![\"Lavinia](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548669_379_index.jpeg\")
<\/p>\nA refuzat gr\u0103dini\u021ba, apoi a refuzat liceul din ora\u0219ul natal. A vrut Bucure\u0219tiul \u0219i, pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii nu se puteau muta cu ea, bunica ei, trecut\u0103 de 70 ani, a l\u0103sat via\u021ba de la \u021bar\u0103 \u0219i a venit \u00een Capital\u0103. A picat examenul de admitere, s-a \u00eentors la Bucure\u0219ti s\u0103 cear\u0103 o nou\u0103 \u0219ans\u0103 \u0219i, 3 luni mai t\u00e2rziu, a luat 9,90 la englez\u0103. A urmat o perioad\u0103 \u00een care chimia, dansul \u0219i competi\u021bia au ajuns s\u0103-i ocupe aproape fiecare or\u0103 din zi. Mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 ajung\u0103 la Harvard \u0219i, apoi, la NATO. Dar povestea Laviniei Teodorescu \u00eencepe \u00een jude\u021bul lui Marin Preda, Zaharia Stancu \u0219i… Liviu Dragnea – Teleorman. Mai exact, la Ro\u0219iori de Vede.<\/p>\n
<\/p>\n
Lavinia Teodorescu, absolvent\u0103 a Universti\u021bii Harvard. FOTO: Arhiva personal\u0103<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Primii ani \u0219i i-a petrecut\u00a0\u00eentre ora\u0219 \u0219i C\u0103lm\u0103\u021buiul de Sus, satul \u00een care locuiau bunicii, nefiind\u00a0 foarte interesat\u0103 s\u0103 intre \u00een ritmul obi\u0219nuit al copiilor de v\u00e2rsta ei.\u00a0C\u00e2nd p\u0103rin\u021bii au \u00eencercat s\u0103 o duc\u0103 la gr\u0103dini\u021b\u0103, la trei ani, Lavinia a refuzat. Au schimbat grupa, au \u00eencercat din nou, au dus-o \u0219i la bunici, dar r\u0103spunsul a r\u0103mas acela\u0219i. Timp de aproximativ 2 ani \u0219i jum\u0103tate, gr\u0103dini\u021ba a r\u0103mas pentru ea o institu\u021bie la care pur \u0219i simplu nu voia s\u0103 mearg\u0103.<\/p>\n
\u201eEu am refuzat s\u0103 merg la gr\u0103dini\u021b\u0103, ini\u021bial. Au \u00eencercat p\u0103rin\u021bii mei s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la 3 ani \u0219i, dup\u0103 vreo 2-3 zile \u00een care eu am refuzat s\u0103 mrerg \u0219i nu, nu, nu, nu f\u0103ceam, au schimbat grupa la gr\u0103dini\u021b\u0103, au tot \u00eencercat, dar nu a mers. Au \u00eencercat s\u0103 m\u0103 duc\u0103 \u0219i la bunici, la \u021bar\u0103, acolo, la gr\u0103dini\u021b\u0103. Nici acolo nu mergea prea bine. A\u0219a c\u0103, pentru primii 2 ani de gr\u0103dini\u021b\u0103, 2 ani \u0219i jum\u0103tate, eu nu am mers acolo. \u0218i am tr\u0103it, de fapt, \u00eentre C\u0103lm\u0103\u021buiul de Sus \u0219i Ro\u0219iori.\u201d<\/p>\n
\u00centr-o zi, \u00eens\u0103, tot ea a decis c\u0103 lucrurile trebuie s\u0103 se schimbe. Avea aproape 6 ani c\u00e2nd s-a dus la mama ei \u0219i i-a spus c\u0103 acum este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la gr\u0103dini\u021b\u0103. Era, \u00een fond, primul dintre multele momente \u00een care Lavinia avea s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 singur\u0103 momentul \u00een care este preg\u0103tit\u0103 pentru un pas important.\u00a0<\/p>\n
\u201eM-am dus la mama mea \u00eentr-o zi \u0219i am spus: \u00abBine, eu merg la gr\u0103dini\u021b\u0103 acum\u00bb. \u0218i mi-a zis: \u00abSerios?\u00bb. \u0218i, da, am f\u0103cut eu, nu \u0219tiu exact cu ce minte, dar de atunci, de la 6 ani, decizia s\u0103 merg la gr\u0103dini\u021b\u0103…\u201d<\/p>\n
\u00cen \u0219coala primar\u0103 a ap\u0103rut matematica. Nu spune c\u0103 a fost \u00eenc\u0103 de atunci un copil obsedat de performan\u021b\u0103 sau c\u0103 urm\u0103rea s\u0103 fie prima din clas\u0103. Dimpotriv\u0103, \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 era bun\u0103, dar c\u0103 nu avea neap\u0103rat aceast\u0103 nevoie de a fi mereu \u00een frunte. \u00cei pl\u0103cea \u00eens\u0103 matematica \u00eentr-un fel pe care celelalte materii nu reu\u0219eau s\u0103-l reproduc\u0103. Ajunsese s\u0103 fac\u0103 mici \u201enegocieri\u201d cu p\u0103rin\u021bii pentru a putea lucra mai mult la exerci\u021biile care \u00eei pl\u0103ceau.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201eAveam aceste deal-uri cu p\u0103rin\u021bii mei, \u00een care, dac\u0103 \u00eemi citeau ei tema de la rom\u00e2n\u0103, eu f\u0103ceam mai multe exerci\u021bii la matematic\u0103. Adic\u0103, cumva, mai aruncam din tema la rom\u00e2n\u0103 pentru tema la matematic\u0103. \u00centotdeauna nu am fost niciodat\u0103 primul copil din clas\u0103. Cred c\u0103 abia prin \u0219coala gimnazial\u0103 am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 remarc mai mult, dar \u00eenainte de asta \u00eentotdeauna am sim\u021bit c\u0103… aici niciodat\u0103 nu am avut aceast\u0103 nevoie nici de a fi prima. Adic\u0103 eram destul de bun\u0103, dar nu prima.\u201d<\/p>\n
Primele rezultate importante au venit la Olimpiada de Matematic\u0103. \u00cen clasa a IV-a a mers la fazele locale \u0219i jude\u021bene, iar \u00een clasa a V-a a ajuns la etapa na\u021bional\u0103. Profesorul ei de matematic\u0103 nu p\u0103rea s\u0103 fie convins c\u0103 cele dou\u0103 fete care \u00eei spuseser\u0103 c\u0103 vor s\u0103 participe vor ob\u021bine un rezultat important. Replica lui \u2013 \u201evede\u021bi s\u0103 nu lua\u021bi ultimele, totu\u0219i\u201d \u2013 a r\u0103mas \u00een memoria Laviniei.<\/p>\n
Rezultatul avea s\u0103 fie \u00eens\u0103 bun \u0219i, spre surprinderea profesorului respectiv, Lavinia s-a calificat la faza na\u021bional\u0103.<\/p>\n
\u201eCred c\u0103 \u00een momentul \u0103sta era 2010-2011, cam a\u0219a. \u00cen general, \u00een Rom\u00e2nia, nu era la fel de rea situa\u021bia. Adic\u0103 existau foarte multe fete \u00een inginerie, \u00een matematic\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cens\u0103 \u00een teritoriu lucrurile nu erau neap\u0103rat la fel ca \u00een Bucure\u0219ti. A\u0219a c\u0103 la noi \u00eenc\u0103 se uitau destul de ciudat.\u201d<\/p>\n
Olimpiadele aveau s\u0103-i ofere \u00eens\u0103 ceva mai important dec\u00e2t un loc \u00een clasament. I-au ar\u0103tat c\u0103 exist\u0103 o lume educa\u021bional\u0103 mult mai competitiv\u0103 dec\u00e2t cea pe care o cuno\u0219tea \u00een Ro\u0219iori. La etapele na\u021bionale a \u00eenceput s\u0103 observe c\u0103 aceia\u0219i elevi ap\u0103reau constant \u00een v\u00e2rful clasamentelor \u0219i c\u0103 mul\u021bi dintre ei veneau de la acela\u0219i liceu din Bucure\u0219ti. Era Liceul Teoretic Interna\u021bional de Informatic\u0103 Bucure\u0219ti.<\/p>\n
\u201eMerg\u00e2nd foarte des la olimpiade, am v\u0103zut foarte mul\u021bi elevi de la na\u021bional\u0103, mai ales cei care luau aur, veneau to\u021bi de la un anumit liceu. \u0218i chiar \u0219i \u00een gimnaziu, veneau de la \u0219coala gimnazial\u0103 a Liceului Teoretic Interna\u021bional de Informatic\u0103 Bucure\u0219ti, ICHB. Era cumva \u00eentotdeauna pe liste, locul 1, 2, 3, locul 1-2-3.\u201d<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201eOri liceul \u0103sta, ori niciun alt liceu\u201d <\/p>\n
Decizia de a pleca la Bucure\u0219ti a fost luat\u0103 de Lavinia \u00eenainte ca p\u0103rin\u021bii ei s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi s\u0103 o accepte. \u00cen clasa a VII-a le-a spus c\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 liceul \u00een Capital\u0103. Era un copil de 13-14 ani care urma s\u0103 plece din ora\u0219ul natal \u0219i s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 mult mai mare, f\u0103r\u0103 ca familia s\u0103 se poat\u0103 muta cu ea. P\u0103rin\u021bii au spus \u201enu\u201d. Lavinia, \u00een schimb, a transformat dorin\u021ba \u00eentr-o decizie.<\/p>\n
\u201eP\u0103rin\u021bii mei nu au fost absolut deloc \u00eenc\u00e2nta\u021bi de aceast\u0103 idee. Eu le-am spus prima dat\u0103 c\u0103 o s\u0103 merg \u00een Bucure\u0219ti la liceu, i-am anun\u021bat de acest fapt c\u00e2nd eram \u00een clasa a VII-a \u0219i prima reac\u021bie a fost: \u00abNu, absolut nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a ceva, nu face asta\u00bb. Eu am continuat \u0219i le-am spus \u00een continuare c\u0103 o s\u0103 merg la acest liceu \u0219i c\u0103, dac\u0103 nu merg la liceul \u0103sta, eu nu mai merg, adic\u0103… dac\u0103 m\u0103 dau la liceu \u00een Ro\u0219iori, eu nu o s\u0103 mai merg la liceu sau, m\u0103 rog, o s\u0103 merg a\u0219a, ca s\u0103 trec \u0219i eu clasa. Adic\u0103 am spus c\u0103 este ori liceul \u0103sta, ori niciun alt liceu.\u201d<\/p>\n
P\u0103rin\u021bii aveau locuri de munc\u0103 \u0219i nu puteau s\u0103 se mute la Bucure\u0219ti, iar Lavinia era singurul copil al familiei. Grija lor nu era doar dac\u0103 va intra la liceu, ci ce se va \u00eent\u00e2mpla dup\u0103 aceea. Cine va locui cu ea? Cine va avea grij\u0103 de ea? Cum se va descurca un adolescent \u00eentr-un ora\u0219 mare? Solu\u021bia a venit de la bunica ei, o femeie care \u00ee\u0219i tr\u0103ise cea mai mare parte a vie\u021bii la \u021bar\u0103 \u0219i care, la aproximativ 70 ani, a decis s\u0103-\u0219i schimbe via\u021ba pentru nepoata ei.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201eAm avut foarte mare noroc cu bunica mea. Eu sunt singurul copil, dar p\u0103rin\u021bii mei au job-uri normale, clasice. Ei nu se puteau muta la Bucure\u0219ti dac\u0103 voiam eu s\u0103 m\u0103 mut. \u0218i una dintre problemele lor cele mai mari era: \u00abCum a\u0219 locui eu \u00een Bucure\u0219ti?\u00bb Evident, ca orice p\u0103rinte, unele dintre cele mai mari griji ale lor erau alcoolul, s\u0103 nu \u00eencep s\u0103 beau, s\u0103 nu \u00eencep s\u0103 fac nu \u0219tiu ce \u0219i a\u0219a mai departe. \u0218i bunica mea a spus c\u0103 se va muta ea cu mine.\u201d<\/p>\n
