 1;\\n}\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n margin-bottom: 10px;\\n }\\n\\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n visibility: hidden;\\n }\\n\\n\\u003C\/style>\\n\\n \\u003C!– Facebook Pixel Code –>\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0002\\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https:\/\/connect.facebook.net\/en_US\/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\\u003C\/script>\\u003Cnoscript> \\u003Cimg height=\\”1\\” width=\\”1\\” src=\\”https:\/\/www.facebook.com\/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\\”\/>\\u003C\/noscript>\\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\\n\\n\\u003C!– alternativeAds –>\\n”,”html_mobile”:”\\u003Cmeta name=\\”profitshareid\\” content=\\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\” \/>\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\” async>\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\”>\\n (function () {\\n if (document.location.pathname.indexOf(„https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\\n return;\\n }\\n\\n const s = document.createElement(\\”script\\”);\\n s.src = \\”https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\”;\\n s.setAttribute(\\”data-project-id\\”, \\”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\”);\\n s.async = true;\\n document.head.appendChild(s);\\n })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\”PUB_26459\\”;\\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\”false\\” type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\” storeid=\\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\u003Cstyle>\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n margin-bottom: 10px;\\n }\\n\\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n visibility: hidden;\\n }\\n\\u003C\/style>\\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T14:21:09.689Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”\/economie\/mai-este-meseria-bratara-de-aur-romania-a-doua-2546852.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”mai-este-meseria-bratara-de-aur-romania-a-doua-2546852.html”],”type”:”content”,”url”:”https:\/\/adevarul.ro\/economie\/mai-este-meseria-bratara-de-aur-romania-a-doua-2546852.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adev\u0103rul”,”logoURL”:”https:\/\/adevarul.ro\/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Politologul Vladimir Bor\u021bun, cercet\u0103tor \u0219i lector la Universitatea Oxford, remarc\u0103 sc\u0103derea nivelului de trai al clasei de mijloc,…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":248577,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,68921,36,37,27,74,230,34,35,25,47809,41,40,38,39,563,26,28,29,30,5847,71,72,73],"class_list":["post-248576","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-clasa-de-mijloc","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-interviu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-oxford","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-spania","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-vladimir-bortun","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117027405396424272","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/248576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=248576"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/248576\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/248577"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=248576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=248576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=248576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}