Europa se \u00eenc\u0103lze\u0219te mai repede dec\u00e2t orice alt continent, iar efectele crizei climatice sunt tot mai grave: numai \u00een aceast\u0103 var\u0103, valurile de c\u0103ldur\u0103 au provocat zeci de mii de decese. Fenomenul este amplificat de modificarea tiparelor meteorologice, \u00eenc\u0103lzirea accelerat\u0103 a Arcticii, reducerea stratului de z\u0103pad\u0103 \u0219i sc\u0103derea polu\u0103rii aerului.<\/p>\n
\u00centreaga planet\u0103 se \u00eenc\u0103lze\u0219te, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili re\u021bin tot mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u00een atmosfer\u0103. Europa se \u00eenc\u0103lze\u0219te \u00eens\u0103 de aproape dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t media global\u0103.<\/p>\n
\u00cen prezent, temperatura medie de pe continent este cu 2,5 grade Celsius mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte de utilizarea pe scar\u0103 larg\u0103 a combustibililor fosili. La nivel mondial, cre\u0219terea medie este de 1,4 grade Celsius.<\/p>\n
De la jum\u0103tatea anilor \u201990, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin compara\u021bie, ritmul \u00eenc\u0103lzirii a fost de 0,42 grade Celsius pe deceniu \u00een America de Nord, de 0,36 grade Celsius \u00een Africa \u0219i de 0,27 grade Celsius \u00een America de Sud.<\/p>\n
Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat<\/p>\n
Uscatul se \u00eenc\u0103lze\u0219te mai u\u0219or dec\u00e2t oceanele vaste \u0219i ad\u00e2nci, motiv pentru care temperaturile cresc mai repede pe continente dec\u00e2t pe m\u0103ri. \u00cen Europa, modificarea circula\u021biei atmosferice a favorizat apari\u021bia unor valuri de c\u0103ldur\u0103 estivale mai frecvente \u0219i mai intense.<\/p>\n
Un exemplu este valul de c\u0103ldur\u0103 f\u0103r\u0103 precedent din iunie 2026, c\u00e2nd o mas\u0103 uria\u0219\u0103 de aer fierbinte a r\u0103mas blocat\u0103 deasupra continentului sub o \u201ecupol\u0103 de c\u0103ldur\u0103\u201d.<\/p>\n
Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cerceteaz\u0103 \u00een continuare rolul \u00eenc\u0103lzirii globale \u00een modificarea circula\u021biei atmosferice, \u00eens\u0103 existen\u021ba unei leg\u0103turi \u00eentre cele dou\u0103 fenomene pare din ce \u00een ce mai probabil\u0103.<\/p>\n
\u201eObserv\u0103m schimb\u0103ri semnificative din punct de vedere statistic \u00een distribu\u021bia presiunii atmosferice la suprafa\u021b\u0103 \u0219i \u00een al\u021bi indicatori ai circula\u021biei atunci c\u00e2nd analiz\u0103m tendin\u021bele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult. La aceast\u0103 scar\u0103 de timp, este mai probabil ca aceste schimb\u0103ri s\u0103 fie asociate crizei climatice dec\u00e2t variabilit\u0103\u021bii naturale\u201d, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimb\u0103rile Climatice al Uniunii Europene.<\/p>\n
Aceste modific\u0103ri ar putea avea leg\u0103tur\u0103 cu schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de la mare altitudine, care influen\u021beaz\u0103 puternic vremea din Europa \u0219i este, la r\u00e2ndul s\u0103u, afectat de cre\u0219terea temperaturilor.<\/p>\n
\u00cenc\u0103lzirea accelerat\u0103 a Arcticii influen\u021beaz\u0103 Europa<\/p>\n
Arctica este regiunea planetei care se \u00eenc\u0103lze\u0219te cel mai rapid. Ghea\u021ba alb\u0103 reflect\u0103 \u00een mod normal cea mai mare parte a luminii solare \u00eenapoi \u00een spa\u021biu, \u00eens\u0103 se tope\u0219te \u00eentr-un ritm accelerat.<\/p>\n
Apa mai \u00eentunecat\u0103 a oceanului, r\u0103mas\u0103 expus\u0103 dup\u0103 topirea ghe\u021bii, absoarbe mult mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103. Cre\u0219terea temperaturii accelereaz\u0103 apoi topirea ghe\u021bii, aliment\u00e2nd un cerc vicios.<\/p>\n
Influen\u021ba acestui fenomen este resim\u021bit\u0103 puternic \u00een Europa, deoarece o parte semnificativ\u0103 a continentului se afl\u0103 relativ aproape de regiunea arctic\u0103.<\/p>\n
Suprafa\u021ba acoperit\u0103 de z\u0103pad\u0103 s-a redus considerabil<\/p>\n
\u00cen trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperit\u0103 de z\u0103pad\u0103 \u00een timpul iernii. La fel ca ghea\u021ba marin\u0103 din Arctica, z\u0103pada reflecta lumina soarelui \u0219i contribuia la men\u021binerea unor temperaturi mai sc\u0103zute.<\/p>\n