Gestul bunicii avea s\u0103 fie una dintre cele mai importante forme de sprijin din copil\u0103ria Laviniei.<\/p>\n
\u201eBunica mea, o femeie clasic\u0103, a tr\u0103it la \u021bar\u0103 toat\u0103 via\u021ba, mai pu\u021bin c\u00e2\u021biva ani c\u00e2t a avut grij\u0103 de mine. \u00cens\u0103, nu \u0219tiu, din bun\u0103tatea inimii ei, ea a decis la 70 de ani c\u0103 se mut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti ca s\u0103 pot eu s\u0103 merg la acest liceu.\u201d<\/p>\n
Numai c\u0103 Bucure\u0219tiul nu avea s\u0103 fie cucerit at\u00e2t de u\u0219or. Mai \u00eent\u00e2i trebuia s\u0103 treac\u0103 examenul de admitere.<\/p>\n
O \u0219ans\u0103 cerut\u0103 \u00eenapoi <\/p>\n
Examenul era la limba englez\u0103, iar Lavinia nu venise dintr-un sistem \u00een care aceast\u0103 materie fusese studiat\u0103 la nivelul cerut de liceul bucure\u0219tean. Cu alte cuvinte, nu era suficient s\u0103 po\u021bi purta o conversa\u021bie. Testul avea o component\u0103 puternic\u0103 de gramatic\u0103, iar nota minim\u0103 era 7. Lavinia a luat sub 7 \u0219i a picat.<\/p>\n
Pentru cineva care \u00ee\u0219i anun\u021base deja p\u0103rin\u021bii c\u0103 nu exist\u0103 alternativ\u0103 la acel liceu, situa\u021bia putea p\u0103rea definitiv\u0103. Numai c\u0103, la scurt timp, Lavinia a aflat c\u0103 existau c\u00e2\u021biva elevi care nu sus\u021binuser\u0103 examenul \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, pentru c\u0103 participaser\u0103 la un concurs interna\u021bional de informatic\u0103. A luat din nou trenul spre Bucure\u0219ti \u0219i a cerut o audien\u021b\u0103 la director.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201eNe-au sunat s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu am trecut examenul. Ne-am dus cu trenul la Bucure\u0219ti \u0219i am cerut audien\u021b\u0103 la director \u0219i i-am spus c\u0103, uite, sunt ace\u0219ti 2 elevi sau 3 elevi care nu au dat examenul de englez\u0103. \u0218i directorul a spus: \u00abDa, da, la ei erau ni\u0219te circumstan\u021be\u00bb\u201d<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, directorul i-a acordat o nou\u0103 \u0219ans\u0103, cu condi\u021bia s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 \u0219i s\u0103 revin\u0103 pentru examen. Din acel moment, Lavinia a transformat engleza \u00een principala ei ocupa\u021bie. Timp de 3 luni, a \u00eenv\u0103\u021bat aproximativ 8 ore pe zi.\u00a0<\/p>\n
\u201eAm acceptat \u0219i am \u00eenv\u0103\u021bat englez\u0103 cum nu cred c\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat nimeni: 8 ore pe zi, 3 luni, de c\u00e2nd s-a terminat \u0219coala p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie. Doar vorbeam \u00een englez\u0103, f\u0103ceam tot \u00een englez\u0103.\u201d<\/p>\n
La al doilea examen a luat 9,90. Drumul spre Bucure\u0219ti era deschis.<\/p>\n
Numai c\u0103, odat\u0103 ajuns\u0103 la liceul pentru care insistase at\u00e2t de mult, Lavinia avea s\u0103 descopere c\u0103 examenul de admitere fusese doar prima prob\u0103. \u00cen spatele u\u0219ilor liceului se afla un mediu \u00een care aproape to\u021bi elevii erau foarte buni, iar competi\u021bia dintre ei era acerb\u0103.\u00a0<\/p>\n
\u201eProvincia\u201d <\/p>\n
La ICHB, Lavinia a intrat \u00eentr-un mediu \u00een care diferen\u021ba dintre Bucure\u0219ti \u0219i restul \u021b\u0103rii era vizibil\u0103 \u0219i \u00een limbajul folosit de elevi. Cei veni\u021bi din afara Capitalei erau eticheta\u021bi \u201eprovincia\u201d.\u00a0<\/p>\n
\u201eMul\u021bi dintre elevii de la ICHB veneau din Bucure\u0219ti \u0219i eu, c\u00e2nd am ajuns acolo, toat\u0103 lumea spunea \u00abprovincia\u00bb. Adic\u0103 totul… \u00cenainte nu eram c\u00e2\u021biva, nu eram singura, dar nu eram at\u00e2t de mul\u021bi din provincie. \u0218i \u00eentotdeauna ne strigau \u00abprovincia\u00bb, ne duceau de la o clas\u0103 la alta, nimeni nu voia s\u0103 aib\u0103 de-a face cu elevii veni\u021bi din provincie.\u201d<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Lavinia nu a acceptat prea mult timp aceast\u0103 idee. Nu pentru c\u0103 ar fi \u00eencercat s\u0103 demonstreze ceva cu orice pre\u021b, ci pentru c\u0103 experien\u021ba ei de la olimpiade \u00eei ar\u0103tase deja c\u0103 performan\u021ba nu avea adres\u0103.<\/p>\n
\u201eIdeea lor era c\u0103 elevii din Bucure\u0219ti vin deja mult mai bine preg\u0103ti\u021bi dec\u00e2t cei din provincie. Nu este adev\u0103rat. Acum, cunosc\u00e2nd… Nu vreau s\u0103 merg, s\u0103 sar prea mult \u00een fa\u021b\u0103, dar to\u021bi elevii care au intrat la Harvard \u00een anul meu, to\u021bi sunt din provincie. Nu a venit nimeni din Bucure\u0219ti.\u201d<\/p>\n
\u00cen liceu, Lavinia a trebuit \u00eens\u0103 s\u0103 fac\u0103 o nou\u0103 alegere. Fusese repartizat\u0103 la matematic\u0103, materia la care ob\u021binuse rezultatele care o aduseser\u0103 p\u00e2n\u0103 acolo, dar ea voia chimie. A insistat s\u0103 schimbe. A ajuns \u00eentr-o clas\u0103 \u00een care ceilal\u021bi elevi aveau deja rezultate foarte importante la chimie, unii chiar medalii de aur la na\u021bional\u0103. Ea venea dinspre matematic\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 recupereze.<\/p>\n
\u201eEu voiam s\u0103 schimb pe chimie din clasa a IX-a, doar c\u0103 a\u0219a am fost \u00eenregistrat\u0103 ca fiind la matematic\u0103, deoarece \u00een clasa a VIII-a am fost la na\u021bional\u0103 la matematic\u0103. Deci ei te pun pe materia la care ai fost. Eu voiam s\u0103 schimb pe chimie.\u201d<\/p>\n
Diferen\u021ba dintre ea \u0219i colegii de clas\u0103 era evident\u0103 la \u00eenceput. Lavinia se considera cea mai slab preg\u0103tit\u0103.<\/p>\n
\u201eEu fiind, de fapt, mai mult sau mai pu\u021bin, cea mai slab preg\u0103tit\u0103 dintre acei elevi la chimie. To\u021bi ceilal\u021bi deja aveau aur la na\u021bional\u0103, to\u021bi ceilal\u021bi elevi din clasa de chimie. Iar eu veneam de la matematic\u0103 la chimie \u0219i eram ultima.\u201d<\/p>\n
A fost perioada \u00een care chimia a \u00eenceput s\u0103-i ocupe foarte mult timp. Dar tot \u00een acei ani avea s\u0103 apar\u0103 o alt\u0103 pasiune, una care nu avea nimic de-a face cu profilul de olimpic al liceului \u0219i care, pentru o vreme, trebuia \u021binut\u0103 aproape secret\u0103: dansul.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201eAsta a fost un mare punct \u00een experien\u021ba mea din liceu. Am mers din gre\u0219eal\u0103 mai mult la repeti\u021bii.\u00a0\u00cens\u0103 asta era \u00een clasa a X-a. Dup\u0103 c\u00e2teva luni, doamna profesoar\u0103 de chimie a aflat acest lucru. \u00cen general, realitatea este c\u0103 nu aveam voie s\u0103 mergem…\u00a0Directorul \u021binea foarte tare s\u0103 nu se amestece clasele.\u00a0Am ales s\u0103 nu spun nim\u0103nui \u0219i am continuat cu ambele. La un moment dat doamna de chimie a aflat.\u00a0S-a dus s\u0103geat\u0103 la director, care m-a chemat s\u0103 \u00eencerce s\u0103 m\u0103 conving\u0103 s\u0103 renun\u021b.\u00a0\u0218i i-am spus c\u0103, dac\u0103 \u00eemi for\u021beaz\u0103 m\u00e2na s\u0103 fac asta, eu voi pleca din liceu. ‘Da, voi pleca la Sava. (n.red. –\u00a0Colegiul Na\u021bional \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d)’ Sava fiind competi\u021bia noastr\u0103 pe chimie. ‘Dac\u0103 nu m\u0103 la\u0219i s\u0103 fiu parte \u0219i din echipa de dans, eu plec la Sava.’\u201d<\/p>\n
Chimia, dansul \u0219i primele contacte \u00een afara \u021b\u0103rii <\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, directorul a acceptat s\u0103 o lase la dans, cu condi\u021bia s\u0103 nu mai afle altcineva. A\u0219a a ajuns s\u0103 participe la festivaluri\u00a0interna\u021bionale de dans din\u00a0 Germania, Belgia \u0219i Republica Moldova.<\/p>\n
\u201eMi-am dat seama c\u0103 e foarte important pentru mine s\u0103 fiu \u00eentr-o cultur\u0103 mixt\u0103, pentru c\u0103, fiind \u00eentr-o cultur\u0103 divers\u0103, \u00eenve\u021bi foarte multe doar prin a exista. Pur \u0219i simplu, via\u021ba de zi cu zi te \u00eenva\u021b\u0103 ceva ce nu po\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba dac\u0103 stai doar \u00een cultura ta. \u0218i asta a fost foarte important pentru mine, pentru c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 vreau s\u0103 plec din Rom\u00e2nia pentru facultate.\u201d<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, nici traseul ei academic nu mai era at\u00e2t de clar. Chimia \u00eei pl\u0103cea \u0219i continua s\u0103 munceasc\u0103 pentru ea, dar \u00eencepea s\u0103 fie atras\u0103 de politic\u0103 \u0219i rela\u021bii interna\u021bionale. Rom\u00e2nia trecea printr-o perioad\u0103 politic\u0103 agitat\u0103, iar protestele \u00eempotriva OUG 13 au f\u0103cut-o s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 mai serios la felul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 institu\u021biile \u0219i la posibilitatea de a lucra, \u00eentr-o zi, \u00een zona politicilor publice. Nu \u0219tia \u00eenc\u0103 dac\u0103 acesta avea s\u0103 fie drumul ei \u0219i nici nu abandonase ideea unei cariere \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. Tocmai aceast\u0103 incertitudine avea s\u0103 fie unul dintre motivele pentru care sistemul universitar american i s-a p\u0103rut at\u00e2t de atractiv.<\/p>\n
