![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786606995_415_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
12 August 2026, 18:26
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tNici turbinele cu gaze, nici turbinele cu abur, nu sunt tehnologii noi, ba dimpotriv\u0103, sunt cunoscute demult \u015fi fost cizelate \u00een timp s\u0103 ating\u0103 cea mai mare eficien\u0163\u0103 posibil\u0103 fizic \u015fi economic. Asemenea turbine sunt folosite preponderent \u00een centrale electrice \u015fi pot atinge cel mai mare randament atunci c\u00e2nd func\u0163ioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een centralele termice, \u00eentr-o formul\u0103 de dou\u0103 turbine cu gaze \u015fi una cu abur, ca \u00een cazul noii centrale Mintia<\/a> din Rom\u00e2nia. Dou\u0103 turbine de gaze folosesc gazul drept combustibil pentru a fi puse \u00een mi\u015fcare mecanic\u0103, gener\u00e2nd electricitate, iar c\u0103ldura degajat\u0103 de ele e captat\u0103 apoi \u015fi direc\u0163ionat\u0103 spre a treia turbin\u0103, cu abur, care mai produce electricitate adi\u0163ional\u0103. Gra\u0163ie acestei forme combinate, randamentul sistemului poate dep\u0103\u015fi 64-65%, tinz\u00e2nd chiar spre 67% \u00een unele cazuri. Dac\u0103 cele dou\u0103 tipuri de turbine se folosesc separat, pierderile de c\u0103ldur\u0103 sunt mari \u015fi randamentul e mult mai mic. Turbinele cu abur sunt folosite la centralele nucleare, spre exemplu, unde circuitul de ap\u0103 e \u00eenc\u0103lzit de reactor, iar aburii propulseaz\u0103 turbina. Ei bine, din acea energie termic\u0103 generat\u0103 de reactor, doar circa 33% se transform\u0103 \u00een electricitate prin turbinele cu abur, restul pierz\u00e2ndu-se prin c\u0103ldur\u0103 \u015fi r\u0103cirea reactorului. \u015ei dac\u0103 sursa de c\u0103ldur\u0103 pentru circuitul cu abur vine de la arderea gazului, randamentul unei turbine cu abur mai mici ajunge la maxim 35% \u00een scenarii idealiste. \u00cens\u0103 acum, pe pia\u0163a produc\u0103torilor de turbine mari, exist\u0103 o cerere uria\u015f\u0103 de turbine cu gaze, care face ca ace\u015ftia s\u0103 aib\u0103 r\u00e2nduri de a\u015fteptare pentru 5 ani \u00eenainte \u015fi mai mult. Iar asta \u00eempinge pia\u0163a la revenirea la tehnologia arhaic\u0103 a folosirii doar turbinelor cu abur, \u00een sisteme cu randament redus. Compania american\u0103 Babcock & Wilcox tocmai a anun\u0163at un parteneriat uria\u015f cu germanii de la Siemens Energy pentru produc\u0163ia a 20 de turbine cu abur. \u015ei deoarece tehnologia are un randament mic \u00eentr-o asemenea formul\u0103 arhaic\u0103, emisiile generate doar de acest parteneriat vor fi echivalente cu emisiile a peste 2,6 milioane de ma\u015fini anual.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDe unde vine cererea uria\u015f\u0103 pentru turbine cu gaze \u00een lume, de ce aceast\u0103 tehnologie care arde gaz \u015fi emite CO2 a devenit at\u00e2t de solicitate? Ei bine, construc\u0163ia noilor centrale termice clasice genereaz\u0103 o cerere foarte limitat\u0103, deci nu ea e cauza cre\u015fterii fulminante. Cre\u015fterea vine de la centrele de date noi, care se construiesc \u00eentr-un num\u0103r uria\u015f \u00een lume \u015fi mai ales peste ocean. Multe din aceste centre de date au dimensiuni uria\u015fe \u015fi necesit\u0103\u0163i de putere care echivaleaz\u0103 cu nivelul unor \u0163\u0103ri mici sau chiar medii. \u015ei atunci aceste centre trebuie s\u0103-\u015fi creeze propriul sistem energetic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tExist\u0103 centre de date care contracteaz\u0103 energie din surse regenerabil\u0103, sau chiar \u00ee\u015fi construiesc centrale geotermale proprii. Unele centre de date au avizate \u015fi construc\u0163ia de reactoare nucleare<\/a> proprii \u2014 \u00eentr-at\u00e2t de mare sunt necesit\u0103\u0163ile de energie.