Criza climatic\u0103 reduce \u00eens\u0103 suprafe\u021bele acoperite de z\u0103pad\u0103. \u00cen martie 2025, stratul de z\u0103pad\u0103 din Europa se \u00eentindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri p\u0103tra\u021bi, cu 31% sub media perioadei 1991\u20132020.<\/p>\n
Suprafa\u021ba pierdut\u0103 este comparabil\u0103 cu teritoriile Fran\u021bei, Italiei, Germaniei, Elve\u021biei \u0219i Austriei luate \u00eempreun\u0103. A fost a treia cea mai redus\u0103 \u00eentindere a stratului de z\u0103pad\u0103 de la \u00eenceputul m\u0103sur\u0103torilor, \u00een 1983.<\/p>\n
Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon<\/p>\n
Reducerea polu\u0103rii aerului \u00een Europa reprezint\u0103 un progres important, \u00een condi\u021biile \u00een care aceasta provoac\u0103 anual milioane de decese la nivel mondial. Totu\u0219i, aerul mai curat face mai evident efectul cre\u0219terii concentra\u021biei de dioxid de carbon din atmosfer\u0103.<\/p>\n
Particulele poluante pot reflecta razele Soarelui fie direct, fie prin favorizarea form\u0103rii norilor, \u00eempiedic\u00e2nd astfel o parte din c\u0103ldur\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la sol. Un num\u0103r mai mic de particule \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este reflectat\u0103 mai pu\u021bin\u0103 radia\u021bie solar\u0103, iar efectul c\u0103ldurii re\u021binute de gazele cu efect de ser\u0103 devine mai puternic. Reducerea polu\u0103rii ar putea avea leg\u0103tur\u0103 \u0219i cu intensificarea blocajelor atmosferice, care men\u021bin pentru perioade mai lungi acelea\u0219i condi\u021bii meteorologice deasupra unei regiuni.<\/p>\n
Cercet\u0103torii nu pot stabili deocamdat\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 contribuie fiecare dintre cei patru factori la \u00eenc\u0103lzirea accelerat\u0103 a Europei, \u00eens\u0103 sper\u0103 s\u0103 prezinte o estimare anul viitor.<\/p>\n
\u201eCeea ce putem spune este c\u0103 importan\u021ba fiec\u0103rui factor variaz\u0103 \u00een func\u021bie de anotimp. Influen\u021ba \u00eenc\u0103lzirii Arcticii este important\u0103 toamna \u0219i iarna, iar schimb\u0103rile circula\u021biei atmosferice produse de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201970 au o semnifica\u021bie statistic\u0103 mai mare vara\u201d, a precizat Burgess.<\/p>\n
Reducerea polu\u0103rii aerului este mai pronun\u021bat\u0103 iarna, \u00een special ca urmare a sc\u0103derii utiliz\u0103rii c\u0103rbunelui pentru \u00eenc\u0103lzirea locuin\u021belor. Tot \u00een sezonul rece se resimt \u0219i efectele reducerii stratului de z\u0103pad\u0103.<\/p>\n
\u00cen ultimele decenii, \u00eenc\u0103lzirea din timpul iernii a fost cea mai accentuat\u0103 \u00een nordul Europei, \u00een timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult \u00een sud-estul continentului.<\/p>\n
Costurile crizei climatice ating \u201eniveluri de urgen\u021b\u0103 na\u021bional\u0103\u201d<\/p>\n
\u00cenc\u0103lzirea accelerat\u0103 provoac\u0103 tot mai multe decese \u0219i intensific\u0103 incendiile de vegeta\u021bie \u0219i seceta. Surplusul de c\u0103ldur\u0103 acumulat \u00een sistemul climatic amplific\u0103, de asemenea, furtunile, ploile toren\u021biale \u0219i inunda\u021biile.<\/p>\n
Aceste fenomene afecteaz\u0103 profund via\u021ba oamenilor \u0219i activit\u0103\u021bile economice de pe \u00eentregul continent \u0219i vor continua s\u0103 se agraveze p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd emisiile nete vor fi reduse la zero. Sunt necesare at\u00e2t reducerea rapid\u0103 a emisiilor de dioxid de carbon, c\u00e2t \u0219i adoptarea unor m\u0103suri urgente pentru protejarea popula\u021biei.<\/p>\n
\u201eCosturile \u00eengrozitoare ale acestei crize climatice \u2013 at\u00e2t cele umane, c\u00e2t \u0219i cele economice \u2013 ating acum niveluri de urgen\u021b\u0103 na\u021bional\u0103. Este clar ce trebuie f\u0103cut: s\u0103 renun\u021b\u0103m mai repede la c\u0103rbune, petrol \u0219i gaze, s\u0103 dezvolt\u0103m energia regenerabil\u0103 \u0219i s\u0103 protej\u0103m oamenii\u201d, a declarat la sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie Simon Stiell, \u0219eful ONU pentru clim\u0103.<\/p>\n