Pentru un elev format \u00eentr-o clas\u0103 de olimpici, schimbarea nu era \u00eens\u0103 u\u0219oar\u0103 nici m\u0103car la nivel de mentalitate. Lavinia crescuse \u00eentr-un mediu \u00een care materiile reale erau asociate cu performan\u021ba, iar renun\u021barea la ele putea fi interpretat\u0103 drept o form\u0103 de e\u0219ec. Dac\u0103 f\u0103ceai matematic\u0103, fizic\u0103 sau chimie la nivel \u00eenalt, aveai impresia c\u0103 te afli pe un traseu privilegiat. Dac\u0103 \u00eencepeai s\u0103 te intereseze politica, istoria sau rela\u021biile interna\u021bionale, ap\u0103rea \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva renun\u021bi la ceva mai valoros pentru ceva mai pu\u021bin dificil.<\/p>\n
\u201eM\u0103 g\u00e2ndeam la rela\u021bii interna\u021bionale, la politic\u0103, nu eram exact sigur\u0103. Asta era un lucru foarte greu de g\u00e2ndit pentru cineva care venea din STEM.\u00a0Cred c\u0103 atunci c\u00e2nd e\u0219ti din \u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie, inginerie, matematic\u0103, exist\u0103 cumva impresia c\u0103 nu exist\u0103 nimic mai bun de at\u00e2t. S\u0103 renun\u021b la o materie de real pentru o materie de uman \u00eensemna, \u00een mintea mea, c\u0103 nu ai putut s\u0103 faci real. \u0218i asta a fost, pentru mine, un lucru foarte greu.\u201d<\/p>\n
America \u00eei oferea tocmai posibilitatea de a nu lua o asemenea decizie la 18 ani. \u00cen sistemul american, putea s\u0103 intre la facultate cu o preferin\u021b\u0103 pentru chimie \u0219i s\u0103 descopere ulterior c\u0103 vrea s\u0103 studieze altceva. Putea s\u0103 urmeze cursuri din domenii foarte diferite \u00eenainte s\u0103 aleag\u0103 o specializare.<\/p>\n
\u201eVoiam \u00een America pentru c\u0103 \u0219tiam c\u0103 pot s\u0103 merg acolo ca student\u0103 la chimie, dar pot s\u0103 schimb ulterior. Din primul an sau al doilea an po\u021bi schimba, practic. Toat\u0103 lumea vine la facultate \u00een America ca \u00abundecided\u00bb. A\u0219a este sistemul: tu po\u021bi s\u0103 spui c\u0103 ai o preferin\u021b\u0103, dar c\u00e2nd intri e\u0219ti \u00abundecided\u00bb. \u0218i pentru mine asta a fost un mare plus, pentru c\u0103 eu m\u0103 sim\u021beam exact a\u0219a, \u00abundecided\u00bb.\u201d<\/p>\n
Decizia de a aplica \u00een Statele Unite nu a fost una luat\u0103 peste noapte. Preg\u0103tirea a \u00eenceput \u00eenc\u0103 din liceu \u0219i a durat aproximativ un an \u0219i jum\u0103tate. Nu era suficient s\u0103 fie bun\u0103 la materiile pe care le studia deja. Trebuia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 un sistem de admitere complet diferit, \u00een care rezultatele la examene reprezentau doar o parte din poveste. Universit\u0103\u021bile americane voiau s\u0103 vad\u0103 \u0219i ce face candidatul \u00een afara clasei, ce \u00eel intereseaz\u0103, cum g\u00e2nde\u0219te \u0219i, mai ales, ce \u00eel diferen\u021biaz\u0103 de miile de al\u021bi elevi care aveau rezultate academice foarte bune.<\/p>\n
Lavinia avea deja un profil care putea fi construit \u00eentr-o astfel de poveste: matematic\u0103 \u0219i chimie la nivel de olimpiad\u0103, dans, competi\u021bii interna\u021bionale, experien\u021be \u00een mai multe \u021b\u0103ri \u0219i, \u00een ultimii ani de liceu, un interes tot mai mare pentru politic\u0103 \u0219i rela\u021bii interna\u021bionale. Dar toate acestea trebuiau puse \u00eentr-un dosar coerent. Iar primul pas concret erau examenele standardizate.<\/p>\n
\u201ePreg\u0103tirea pentru Statele Unite dureaz\u0103 un an, un an \u0219i jum\u0103tate cel pu\u021bin. \u0218i, cumva, dureaz\u0103 mai mult ca g\u00e2ndire, deoarece atunci c\u00e2nd aplici, ei se uit\u0103 la aplica\u021bie holistic. Trebuie s\u0103 ai activit\u0103\u021bi extracurriculare, nu neap\u0103rat voluntariat, \u00eens\u0103 o activitate prin care s\u0103 demonstrezi c\u0103 \u00ee\u021bi pas\u0103 de lumea din jurul t\u0103u, o activitate prin care poate s\u0103 demonstrezi excelen\u021b\u0103, inova\u021bie. Vor un profil complex, deci \u00een multe feluri.\u201d<\/p>\n
1.500 la SAT <\/p>\n
La vremea respectiv\u0103, \u00een Bucure\u0219ti existau doar c\u00e2teva persoane care f\u0103ceau preg\u0103tire specializat\u0103 pentru SAT \u0219i TOEFL. Lavinia a ajuns la o profesoar\u0103 de limba englez\u0103 care preg\u0103tea elevi pentru ambele examene. Pentru ea, partea interesant\u0103 nu a fost s\u0103 \u00eenve\u021be o cantitate uria\u0219\u0103 de materie nou\u0103, ci s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 cu felul \u00een care erau construite testele americane.<\/p>\n
SAT-ul, spune ea, era mai degrab\u0103 un examen de vitez\u0103 \u0219i de strategie dec\u00e2t unul \u00een care trebuia s\u0103 demonstrezi c\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u0219ti o materie dificil\u0103. Mai ales la matematic\u0103, nivelul i s-a p\u0103rut mai simplu dec\u00e2t ceea ce f\u0103cea \u00een Rom\u00e2nia. Numai c\u0103 timpul era foarte scurt, iar num\u0103rul de \u00eentreb\u0103ri foarte mare. Trebuia s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 recuno\u0219ti rapid tipul problemei \u0219i s\u0103 nu pierzi minute \u00eentregi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 rezolvi \u00een stilul \u00een care erai obi\u0219nuit la olimpiade.<\/p>\n
\u201eErau atunci \u00een Bucure\u0219ti doar dou\u0103-trei persoane care f\u0103ceau preg\u0103tire. Eu am fost ini\u021bial la o doamn\u0103 profesoar\u0103 de limba englez\u0103, dar care preg\u0103tea \u0219i pentru SAT \u0219i TOEFL. Nu este la fel preg\u0103tirea pentru aceste examene ca poate examenele din Rom\u00e2nia. Examenele \u00een sine nu sunt grele, ele sunt intense, dar nu sunt grele. Ai mult mai multe \u00eentreb\u0103ri dec\u00e2t po\u021bi rezolva \u0219i, practic, ce trebuie s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 faci este s\u0103 \u00eenve\u021bi modul lor de g\u00e2ndire.\u201d<\/p>\n
Pentru o elev\u0103 obi\u0219nuit\u0103 cu sistemul rom\u00e2nesc, diferen\u021ba era important\u0103. La olimpiad\u0103, o problem\u0103 putea s\u0103 merite s\u0103 fie atacat\u0103 minute bune, s\u0103 \u00eencerci mai multe metode \u0219i s\u0103 construie\u0219ti o demonstra\u021bie. La SAT, nu aveai acest lux.<\/p>\n
\u201eNu este ca \u00een Rom\u00e2nia, unde \u00eenve\u021bi materia. \u00cen general, oamenii care aplic\u0103 \u00een America deja \u0219tiu materia, ca s\u0103 spun a\u0219a. Matematica este relativ simpl\u0103 fa\u021b\u0103 de matematica din Rom\u00e2nia, iar limba englez\u0103 este una de \u00een\u021belegere \u0219i gramatic\u0103. Oamenii le \u0219tiu. Este vorba de a te antrena ca s\u0103 faci c\u00e2t mai repede aceste probleme \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegi felul lor de g\u00e2ndire.\u201d<\/p>\n
A lucrat cu c\u0103r\u021bile \u0219i materialele pe care le avea profesoara, dar \u0219i cu aplica\u021bii \u0219i platforme online. Dup\u0103 terminarea clasei a XII-a, a mai lucrat \u0219i la partea de scriere a aplica\u021biei cu oameni care aveau s\u0103 formeze ulterior GradeA, proiect pornit de un alt student de la Harvard pe care \u00eel cuno\u0219tea printr-un prieten comun.<\/p>\n
Rezultatul a fost un scor de 1.500 din 1.600 la SAT. La vremea respectiv\u0103, a sus\u021binut \u0219i dou\u0103 SAT Subject Tests, examene care \u00eentre timp au fost eliminate: unul de matematic\u0103 avansat\u0103 \u0219i unul de chimie. La acestea a ob\u021binut 800 \u0219i 790 de puncte din 800. La TOEFL, testul de limba englez\u0103, a ob\u021binut aproximativ 105 din 120.<\/p>\n
\u201eAm avut 1500 din 1600 la SAT. Eu am dat \u0219i SAT Subject Tests, care nu se mai dau acum. Am dat matematic\u0103 avansat\u0103 \u0219i chimie, evident, \u0219i am luat maxim la am\u00e2ndou\u0103. Ele erau am\u00e2ndou\u0103 din 800. Nu mai scriu ce am luat la una, 800, \u0219i la una, 790. Iar la TOEFL este din 120 \u0219i cred c\u0103 am luat cam 105.\u201d<\/p>\n
La TOEFL, diferen\u021ba dintre 105 \u0219i un punctaj ceva mai mare nu mai era foarte important\u0103 pentru universit\u0103\u021bile la care aplica. Pragul de 100 era cel relevant. Dup\u0103 ce \u00eel dep\u0103\u0219ea, testul nu mai era un element care s\u0103-i schimbe fundamental candidatura. Mult mai importante deveneau notele din liceu \u0219i reputa\u021bia \u0219colii de unde provenea.<\/p>\n
\u201eLa TOEFL nu conteaz\u0103 c\u00e2t iei, trebuie doar s\u0103 iei peste 100. Deci, cumva, de obicei la acest examen se \u00eenva\u021b\u0103 doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de examen, ca s\u0103 po\u021bi s\u0103 treci bariera de 100. Dup\u0103 acest test nu este corectat mai departe, e cumva doar s\u0103 po\u021bi s\u0103-l pui \u00een sistem, dup\u0103 care se d\u0103 la o parte, nu mai intereseaz\u0103 pe nimeni.\u201d<\/p>\n
\u00cen cazul ei, faptul c\u0103 venea de la ICHB conta. O not\u0103 ob\u021binut\u0103 la o \u0219coal\u0103 cunoscut\u0103 pentru performan\u021ba academic\u0103 putea avea alt\u0103 greutate dec\u00e2t aceea\u0219i not\u0103 de la un liceu despre care universitatea nu \u0219tia aproape nimic.<\/p>\n
\u201eCel pu\u021bin \u00een America, conteaz\u0103 \u0219i notele de la clas\u0103, adic\u0103 notele de la \u0219coal\u0103 sunt poate chiar mai importante dec\u00e2t aceste examene. Depinde de la ce liceu vii. Pentru c\u0103 dac\u0103 vii de la un liceu cunoscut, ICHB, Tudor Vianu, chiar \u0219i alte licee din Timi\u0219oara \u0219i a\u0219a mai departe, cunoscute pentru respectiva facultate, atunci notele tale din liceu conteaz\u0103 mult mai mult dec\u00e2t dac\u0103 vii dintr-un liceu necunoscut, \u00een care ei nu au \u00eencredere c\u0103 notele tale sunt reale sau nu \u0219tiu nivelul educa\u021biei din \u0219coal\u0103.\u201d<\/p>\n