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDoar c\u0103 reactoarele nucleare, chiar dac\u0103 genereaz\u0103 efectiv zero emisii CO2 \u00een atmosfer\u0103, dureaz\u0103 mult \u00een timp p\u00e2n\u0103 sunt construite. \u015ei centralele geotermale \u0097 la fel, pentru c\u0103 au nevoie de for\u0103ri meticuloase \u00een ad\u00e2ncime \u015fi multe lucr\u0103ri complexe. Iar pentru construc\u0163ia de centre noi de date se duce o adev\u0103rat\u0103 curs\u0103. E nevoie noi \u015fi noi centre de date, mai puternice, \u015fi preferabil construite c\u00e2t mai repede. Tocmai de asta, se opteaz\u0103 pe larg \u015fi pentru solu\u0163ii aplicate de obicei la centrale termice. Turbinele cu gaze au fost op\u0163iunea num\u0103rul 1 din aceast\u0103 categorie pentru mul\u0163i dezvoltatori \u015fi primii care au plasat volume mari de comenzi le-au \u015fi primit sau urmeaz\u0103 s\u0103 le primeasc\u0103 \u00een cur\u00e2nd. Dar apoi volumul de comenzi a crescut tot mai mult \u015fi produc\u0103torii de turbine cu gaze mari \u0097 care nu sunt foarte mul\u0163i \u00een lume, chiar dac\u0103 au fabrici dispersate la nivel global \u0097 au ajuns s\u0103 adune r\u00e2nduri mari de comenzi. Aceste r\u00e2nduri au ajuns acum s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 5 ani la unii dintre ei. Solu\u0163ia care p\u0103rea rapid\u0103 nu mai e foarte rapid\u0103, iar dezvoltatorii de centre noi de date nu-\u015fi prea pot permite luxul de a a\u015ftepta 5 ani p\u00e2n\u0103 vor avea turbinele livrate \u015fi montate la sediul centrului de date. E nevoie de ceva mult mai rapid.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tTocmai de asta, printre constructorii de centre de date exist\u0103 acum o adev\u0103rat\u0103 goan\u0103 a inventivit\u0103\u0163ii \u00een a g\u0103si surse \u015fi tehnologii de generare a energiei, care s\u0103 poat\u0103 fi produse \u015fi livrate rapid. Motoarele mari cu combustie sunt o alternativ\u0103 foarte popular\u0103, dar \u015fi ele au r\u00e2nduri mari deja. A\u015fa s-a ajuns ca o companie ca Boom Aerospace, care a creat un nou motor cu reac\u0163ie pentru avionul hipersonic de pasagerii Boom Overture, pe care-l preg\u0103te\u015fte de lansare, s\u0103 lanseze<\/a> \u00een decembrie o turbin\u0103 pentru produc\u0163ia de electricitate pentru centrele de date, de 42 MW putere electric\u0103, inspirat\u0103 din motorul cu reac\u0163ie al avionului supersonic pe care-l dezvolt\u0103.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Noua turbin\u0103 Boom Aerospace pentru centrele de date<\/p>\n \u015ei tot acest fenomen a f\u0103cut \u015fi compania Babcock & Wilcox, despre care vorbim azi, s\u0103 semneze acordul cu Siemens, despre care vorbim azi. Babcock & Wilcox e un integrator de tehnologie energetic\u0103 pentru centrele de date \u015fi e cea care vine cu solu\u0163iile \u015fi construc\u0163ia sistemelor energetice pentru acestea atunci c\u00e2nd apar proiectele noilor centre de date. Ei bine, motiva\u0163i de problema timpilor mari de livrare a turbinelor cu gaze pe pia\u0163\u0103, ei au creat un produs energetic