C\u00e2teva mii de dolari pentru dreptul de a \u00eencerca <\/p>\n
Rezultatele bune la examene nu \u00eensemnau \u00eens\u0103 c\u0103 drumul era deschis. Mai era nevoie de bani. \u0218i nu pu\u021bini. \u00cen perioada \u00een care Lavinia aplica, examenele costau zeci sau chiar peste o sut\u0103 de dolari, iar trimiterea rezultatelor c\u0103tre universit\u0103\u021bi presupunea alte taxe. Apoi veneau taxele de aplicare ale fiec\u0103rei universit\u0103\u021bi. Dac\u0103 voiai s\u0103 aplici la 20 de institu\u021bii, costurile se adunau rapid la c\u00e2teva mii de dolari. Pentru o familie din Rom\u00e2nia care nu dispunea de asemenea sume, num\u0103rul de aplica\u021bii nu era doar o strategie academic\u0103. Era o chestiune de buget.<\/p>\n
Lavinia avea ini\u021bial o list\u0103 de aproximativ 20 de universit\u0103\u021bi. A \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 socotelile \u0219i a ajuns la concluzia c\u0103 \u00ee\u0219i permitea s\u0103 aplice la numai opt. P\u0103rin\u021bii au pus bani, bunicii au pus bani, iar ea \u0219i-a organizat toate resursele pentru acest obiectiv.<\/p>\n
\u201eEu nu aveam bani, p\u0103rin\u021bii mei nu aveau bani ca eu s\u0103 aplic. Toate aceste examene cost\u0103 80 de dolari, 100 de dolari \u0219i, ca s\u0103 le trimi\u021bi dup\u0103 la facultate, mai cost\u0103 \u00eenc\u0103 30-40. Depinde. \u0218i mi-am f\u0103cut eu a\u0219a bugetul pentru clasa a XII-a \u0219i nu aveam bani s\u0103 aplic la facult\u0103\u021bi. Aveam o list\u0103 de 20, \u00eentr-adev\u0103r, dar nu aveam bani s\u0103 aplic la 20 ori 80. \u0218i mi-am decis c\u0103 pot s\u0103 aplic la 8 facult\u0103\u021bi, pentru c\u0103 at\u00e2t \u00eemi permiteam.\u201d<\/p>\n
C\u00e2nd i-a spus unui prieten foarte apropiat c\u0103 \u00ee\u0219i redusese lista din cauza banilor, acesta nu a \u00een\u021beles de ce o elev\u0103 care muncise ani \u00eentregi pentru admiterea \u00een Statele Unite trebuia s\u0103-\u0219i reduc\u0103 \u0219ansele doar pentru c\u0103 familia nu \u00ee\u0219i permite taxele. I-a oferit s\u0103-i \u00eemprumute banii. Lavinia a refuzat la \u00eenceput. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eens\u0103, a acceptat.<\/p>\n
\u201eEl venea dintr-un background ceva mai \u00eenst\u0103rit \u0219i mi-a zis: \u00abCum e posibil a\u0219a ceva? Ai muncit 3 ani de zile ca s\u0103 mergi la facultate, nu e posibil\u00bb. \u0218i mi-a zis: \u00ab\u00ce\u021bi \u00eemprumut eu bani\u00bb. \u0218i am zis: \u00abNu, nu, nu\u00bb. Eram \u0219i eu la 17 ani, nu, nu, nu. Eu am… p\u0103rin\u021bii mei nu aveau mai mul\u021bi bani, aveau un cont de savings \u0219i eu am aplicat la facultate, deci pe banii unui prieten, pentru c\u0103 nu aveam.\u201d<\/p>\n
\u00cen final, a ajuns s\u0103 aplice la 21 de universit\u0103\u021bi: 20 \u00een Statele Unite \u0219i una \u00een Singapore. Iar aici povestea cap\u0103t\u0103 o \u00eentors\u0103tur\u0103 aproape ironic\u0103: Harvard nu fusese ini\u021bial printre universit\u0103\u021bile la care voia s\u0103 aplice.<\/p>\n
\u201eFaptul c\u0103 eu am reu\u0219it s\u0103 aplic la 20 de facult\u0103\u021bi sau 21 a fost un miracol.\u201d<\/p>\n
Le-a povestit americanilor despre Liviu Dragnea <\/p>\n
Harvard p\u0103rea, la \u00eenceput, un pariu prost. Nu pentru c\u0103 Lavinia nu \u0219i-ar fi dorit s\u0103 ajung\u0103 acolo, ci tocmai pentru c\u0103 \u0219tia c\u00e2t de mic\u0103 era probabilitatea. Dac\u0103 avea un buget limitat, prefera s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru aplica\u021bii la universit\u0103\u021bi unde considera c\u0103 are \u0219anse mai mari.<\/p>\n
\u201eLa Harvard intr\u0103 2% din oameni. Nu avea sens pentru mine s\u0103 \u00eemi pun banii acolo. A\u0219a c\u0103 nu era una din facult\u0103\u021bile la care urma s\u0103 aplic.\u201d<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, \u00eens\u0103, a aplicat \u0219i la Harvard. \u0218i, pentru c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 era m\u0103cinat\u0103 la vremea respectiv\u0103 de protestele \u00eempotriva OUG 13, a scris un eseu pornind fix de la acest subiect.\u00a0Profesorii \u0219i mentorii care \u00eei citiser\u0103 aplica\u021bia o sf\u0103tuiser\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 eseul cu unul pe o alt\u0103 tem\u0103. Era prea politic, prea riscant \u0219i prea departe de profilul academic pe care \u00eel construise \u00een jurul chimiei \u0219i matematicii. Lavinia a preferat s\u0103-\u0219i asume riscul.<\/p>\n
\u201eMi-au spus totu\u0219i mentorii \u0219i profesorii s\u0103 nu aplic cu acest eseu. \u00abNu aplica, pentru c\u0103, \u00een general, politica este unul dintre subiectele pe care nu ar trebui s\u0103 le abordezi, al\u0103turi de religie \u0219i alte c\u00e2teva.\u00bb \u0218i am stat s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc dac\u0103 s\u0103-l trimit sau nu. \u0218i dup\u0103 am realizat c\u0103 este un aspect foarte important pentru mine. Este ceva ce define\u0219te parcursul meu \u0219i ce vreau s\u0103 fac \u00een continuare.\u201d<\/p>\n
A urmat o concluzie care spune mult despre felul \u00een care Lavinia privea \u00eentregul proces de admitere. Dac\u0103 Harvard nu o voia tocmai pentru c\u0103 scrisese despre ceea ce o interesa cu adev\u0103rat, atunci poate c\u0103 nu era locul potrivit pentru ea.<\/p>\n
\u201eA\u0219a c\u0103 mi-am spus mie c\u0103, dac\u0103 cumva Harvard nu m\u0103 ia pentru c\u0103 am f\u0103cut un eseu politic, atunci nu exist\u0103 locul unde ar trebui eu s\u0103 merg.\u201d<\/p>\n
Apoi, \u00eentr-o zi, a venit e-mailul.<\/p>\n
\u201eAm crezut c\u0103 este o glum\u0103\u201d <\/p>\n
Lavinia tocmai se \u00eentorsese de la un concurs \u00een care participan\u021bii construiau sateli\u021bi din doze de Coca-Cola c\u00e2nd a primit mesajul. Era anun\u021bat\u0103 c\u0103 fusese selectat\u0103 pentru un interviu la Harvard. Prima reac\u021bie a fost s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este o fars\u0103 f\u0103cut\u0103 de cineva din liceu.\u00a0<\/p>\n
\u201eAm primit interviul la Harvard \u00een februarie anul urm\u0103tor \u0219i am crezut c\u0103 este o glum\u0103. Tocmai venisem de la un concurs de construit sateli\u021bi \u00een doze de Coca-Cola \u0219i r\u0103m\u0103seser\u0103 la mine c\u00e2teva piese ale inginerilor din acest proiect. \u0218i eu \u00eemi amintesc c\u0103 am primit un email miercuri sau mar\u021bi, spun\u00e2nd: \u00abFelicit\u0103ri, ai fost selectat\u0103 pentru un interviu\u00bb.\u201d<\/p>\n
A povestit unui coleg despre mesaj. El i-a cerut s\u0103-l vad\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Lavinia a r\u0103spuns \u0219i a stabilit interviul pentru s\u00e2mb\u0103t\u0103, la Bucure\u0219ti. Abia atunci a \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 c\u0103 lucrurile sunt serioase. Vineri a lipsit de la \u0219coal\u0103 pentru a se preg\u0103ti, anun\u021b\u00e2ndu-\u0219i profesorii \u0219i trimi\u021b\u00e2ndu-le inclusiv captura de ecran a e-mailului.<\/p>\n
Interviul a avut loc s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i a fost sus\u021binut de un absolvent al Harvardului, care terminase fizic\u0103. Conversa\u021bia a mers foarte bine, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Lavinia.<\/p>\n
C\u00e2nd s-a \u00eentors la liceu, \u00eens\u0103, avea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een catalog dou\u0103 note de 5 la matematic\u0103. Nu fusese la examenul respectiv. Un coleg spusese c\u0103 min\u021bise \u00een leg\u0103tur\u0103 cu interviul de la Harvard, iar profesoara \u00eel crezuse. Notele au r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul liceului.<\/p>\n
\u201eCongratulations\u201d <\/p>\n
Rezultatele urmau s\u0103 fie publicate la ora 5 dup\u0103-amiaza, ora Americii. \u00cen Rom\u00e2nia era deja trecut de miezul nop\u021bii. Lavinia era acas\u0103 \u0219i a\u0219tepta momentul. Primul r\u0103spuns a venit online. A deschis pagina.<\/p>\n
\u201eCongratulations.\u201d<\/p>\n
\u0218i a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/p>\n
\u201eLa finalul zilei, s\u0103 fiu acceptat\u0103… Dar momentul a fost exact a\u0219a, cam ca \u00een filme. Am primit… ie\u0219eau rezultatele la ora 5:00 dup\u0103-amiaz\u0103, ora Americii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 00:00, de fapt. Ei \u00eemi spun dup\u0103 5, deci iese la 1 noaptea rezultatul. \u0218i eram acas\u0103 \u0219i am deschis scrisoarea, emo\u021bionat\u0103, \u0219i scria c\u0103 \u00een… \u00abCongratulations\u00bb \u0219i a\u0219a mai departe. \u0218i am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng, am s\u0103rit prin cas\u0103, a fost un moment foarte emo\u021bional.\u201d<\/p>\n
Scrisoarea oficial\u0103 a venit ulterior prin po\u0219t\u0103, pentru c\u0103 materialele fizice ajungeau mai greu \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t la elevii din Statele Unite. \u0218i, odat\u0103 cu ea, au venit \u0219i micile obiecte pe care Lavinia le v\u0103zuse \u00een pove\u0219tile despre admiterea la universit\u0103\u021bile americane: tricoul Harvard \u0219i c\u00e2teva stegule\u021be.<\/p>\n
\u201eEmail \u0219i dup\u0103 vine \u0219i \u00een via\u021ba real\u0103. Dup\u0103 \u021bi-l trimit prin mail, scrisoarea scris\u0103. Asta este pentru c\u0103 noi suntem \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen America, la mul\u021bi dintre elevi vine scrisoarea acas\u0103 \u00eenainte s\u0103 vin\u0103 pe email, dar \u00een Rom\u00e2nia nu se trimite, \u00een Rom\u00e2nia vine mai greu. A\u0219a c\u0103 a venit la un moment dat scrisoarea \u0219i tricoul \u0219i cred c\u0103 \u00eenc\u0103 c\u00e2teva stegule\u021be \u0219i a\u0219a mai departe prin mail acas\u0103. Dar da, am aflat ini\u021bial online c\u0103 am intrat.\u201d<\/p>\n
A fost, probabil, imaginea perfect\u0103 pentru finalul unui drum \u00eenceput cu o fat\u0103 care \u00ee\u0219i convingea p\u0103rin\u021bii s\u0103 o lase s\u0103 plece la Bucure\u0219ti \u0219i cu o bunic\u0103 de peste 70 de ani care \u00ee\u0219i schimba via\u021ba pentru ea. Numai c\u0103, \u00een spatele tricoului Harvard ajuns prin po\u0219t\u0103 la Ro\u0219iori \u0219i al cuv\u00e2ntului \u201eCongratulations\u201d ap\u0103rut \u00een toiul nop\u021bii pe ecran, era o poveste mult mai pu\u021bin hollywoodian\u0103. Luni de preg\u0103tire, un scor de 1.500 la SAT, zeci de formulare, eseuri, un interviu pe care aproape c\u0103 l-a confundat cu o fars\u0103 \u0219i c\u00e2teva mii de dolari pe care familia ei nu \u00eei avea.<\/p>\n
Primul contact cu Harvard <\/p>\n
Prima \u00eent\u00e2lnire a Laviniei cu America nu a avut nimic din solemnitatea pe care \u0219i-ar fi putut-o imagina cineva pentru o student\u0103 care tocmai fusese admis\u0103 la Harvard. Era pentru prima dat\u0103 \u00een Statele Unite \u0219i venise singur\u0103, cu toate lucrurile de care avea nevoie pentru primul an de facultate. A aterizat la Boston \u0219i a trebuit s\u0103 ajung\u0103 la Harvard cu metroul, pentru c\u0103 un Uber era prea scump pentru bugetul ei de atunci. Avea dou\u0103 bagaje mari \u0219i unul mai mic, iar \u00een total, spune ea, c\u0103ra aproximativ 70 de kilograme.<\/p>\n
\u00cen sta\u021bie nu a ajutat-o nimeni. A \u00eenceput s\u0103 urce sc\u0103rile cu bagajele, iar la un moment dat s-a oprit. A r\u0103mas pe sc\u0103ri \u0219i a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Nu pentru c\u0103 se r\u0103zg\u00e2ndise \u00een privin\u021ba Harvardului, ci pentru c\u0103, \u00eentr-o situa\u021bie foarte concret\u0103, \u00ee\u0219i d\u0103dea seama c\u0103 de acum \u00eenainte trebuia s\u0103 se descurce singur\u0103.<\/p>\n
\u201ePrima dat\u0103 c\u00e2nd am venit \u00een America. Prima… era prima dat\u0103 \u00een America c\u00e2nd m-am dus la facultate. Am pl\u00e2ns pe sc\u0103ri \u00eenainte s\u0103 ajung. Am aterizat \u00een Boston \u0219i din Boston trebuia s\u0103 iau metrou, nu-mi permiteam s\u0103 iau Uber atunci. A\u0219a c\u0103 trebuia s\u0103 iau metrou \u0219i nu erau sc\u0103ri rulante \u0219i aveam dou\u0103 bagaje mari \u0219i un bagaj mic \u0219i nu m-a ajutat nimeni. Cred c\u0103 asta a fost primul meu \u0219oc cultural \u00een America.\u201d<\/p>\n
Ajuns\u0103 \u00een campus, \u00eens\u0103, a intrat imediat \u00eentr-un alt ritm. Studen\u021bii aveau s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een campus, iar via\u021ba universitar\u0103 era organizat\u0103 \u00een jurul acestei comunit\u0103\u021bi. La Harvard, cazarea \u00een campus era practic regula. Deci, indiferent dac\u0103 tat\u0103l t\u0103u era Mark Zuckerberg sau un om obi\u0219nuit din Ro\u0219iori de Vede, tu tot \u00een campus locuiai.<\/p>\n
\u201eEste obligatoriu s\u0103 stai \u00een c\u0103min. Toat\u0103 lumea st\u0103 \u00een c\u0103min. Situa\u021bia de acolo este destul de diferit\u0103 de situa\u021bia din Rom\u00e2nia. Pe c\u00e2nd la noi cumva e\u0219ti \u00een… nu stai \u00een c\u0103min, acolo nu ai voie s\u0103 nu stai \u00een c\u0103min dec\u00e2t dac\u0103 ai o scuz\u0103 foarte bun\u0103 sau un motiv foarte bun din care nu stai \u00een c\u0103min.\u201d\u00a0<\/p>\n
\u00cenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103 cursurile, studen\u021bii puteau participa la un program prin care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau bani de buzunar lucr\u00e2nd \u00een campus. Era o activitate de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een care sp\u0103lau toalete \u0219i f\u0103ceau cur\u0103\u021benie. Pentru fiecare student, plata era de 500 de dolari.<\/p>\n
\u201eTo\u021bi eram din Estul Europei \u0219i din Africa. (…) Pentru noi ni se p\u0103rea extraordinar s\u0103 prime\u0219ti 500 de dolari ca s\u0103 speli WC-uri o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.\u201d<\/p>\n
Era o sum\u0103 important\u0103 pentru un student aflat la \u00eenceput de drum, iar Lavinia nu prive\u0219te retrospectiv programul ca pe ceva degradant. Din contr\u0103, consider\u0103 c\u0103 pentru studen\u021bii care aveau nevoie de bani era o oportunitate bun\u0103. Problema, spune ea, era mai degrab\u0103 imaginea pe care o crea universitatea prin faptul c\u0103 tocmai studen\u021bii interna\u021bionali, veni\u021bi \u00een mare parte din Europa de Est \u0219i Africa, erau cei pu\u0219i s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\u201eNu neap\u0103rat pentru c\u0103 discrimina programul, m\u0103 rog, evident c\u0103 eu nu sunt de aceast\u0103 p\u0103rere. Cred c\u0103 este o oportunitate bun\u0103, dar da, cred c\u0103 ar\u0103ta r\u0103u pentru Harvard s\u0103 pun\u0103 elevii din Estul Europei \u0219i din Africa s\u0103 spele WC-ul \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Era un PR prost pentru ei.\u201d<\/p>\n
Dup\u0103 acea prim\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, a \u00eenceput facultatea propriu-zis\u0103.<\/p>\n
Fiica lui Barack Obama locuia la doar c\u00e2\u021biva pa\u0219i <\/p>\n
Harvardul \u00een care intrase Lavinia era o comunitate divers\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, una \u00een care provenien\u021ba social\u0103 a studen\u021bilor putea fi foarte diferit\u0103. Unii veneau din familii f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu universitatea, al\u021bii erau \u201elegacy\u201d, adic\u0103 aveau p\u0103rin\u021bi sau rude care studiaser\u0103 acolo. Existau studen\u021bi din familii foarte bogate \u0219i studen\u021bi care, asemenea Laviniei, primeau sprijin financiar pentru a putea fi acolo.<\/p>\n
Pentru ea, aceast\u0103 diversitate a devenit vizibil\u0103 mai ales \u00een via\u021ba de campus. Studen\u021bii aveau spa\u021bii comune \u00een care se \u00eent\u00e2lneau dup\u0103 cursuri: canapele, jocuri video, biliard, diverse evenimente sociale. Iar printre oamenii pe care \u00eei putea vedea acolo se afla \u0219i Malia Obama, fiica fostului pre\u0219edinte american Barack Obama \u0219i a fostei prime doamne Michelle Obama.<\/p>\n
\u201eM\u0103 \u00eent\u00e2lneam cu ea. Erau ni\u0219te evenimente sociale, aveam \u00een jos, la parter, o sal\u0103 din astea de jocuri, diverse canapele, jocuri video, biliard \u0219i acolo ne vedeam foarte mult, pentru c\u0103 \u0219i ea venea s\u0103 stea cu grupul ei \u0219i eu veneam s\u0103 stau cu grupul meu. Dar da, clar, era o persoan\u0103 foarte sociabil\u0103 \u0219i normal\u0103, ca s\u0103 spun a\u0219a.\u201d<\/p>\n
Astfel de \u00eent\u00e2lniri spuneau ceva despre specificul Harvardului mai mult dec\u00e2t despre familia Obama. \u00centr-un loc \u00een care ajungeau copiii unor oameni foarte cunoscu\u021bi, politicieni, oameni de afaceri sau academicieni, faptul c\u0103 unul dintre colegi avea un nume celebru nu mai era neap\u0103rat un eveniment. Universitatea \u00eei aducea pe to\u021bi \u00een acela\u0219i spa\u021biu \u0219i, cel pu\u021bin \u00een via\u021ba cotidian\u0103 de campus, \u00eei f\u0103cea s\u0103 participe la acelea\u0219i lucruri.<\/p>\n
Diferen\u021bele deveneau \u00eens\u0103 vizibile \u00een alte momente. Lavinia observase \u00eenc\u0103 din primele luni c\u0103 foarte mul\u021bi dintre colegii ei crescuser\u0103 \u00eentr-un mediu complet diferit de cel din care venise ea. Unii aveau p\u0103rin\u021bi care fuseser\u0103 la Harvard \u0219i care \u0219tiau deja cum func\u021bioneaz\u0103 universitatea, ce oportunit\u0103\u021bi exist\u0103 \u0219i cum trebuie construit parcursul unui student.<\/p>\n
\u201eFoarte mul\u021bi elevi de la Harvard sunt din p\u0103rin\u021bi care au fost la Harvard. Eu nu \u0219tiam exact c\u00e2t de mul\u021bi, dar sunt foarte, foarte mul\u021bi \u0219i cred c\u0103 am crescut foarte diferit.\u201d<\/p>\n
![\"image\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548669_625_index.jpeg\")
Primul semestru a mers perfect. Problema a venit dup\u0103 <\/p>\n
Din punct de vedere academic, \u00eenceputul a fost foarte bun. Lavinia nu a avut dificult\u0103\u021bi \u00een a \u021bine pasul cu ceilal\u021bi studen\u021bi. Nivelul era ridicat, \u00eens\u0103 experien\u021ba din Rom\u00e2nia, olimpiadele \u0219i preg\u0103tirea din liceu o ajutaser\u0103. Dificultatea avea s\u0103 apar\u0103 \u00een afara s\u0103lii de curs.<\/p>\n
\u00cen primul an, spune ea, st\u0103tea \u00een principal cu studen\u021bi interna\u021bionali \u0219i cu rom\u00e2ni. \u00cei era greu s\u0103 se integreze \u00een cultura american\u0103 a campusului, iar distan\u021ba fa\u021b\u0103 de familie \u00eencepea s\u0103 conteze din ce \u00een ce mai mult.<\/p>\n
Unul dintre episoadele care i-au ar\u0103tat c\u00e2t de mare era diferen\u021ba cultural\u0103 s-a petrecut chiar \u00een apartamentul \u00een care locuia. Una dintre colegele sale s-a pl\u00e2ns c\u0103 Lavinia vorbea \u00een rom\u00e2n\u0103 la telefon cu p\u0103rin\u021bii \u0219i c\u0103 avea impresia c\u0103 \u00ee\u0219i aude numele \u00een conversa\u021biile lor.<\/p>\n