pe care-l numesc FastPower, adic\u0103 putere rapid\u0103, suger\u00e2ndu-se astfel termenul de livrare mult mai mic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tProdusul FastPower se bazeaz\u0103 pe acordul \u00eencheiat cu Siemens acum, prin care Babcock & Wilcox a comandat produc\u0163ia a 20 de turbine cu abur a c\u00e2te 50 MW fiecare, cu un calendar de livr\u0103ri care va \u00eencepe \u00een aproximativ 2 ani. Av\u00e2nd acest contract, Babcock & Wilcox poate vinde dezvoltatorilor de noi centre de date solu\u0163ia de a avea turbinele livrate, montate \u015fi pornite \u00een operare \u00een decursul a maxim 24, ceea ce le aduce un avantaj de 3 ani c\u00e2\u015ftiga\u0163i fa\u0163\u0103 de r\u00e2ndul de comenzi existent la turbinele cu gaze.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEi bine, prin aceast\u0103 comand\u0103 plasat\u0103 la Siemens, germanii vor produce cele 20 de turbine cu abur, cu o putere cumulat\u0103 de 1 GW. Iar aceste turbine vor ajunge \u00een centrele de date ca parte dintr-un sistem simplu, unde exist\u0103 un cazan uria\u015f de ap\u0103, numit \u015fi boiler, \u015fi un circuit de abur. Boilerul e efectiv \u00eenc\u0103lzit cu gaz, prin flac\u0103r\u0103, iar aburul rezultat circul\u0103 spre turbina cu abur, pun\u00e2nd-o \u00een mi\u015fcare, iar ea, ata\u015fat\u0103 la un generator, produce electricitate. E un ciclu Clausius-Rankine clasic, cunoscut demult.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tRandamentul mecanic interior al turbinei cu abur e unul foarte bun, de fapt, ajung\u00e2nd la 84-87%, \u00eens\u0103 randamentul \u00eentregului circuit de func\u0163ionare e mult mai mic \u015fi ajunge la aproximativ 30-35%. Tocmai de asta, \u00een centrale termice cu rol primar de a produce electricitate, ele sunt cooptate de obicei cu turbinele cu gaze, pentru a func\u0163iona \u00een ciclu combinat. \u00cen ciclu separat ele sunt incluse de obicei doar la centralele a c\u0103ror rol primar e furnizarea de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103 \u015fi ap\u0103 cald\u0103, iar turbina cu abur face uz de c\u0103ldura degajat\u0103, care ar fi altfel pierdut\u0103. O asemenea formul\u0103 are din nou randament sporit. \u015ei, \u00een fine \u015fi la centralele nucleare prezen\u0163a lor e perfect justificat\u0103. Dar conceperea unei centrale care s\u0103 produc\u0103 electricitate \u015fi care s\u0103 aib\u0103 doar turbin\u0103 cu abur e de obicei considerat\u0103 o solu\u0163ie ineficient\u0103 \u015fi arhaic\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cens\u0103 anume asta vor face noile turbine Siemens \u00een centrele de date cu sisteme energetice FastPower instalate de Babcock & Wilcox. Compania american\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 clar c\u0103 solu\u0163ia e ineficient\u0103, dar e rapid\u0103. Partea bun\u0103 e c\u0103 Babcock & Wilcox construie\u015fte aceste sisteme pentru ca ulterior \u00een circuit s\u0103 poat\u0103 fi ad\u0103ugate \u015fi turbine cu gaze, pentru sporirea randamentului. P\u00e2n\u0103 atunci, \u00eens\u0103, sistemele vor func\u0163iona cu boilere uria\u015fe, \u00eenc\u0103lzite cu combustie de gaz, iar aburul va pune \u00een mi\u015fcare turbina. \u015ei randamentul pe care-l putem estima, lu\u00e2nd \u00een considerare experien\u0163a mare a celor de la Babcock & Wilcox, ar fi unul spre maxim posibil, de 35%. Aici trebuie s\u0103 spunem c\u0103 exist\u0103 randamente mai mari la turbinele cu abur, de p\u00e2n\u0103 spre 37% \u015fi mai mult, dar ele sunt posibile de obicei la turbine mai mari, nu la cele de 50 MW, ca aici. Turbinele cu gaze moderne ar fi mai eficiente, cele mai performante ajung\u00e2nd la 40-44%, ceea ce explic\u0103 de ce ele sunt preferate pentru centrele de date cu presiune de timp.