\u201e\u00cen primul an, una dintre colegele mele de apartament a f\u0103cut pl\u00e2ngere c\u0103 vorbeam \u00een rom\u00e2n\u0103 cu p\u0103rin\u021bii mei, c\u0103 sim\u021bea c\u0103 \u00ee\u0219i aude numele \u0219i c\u0103 vorbesc despre ea la telefon. (…) Mi-a cerut s\u0103 vorbesc \u00een englez\u0103 cu p\u0103rin\u021bii mei. Moment \u00een care nu mi-a venit s\u0103 cred. P\u0103rin\u021bii mei nu vorbesc englez\u0103. Adic\u0103, a fost un \u0219oc cultural foarte mare.\u201d<\/p>\n
\u00cen plus, dup\u0103 primul semestru, a venit vacan\u021ba de iarn\u0103. Lavinia s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u0219i-a rev\u0103zut familia \u0219i prietenii. C\u00e2nd a trebuit s\u0103 plece din nou la Boston, \u00een ianuarie, diferen\u021ba a fost mult mai puternic\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cen primul semestru, na, nu s-a observat at\u00e2t de mult asta, dar dup\u0103 eu, \u00een iarn\u0103, am mers acas\u0103. Am fost \u00een Rom\u00e2nia, foarte frumos \u00een Rom\u00e2nia, am rev\u0103zut to\u021bi prietenii mei, familia \u0219i apoi a trebuit s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00eenapoi la Harvard \u00een ianuarie, c\u00e2nd \u00een Boston sunt minus 20 de grade. Este ur\u00e2t, nu mai vrei s\u0103 mai \u00eencepi un semestru nou.\u201d<\/p>\n
Atunci a \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 c\u0103 Harvard nu \u00eenseamn\u0103 automat \u0219i sentimentul de apartenen\u021b\u0103. Putea s\u0103 fie \u00eentr-unul dintre cele mai bune campusuri universitare din lume \u0219i s\u0103 aib\u0103 colegi excep\u021bionali, dar s\u0103-i fie dor de lucrurile foarte obi\u0219nuite de acas\u0103. \u00cen semestrul al doilea a ajuns s\u0103 spun\u0103 c\u0103 vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u201e\u00cenainte de facultate nu a fost niciun moment \u00een care nu voiam s\u0103 plec, dar dup\u0103 ce am ajuns acolo voiam \u00eenapoi.\u201d<\/p>\n
Nu avea s\u0103 abandoneze Harvard. Avea \u00eens\u0103 s\u0103 ia o pauz\u0103. Dup\u0103 aproximativ doi ani \u0219i jum\u0103tate, pandemia a mutat cursurile \u00een mediul online. Acesta a fost momentul potrivit pentru a \u00eenghe\u021ba studiile \u0219i a reveni \u00een Rom\u00e2nia. A stat acas\u0103 aproximativ un an \u0219i jum\u0103tate, \u00een mijlocul facult\u0103\u021bii, dup\u0103 care s-a \u00eentors \u00een Statele Unite.<\/p>\n
Privit\u0103 retrospectiv, perioada aceasta avea s\u0103 fie important\u0103 nu doar pentru rela\u021bia ei cu America, ci \u0219i pentru direc\u021bia profesional\u0103 pe care urma s\u0103 o ia.<\/p>\n
\u201e\u0218i asta cred c\u0103 a fost foarte, foarte bine pentru mine, pentru c\u0103 m-am \u00eentors \u00eenapoi fresh, cu al\u021bi ochi, am \u00een\u021beles \u0219i cultura lor \u0219i m-am reg\u0103sit cumva. Am g\u0103sit \u00eenapoi acas\u0103 \u0219i a fost mai bine.\u201d<\/p>\n
Iar \u00eentoarcerea la Harvard avea s\u0103 coincid\u0103 cu o schimbare \u00een felul \u00een care \u00ee\u0219i privea propriul parcurs. Venise la universitate cu chimia \u0219i matematica \u00een prim-plan. Treptat, \u00eens\u0103, \u0219tiin\u021bele exacte au \u00eenceput s\u0103 lase locul \u0219tiin\u021belor politice \u0219i rela\u021biilor interna\u021bionale.<\/p>\n
Aici avea s\u0103 apar\u0103 urm\u0103toarea mare diferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de sistemul universitar rom\u00e2nesc: libertatea de a schimba direc\u021bia f\u0103r\u0103 s\u0103 o iei de la cap\u0103t.<\/p>\n
Chimia, folclorul, araba \u0219i politica <\/p>\n
Lavinia intrase la Harvard declarat\u0103 la chimie. Era alegerea fireasc\u0103 pentru cineva care \u00ee\u0219i construise \u00een liceu un profil \u00een zona \u0219tiin\u021belor exacte \u0219i care, \u00een vara dinaintea facult\u0103\u021bii, \u00ee\u0219i redescoperise pasiunea pentru chimie. Numai c\u0103, odat\u0103 ajuns\u0103 \u00een campus, \u0219i-a dat seama c\u0103 nu vrea s\u0103 fac\u0103 asta toat\u0103 via\u021ba.<\/p>\n
A \u00eenceput s\u0103 exploreze. La Harvard, \u00een primul an, aproape toate cursurile puteau fi alese de student, iar sistemul \u00eei permitea s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 un domeniu i se potrive\u0219te \u00eenainte s\u0103 se angajeze \u00eentr-o direc\u021bie. Nu era nevoie s\u0103 decid\u0103 totul din prima zi.<\/p>\n
A mers la cursuri de Guvernare \u0219i \u0219tiin\u021be politice comparative. A \u00eencercat folclor \u0219i mitologie, inclusiv folclorul Sco\u021biei gaelice. A f\u0103cut fotografie. A \u00eencercat studiile arabe \u0219i a studiat istoria \u021b\u0103rilor arabe. Apoi a renun\u021bat \u0219i la aceast\u0103 direc\u021bie.<\/p>\n
\u201eC\u00e2nd am declarat prima dat\u0103 chimie, dup\u0103 ce am declarat chimie, mi-am dat seama c\u0103 eu nu-mi doresc s\u0103 fac asta \u0219i am schimbat. M-am dus la folclor \u0219i mitologie, am f\u0103cut un pic folclor \u0219i mitologie \u0219i mi-am dat seama c\u0103 nu e nici asta potrivit pentru mine. (…) A\u0219a c\u0103 am schimbat \u00een studii arabe. Am f\u0103cut arab\u0103, am \u00eenv\u0103\u021bat istoria din \u021b\u0103rile arabe (…) Dup\u0103 care mi-am dat seama c\u0103 nici acolo nu vreau s\u0103 merg. Am schimbat pe \u0219tiin\u021be politice clasice.\u201d<\/p>\n
![\"image\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548670_310_index.jpeg\")
<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia, o asemenea succesiune de schimb\u0103ri ar fi fost imposibil\u0103. La Harvard, tocmai acesta era scopul sistemului de \u201eliberal arts\u201d, adic\u0103\u00a0s\u0103-i permit\u0103 studentului s\u0103 descopere ce vrea s\u0103 fac\u0103 \u00eenainte de a se fixa \u00eentr-o singur\u0103 specializare.<\/p>\n
Lavinia spune c\u0103 aceast\u0103 flexibilitate a fost, probabil, una dintre cele mai importante diferen\u021be fa\u021b\u0103 de universitatea rom\u00e2neasc\u0103. Nu trebuia s\u0103 \u0219tie la 18 ani dac\u0103 vrea s\u0103 fie chimist, specialist \u00een rela\u021bii interna\u021bionale sau altceva. Putea s\u0103 \u00eencerce.<\/p>\n
\u201eDe-a lungul facult\u0103\u021bii, a fost foarte mult\u0103 flexibilitate, flexibilitate care nu exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u0218i eu cred c\u0103 este un lucru extraordinar de bun, pentru c\u0103 aduce o perspectiv\u0103 fresh \u00een fiecare domeniu.\u201d<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, chimia a r\u0103mas \u00een urm\u0103, iar \u0219tiin\u021bele politice au devenit direc\u021bia principal\u0103. Pentru Lavinia, combina\u021bia dintre preg\u0103tirea \u00een \u0219tiin\u021bele exacte \u0219i noul interes pentru politic\u0103 avea s\u0103 fie important\u0103 mai t\u00e2rziu. Ea \u00eens\u0103\u0219i explic\u0103 faptul c\u0103 un om care a f\u0103cut matematic\u0103 \u0219i apoi politic\u0103 poate privi o problem\u0103 politic\u0103 altfel dec\u00e2t cineva format exclusiv \u00een \u0219tiin\u021be politice.<\/p>\n
\u201eDac\u0103, de exemplu, eu am f\u0103cut matematic\u0103 \u00eenainte \u0219i m\u0103 duc dup\u0103 s\u0103 fac politic\u0103, o s\u0103 v\u0103d numerele din politic\u0103 \u0219i gre\u0219elile politice cu al\u021bi ochi dec\u00e2t cineva care a f\u0103cut poate art\u0103, dar \u0219i artistul o s\u0103 vad\u0103 asta \u00eentr-un fel diferit fa\u021b\u0103 de cineva care a f\u0103cut doar politic\u0103.\u201d<\/p>\n
O alt\u0103 competi\u021bie <\/p>\n
Schimbarea aceasta academic\u0103 a venit \u00eentr-un mediu \u00een care Lavinia a observat \u0219i o diferen\u021b\u0103 important\u0103 fa\u021b\u0103 de liceul din Bucure\u0219ti. Acolo, competi\u021bia fusese permanent\u0103. Elevii erau foarte buni, olimpiadele reprezentau un obiectiv important, iar diferen\u021ba dintre colegi se f\u0103cea adesea prin rezultate. La Harvard, unde se afla \u00een mijlocul unor studen\u021bi selecta\u021bi dintre cei mai buni din lume, presiunea era de alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n
\u201eMult mai pu\u021bin\u0103 concuren\u021b\u0103 dec\u00e2t la liceu. Este un pic… este concuren\u021b\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, dar concuren\u021ba este… nu exist\u0103 nimic. Eu nu sunt… Nu sunt notat\u0103 \u00een func\u021bie de colegii mei. Acum exist\u0103 o limit\u0103 cu c\u00e2t de multe note de A se pot da. Dar c\u00e2nd eram eu \u00een facultate nu exista competi\u021bie \u00eempotriva celuilalt, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti notat pe eseul t\u0103u \u0219i doar pe eseul t\u0103u, pe munca ta.\u201d<\/p>\n
O mare parte din activitatea academic\u0103 se desf\u0103\u0219ura \u00een echip\u0103, iar fiecare student era evaluat pentru contribu\u021bia proprie. Pentru Lavinia, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de mediul \u00een care crescuse era vizibil\u0103.<\/p>\n
\u201e\u0218i foarte mult\u0103 munc\u0103 este \u00een echip\u0103. Uneori este foarte nepl\u0103cut s\u0103 fii \u00eentr-o echip\u0103, c\u0103 unul munce\u0219te mai mult, unul munce\u0219te mai pu\u021bin, dar \u0219i \u00eentr-o echip\u0103 e\u0219ti \u00een continuare notat, e\u0219ti notat pe munca ta proprie, ceea ce minimizeaz\u0103 foarte mult competi\u021bia.\u201d<\/p>\n
Cu timpul, a \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 \u0219i altfel profilul colegilor s\u0103i. Imaginea studentului de Harvard ca fiind pur \u0219i simplu \u201ecel mai bun elev din clas\u0103\u201d era prea simpl\u0103. Mul\u021bi dintre cei ajun\u0219i acolo aveau un domeniu \u00een care se remarcaser\u0103 puternic, iar performan\u021ba academic\u0103 era doar una dintre formele de excelen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u201eFoarte mul\u021bi oameni care ajung la Harvard nu sunt neap\u0103rat cei mai buni academic, ei sunt cei mai buni la ceva. Cred c\u0103 asta este o diferen\u021b\u0103 \u00eentre cum vede Rom\u00e2nia de foarte multe ori aceste facult\u0103\u021bi versus cum sunt ele, de fapt. Nu toat\u0103 lumea de la Harvard este cel mai bun academic, \u00eens\u0103 toat\u0103 lumea este cel mai bun la ceva.\u201d<\/p>\n
Pentru Lavinia, acel \u201eceva\u201d se contura treptat. \u00cen liceu, chimia \u0219i matematica \u00eei ocupaser\u0103 cea mai mare parte din parcursul academic. La Harvard, interesul pentru politic\u0103 devenea din ce \u00een ce mai clar, iar regiunea din care venea Rom\u00e2nia \u00eencepea s\u0103-i atrag\u0103 aten\u021bia. A ajuns astfel s\u0103 se concentreze asupra Rusiei, Europei de Est \u0219i Asiei Centrale.<\/p>\n
![\"Colec\u021bie](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548670_309_index.jpeg\")
<\/p>\n
Colec\u021bie de fotografii din Rom\u00e2nia expus\u0103 la Universitatea Harvard. FOTO <\/p>\n
Aceasta avea s\u0103 fie specializarea care \u00eei lega experien\u021ba personal\u0103 de noua direc\u021bie academic\u0103. Rom\u00e2nia devenea punctul din care privea regiunea, iar Harvard \u00eei oferea instrumentele pentru a o analiza din perspectiva rela\u021biilor interna\u021bionale.<\/p>\n
Dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, drumul ei avea s\u0103 continue cu studiile dedicate Rusiei, Europei de Est \u0219i Asiei Centrale. Iar de aici, pas cu pas, interesul pentru politic\u0103 avea s\u0103 se apropie de cel pentru securitate \u0219i ap\u0103rare.<\/p>\n
![\"image\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548671_425_index.jpeg\")
Cum vede Lavinia discriminarea la Harvard <\/p>\n
La Harvard, Lavinia a ajuns s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine \u0219i controversa din jurul affirmative action, sistemul prin care universit\u0103\u021bile americane luau \u00een calcul, la admitere, \u0219i diversitatea pe care un candidat o aducea \u00een campus. C\u00e2nd a intrat ea la facultate, practica era mult mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t avea s\u0103 fie ulterior.<\/p>\n
\u201e\u00cel voi ridica pe cel care a luat 1.400, deoarece, ca el s\u0103 ajung\u0103 la scorul de 1.400, date fiind condi\u021biile lui, ar trebui s\u0103 munceasc\u0103 mult mai mult. Deci exact pentru c\u0103 foarte pu\u021bine femei, ele de culoare \u0219i ele din medii financiare dezavantajate, medii dezavantajate, poate pu\u021bini dintre ei au p\u0103rin\u021bi care au fost la facultate, ei deja vin cu un dezavantaj.\u201d<\/p>\n
Cu alte cuvinte, un copil ai c\u0103rui p\u0103rin\u021bi au trecut deja printr-o universitate de elit\u0103. Ace\u0219tia \u0219tiu cum func\u021bioneaz\u0103 sistemul \u0219i \u00ee\u0219i pot preg\u0103ti copilul \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103. \u0218tiu ce activit\u0103\u021bi s\u0103 aleag\u0103, cum s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 profilul \u0219i ce trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru a ajunge la o astfel de universitate.<\/p>\n
\u201eP\u0103rin\u021bii care au fost la Harvard \u0219tiu deja cum s\u0103-\u0219i \u00eenve\u021be copilul s\u0103 treac\u0103 prin via\u021b\u0103. \u0218tiu s\u0103-i spun\u0103: \u00abTu, de la balet du-te, f\u0103 sport, \u00eenva\u021b\u0103 asta, \u00eenva\u021b\u0103 asta\u00bb. Ai un alt avantaj \u00een via\u021b\u0103, pe c\u00e2nd elevii care vin din aceste medii mai dezavantajate nu-l au.\u201d<\/p>\n
![\"image\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548671_220_index.jpeg\")
<\/p>\n
Un adolescent dintr-o familie f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103 universitar\u0103 trebuie s\u0103 descopere singur lucrurile pe care al\u021bii le afl\u0103 acas\u0103. Cum aplic\u0103, ce examene trebuie s\u0103 dea, cum \u00ee\u0219i construie\u0219te dosarul, ce activit\u0103\u021bi conteaz\u0103. Uneori are \u0219i alte responsabilit\u0103\u021bi, fra\u021bi sau surori de care trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103.<\/p>\n
\u201eEi \u00eenva\u021b\u0103 singuri. Ei \u00eenva\u021b\u0103 singuri cum s\u0103 aplice la facultate, ce trebuie s\u0103 fac\u0103 \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 asta, mul\u021bi dintre ei au fra\u021bi, surori \u0219i al\u021bi oameni de care trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103, a\u0219a c\u0103 vor s\u0103 adauge un punctaj pentru aceste p\u0103r\u021bi din via\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n
De aceea, Lavinia prive\u0219te cu rezerve \u0219i ideea c\u0103 Harvard ar fi pur \u0219i simplu o universitate \u00een care ajung cei mai buni elevi din punct de vedere academic. \u00cen campus a \u00eent\u00e2lnit oameni foarte buni \u00een domenii diferite, cu pove\u0219ti \u0219i trasee foarte diferite.<\/p>\n
\u201eFoarte mul\u021bi oameni care ajung la Harvard nu sunt neap\u0103rat cei mai buni academic, ei sunt cei mai buni la ceva. Cred c\u0103 asta este o diferen\u021b\u0103 \u00eentre cum vede Rom\u00e2nia de foarte multe ori aceste facult\u0103\u021bi versus cum sunt ele, de fapt. Nu toat\u0103 lumea de la Harvard este cel mai bun academic, \u00eens\u0103 toat\u0103 lumea este cel mai bun la ceva.\u201d<\/p>\n
De aici, interesul ei pentru politic\u0103 avea s\u0103 se apropie tot mai mult de securitate \u0219i ap\u0103rare.<\/p>\n
![\"image\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786548671_599_index.jpeg\")
Cum a ajuns la NATO <\/p>\n
Dup\u0103 terminarea studiilor, Lavinia \u0219tia deja \u00een ce direc\u021bie vrea s\u0103 mearg\u0103. Experien\u021ba de la Harvard \u00eei d\u0103duse libertatea s\u0103 \u00eencerce domenii diferite, iar specializarea ulterioar\u0103 \u00een Rusia, Europa de Est \u0219i Asia Central\u0103 \u00eei fixase interesul pentru politic\u0103 \u0219i rela\u021bii interna\u021bionale. Urm\u0103torul pas a fost ap\u0103rarea.<\/p>\n
R\u0103zboiul din Ucraina a avut un rol important \u00een aceast\u0103 alegere. Pentru Lavinia, conflictul a f\u0103cut \u0219i mai evident\u0103 leg\u0103tura dintre ceea ce studiase \u0219i una dintre problemele esen\u021biale pentru Rom\u00e2nia: securitatea.<\/p>\n
\u201eEu, de c\u00e2nd a \u00eenceput r\u0103zboiul din Ucraina, am fost destul de pasionat\u0103 de a lucra \u00een ap\u0103rare. Consider c\u0103 ap\u0103rarea este un domeniu fundamental pentru Rom\u00e2nia. \u0218i f\u0103r\u0103 ap\u0103rare nu putem s\u0103 ne vedem de via\u021b\u0103 academic, financiar \u0219i din alt\u0103… nu avem cum. Dac\u0103 nu avem ap\u0103rarea sigur\u0103, nu ne putem ocupa de alte lucruri. \u0218i de asta este important pentru mine s\u0103 lucrez la NATO.\u201d<\/p>\n
A ales, prin urmare, NATO ca loc \u00een care s\u0103 combine cele dou\u0103 direc\u021bii care o interesau: politica interna\u021bional\u0103 \u0219i componenta militar\u0103 a securit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Dup\u0103 facultate, Lavinia nu a ajuns la NATO printr-o recomandare sau printr-o rela\u021bie personal\u0103. A aplicat online, prin sistemul oficial de recrutare, la mai multe internshipuri ale organiza\u021biei.<\/p>\n
\u201eAm aplicat ca intern online, pe acela\u0219i site pe care aplic\u0103 toat\u0103 lumea, la 4-5-6 internshipuri \u0219i mai multe. Am aplicat \u0219i \u00een Turcia, am aplicat \u0219i \u00een Belgia, am aplicat \u0219i \u00een Statele Unite, am dat interviu \u0219i am trecut prin toate rundele.\u201d<\/p>\n
A ales s\u0103 aplice exclusiv la NATO pentru c\u0103 direc\u021bia profesional\u0103 era deja stabilit\u0103. Voia s\u0103 lucreze \u00een ap\u0103rare \u0219i considera c\u0103 organiza\u021bia \u00eei putea oferi exact combina\u021bia de experien\u021b\u0103 pe care o c\u0103uta.<\/p>\n
\u201eMi s-a p\u0103rut oportunitatea ideal\u0103 atunci s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b \u0219i partea asta de rela\u021bii interna\u021bionale, politic\u0103, dar \u0219i partea de ap\u0103rare, efectiv militar.\u201d<\/p>\n
A urmat \u00eens\u0103 o perioad\u0103 lung\u0103 de a\u0219teptare. Chiar \u0219i dup\u0103 ce a fost acceptat\u0103, procesul formal a durat aproximativ un an.\u00a0<\/p>\n
Prima experien\u021b\u0103 la Comandamentul din Virginia <\/p>\n
Primul ei loc de munc\u0103 \u00een NATO a fost \u00een Statele Unite, \u00een Virginia. Acolo a lucrat \u00een cadrul Comandamentului Aliat pentru Transformare, structura militar\u0103 a NATO care se ocup\u0103 de modul \u00een care ar trebui s\u0103 arate for\u021bele armate \u0219i capabilit\u0103\u021bile Alian\u021bei \u00een viitor.<\/p>\n
Experien\u021ba a fost important\u0103 tocmai pentru c\u0103 \u00eei oferea acces la o latur\u0103 a NATO pe care nu o putea \u00een\u021belege doar din studiile de politic\u0103 \u0219i rela\u021bii interna\u021bionale: partea militar\u0103.<\/p>\n
Ulterior, a ap\u0103rut posibilitatea de a se muta la Bruxelles. A acceptat, pentru c\u0103 voia s\u0103 vad\u0103 \u0219i cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a organiza\u021biei.<\/p>\n