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEi bine, partea care e cea mai uimitoare de aici vine abia c\u00e2nd calcul\u0103m ce emisii CO2 vor genera aceste 20 de turbine cu aur contractate acu de la Siemens, c\u00e2nd vor fi puse s\u0103 opereze \u00een cicluri at\u00e2t de ineficiente, arz\u00e2nd gaz pentru a produce 1 GW de electricitate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tVom estima un timp de func\u0163ionare realist de 95% din orele unui an. La o asemenea utilizare, cele 20 de turbine vor produce 8,322 TWh de electricitate anual. La un randament de ciclu de 35%, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 va fi nevoie de 23,78 TWh de energie con\u0163inut\u0103 \u00een gaz. \u00cen metri cubi, asta \u00eenseamn\u0103 cam 2,14-2,30 miliarde de metri cubi consuma\u0163i anul. Putem lua drept referin\u0163\u0103 2,25 miliarde de metri cubi.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tArderea unei asemenea cantit\u0103\u0163i de gaz va genera aproximativ 4,26 milioane de tone de CO2 anual. Nivel mediu de emisii a unei ma\u015fini noi cu motor cu combustie \u00een Europa e de 1,62 tone de CO2 anual, conform datelor asocia\u0163iei produc\u0103torilor de automobile din Europa, ACEA. C\u00e2nd diviz\u0103m 4.260.000 tone la 1,62 tone, ob\u0163inem un rezultat uluitor. Cele 20 de turbine vor emite anual c\u00e2t 2,63 milioane de ma\u015fini noi europene!\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\t\u00cen acela\u015fi timp, ACEA estimeaz\u0103 c\u0103 tot efortul industriei auto, cu tot cu popularizarea ma\u015finilor electrice \u015fi reducerea emisiilor celor cu combustie, aduce reduceri de emisii CO2 de circa 2,14 milioane de tone pe an \u00een prezent. Deci, tot efortul pe care l-am f\u0103cut cu to\u0163ii \u00een lumea auto din Europa ca s\u0103 conducem ma\u015fini hibride sau electrice, ne-a dat evitarea unei cantit\u0103\u0163i de emisii de dou\u0103 ori mai mici dec\u00e2t impactul de CO2 pe care-l vor aduce aceste 20 de turbine. \u00cen anul 2035, dac\u0103 se va ajunge la interdic\u0163ia total\u0103 a motoarelor cu combustie \u015fi ma\u015finile vor avea zero emisii \u015fi vor ajunge treptat s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 pe cele cu combustie, impactul calculat \u00een evitarea emisiilor de CO2 e \u00een 64 milioane de tone de CO2 anual. Putem considera c\u0103 4,26 milioane au fost anulate de comanda celor 20 de turbine de acum. Alte 1,65 milioane de tone mai revin comenzii despre car vorbeam s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 pentru 24 de motoare<\/a> V18 de la Everllence. Iar dac\u0103 ne mai amintim de r\u00e2ndul pentru 5 ani \u00eenainte la comenzi de turbine cu gaze, care totalizeaz\u0103 60 GW doar \u00een turbine cu gaze, atunci restric\u0163iile din lumea auto, cu tot cu normele Euro 7, par cel pu\u0163in f\u0103cute \u00een zadar, efectul efortului fiind anulat de acest fenomen.<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786606995_806_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786606996_489_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1786606997_310_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n