\u201eComandamentul din Virginia este unul militar, Comandamentul Aliat pentru Transformare, adic\u0103 se uit\u0103 la transformarea for\u021belor armate \u0219i a capabilit\u0103\u021bilor \u00een viitor, pe c\u00e2nd aici, \u00een Bruxelles, ne uit\u0103m mult mai mult la partea politic\u0103 \u0219i am vrut s\u0103 experimentez \u0219i o alt\u0103 perspectiv\u0103 asupra organiza\u021biei.\u201d<\/p>\n
Mutarea la Bruxelles a \u00eensemnat, astfel trecerea de la o perspectiv\u0103 predominant militar\u0103 asupra NATO la una mai apropiat\u0103 de resorturile politice ale Alian\u021bei.\u00a0<\/p>\n
\u00cen paralel, Lavinia Teodorescu este expert\u0103 \u00een politici de ap\u0103rare \u0219i securitate \u00een cadrul Centrului AGORA pentru Democra\u021bie, un think tank rom\u00e2nesc fondat de Alexandru Manda, care promoveaz\u0103 politici publice bazate pe date, expertiz\u0103 \u0219i dialog.<\/p>\n
De ce nu s-a \u00eentors \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia <\/p>\n
Lavinia spune c\u0103 experien\u021ba din str\u0103in\u0103tate nu reprezint\u0103, pentru ea, o plecare definitiv\u0103. Dimpotriv\u0103, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne destina\u021bia pe care o are \u00een vedere pe termen lung.<\/p>\n
Spune c\u0103 a discutat inclusiv cu oameni din delega\u021bia Rom\u00e2niei la NATO \u0219i cu persoane din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale \u0219i c\u0103 s-a uitat concret la posibilit\u0103\u021bile pe care le-ar avea un civil \u00eentr-o astfel de structur\u0103. Problema pe care o vede este legat\u0103 de evolu\u021bia profesional\u0103.<\/p>\n
\u201eCred c\u0103 una dintre problemele cele mai mari este c\u0103 civilii nu au foarte mult spa\u021biu de cre\u0219tere \u00een MApN, adic\u0103 intri pe o pozi\u021bie \u0219i cam acolo r\u0103m\u00e2i. Nu exist\u0103, nu e foarte greu s\u0103 cre\u0219ti.\u201d<\/p>\n
De aceea, pentru moment, prefer\u0103 s\u0103 continue s\u0103 acumuleze experien\u021b\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii. Totu\u0219i, dac\u0103 va ap\u0103rea o pozi\u021bie \u00een care poate produce o schimbare real\u0103, s-ar \u00eentoarce.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 a\u0219 putea s\u0103 am un impact real, m-a\u0219 \u00eentoarce oric\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia \u0219i cred c\u0103 o s\u0103 m\u0103 \u0219i \u00eentorc \u00een urm\u0103torii ani. Momentan mai \u00eenv\u0103\u021b c\u00e2t se poate pe afar\u0103, dar asta este scopul final.\u201d<\/p>\n
\\n const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\”>\\nconsole.log(\\”*** cookieconsent done:\\”, Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000);\\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\\n name: ‘load’,\\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000\\n });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\” async=\\”true\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cdiv data-ad=\\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\\” data-devices=\\”m:0,t:1,d:1\\” class=\\”demand-supply\\”>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\n”,”html_mobile”:”\\n\\n\\n\\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\u003Cscript>\\n const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\”>\\nconsole.log(\\”*** cookieconsent done:\\”, Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000);\\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\\n name: ‘load’,\\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) \/ 1000\\n });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n\\u003Cscript\\n class=\\”optanon-category-C0004\\”\\n type=\\”text\/plain\\”\\n src=\\”\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\”\\n async=\\”true\\”\\n>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}} \\n\\n\\u003Cdiv\\n data-ad=\\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\\”\\n data-devices=\\”m:1,t:0,d:0\\”\\n class=\\”demand-supply\\”\\n>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}} \\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\”optanon-category-C0004\\” type=\\”text\/plain\\” src=\\”https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n{{\/if}}\\n\\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\\u003Cmeta name=\\”profitshareid\\” content=\\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\” \/>\\n\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\” async>\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\”>\\n (function () {\\n if (document.location.pathname.indexOf(„https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\\n return;\\n }\\n\\n const s = document.createElement(\\”script\\”);\\n s.src = \\”https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\”;\\n s.setAttribute(\\”data-project-id\\”, \\”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\”);\\n s.async = true;\\n document.head.appendChild(s);\\n })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\”PUB_26459\\”;\\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\”>\\u003C\/script>\\n\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\”false\\” type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/pagead2.googlesyndication.com\/pagead\/js\/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\\” crossorigin=\\”anonymous\\”>\\u003C\/script>\\n\\n \\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\” storeid=\\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cstyle>\\n.google-adposition > div {\\n flex-grow: 1;\\n}\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n margin-bottom: 10px;\\n }\\n\\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n visibility: hidden;\\n }\\n\\n\\u003C\/style>\\n\\n \\u003C!– Facebook Pixel Code –>\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0002\\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https:\/\/connect.facebook.net\/en_US\/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\\u003C\/script>\\u003Cnoscript> \\u003Cimg height=\\”1\\” width=\\”1\\” src=\\”https:\/\/www.facebook.com\/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\\”\/>\\u003C\/noscript>\\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\\n\\n\\u003C!– alternativeAds –>\\n”,”html_mobile”:”\\u003Cmeta name=\\”profitshareid\\” content=\\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\” \/>\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\” async>\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\”>\\n (function () {\\n if (document.location.pathname.indexOf(„https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\\n return;\\n }\\n\\n const s = document.createElement(\\”script\\”);\\n s.src = \\”https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\”;\\n s.setAttribute(\\”data-project-id\\”, \\”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\”);\\n s.async = true;\\n document.head.appendChild(s);\\n })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\”PUB_26459\\”;\\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\”false\\” type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\”>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\”text\/plain\\” class=\\”optanon-category-C0004\\” src=\\”https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\” storeid=\\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\”>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\u003Cstyle>\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n margin-bottom: 10px;\\n }\\n\\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n visibility: hidden;\\n }\\n\\u003C\/style>\\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-12T15:19:55.706Z”,”page”:{„created_at”:”2026-08-06T08:22:24.675Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-06T08:22:26.048Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:269},”path”:”\/stiri-interne\/fata-din-rosiori-de-vede-care-a-absolvit-harvard-2548520.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”fata-din-rosiori-de-vede-care-a-absolvit-harvard-2548520.html”],”type”:”content”,”url”:”https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/fata-din-rosiori-de-vede-care-a-absolvit-harvard-2548520.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adev\u0103rul”,”logoURL”:”https:\/\/adevarul.ro\/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"A refuzat gr\u0103dini\u021ba, apoi a refuzat liceul din ora\u0219ul natal. A vrut Bucure\u0219tiul \u0219i, pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii nu…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":260102,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,229,36,37,18703,27,74,34,35,71972,71973,44,25,41,40,38,39,71974,26,6260,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-260101","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-exclusiv","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-harvard","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-lavinia-teodorescu","tag-liceul-teoretic-international-de-informatica-bucuresti","tag-nato","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-rosiori-de-vede","tag-stiri","tag-teleorman","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/260101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=260101"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/260101\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/260102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=260101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=260101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=260101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}