{"id":263706,"date":"2026-08-15T17:59:12","date_gmt":"2026-08-15T17:59:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/263706\/"},"modified":"2026-08-15T17:59:12","modified_gmt":"2026-08-15T17:59:12","slug":"de-la-resursa-inutila-acum-20-de-ani-la-materie-prima-strategica-cum-pune-grafitul-romania-pe-harta-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/263706\/","title":{"rendered":"De la resurs\u0103 inutil\u0103, acum 20 de ani, la materie prim\u0103 strategic\u0103. Cum pune grafitul Rom\u00e2nia pe harta lumii"},"content":{"rendered":"

Adaug\u0103 spotmedia ca surs\u0103 preferat\u0103\u203a<\/a><\/p>\n

Guvernul a scos cele dou\u0103 perimetre de grafit de la Baia de Fier de pe lista exploat\u0103rilor miniere \u00eenchise, elimin\u00e2nd unul dintre obstacolele juridice care \u00eempiedicau redeschiderea minei. Decizia nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 extrac\u021bia \u00eencepe imediat, dar permite continuarea unui proiect estimat la aproape 200 de milioane de euro, declarat deja strategic de Comisia European\u0103.<\/p>\n

Informa\u021bia a fost anun\u021bat\u0103 vineri de vicepremierul Radu Miru\u021b\u0103. Acesta a precizat c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea vizeaz\u0103 cele dou\u0103 exploat\u0103ri de \u0219isturi grafitoase C\u0103t\u0103linu \u0219i Ungurela\u0219u, de la Baia de Fier, jude\u021bul Gorj.<\/p>\n

\u201eNu mai este pe lista cu mine \u00eenchise, ci pe lista cu mine care se deschid\u201d, a transmis Miru\u021b\u0103.<\/p>\n

De ce au fost \u00eenchise exploat\u0103rile<\/p>\n

C\u0103t\u0103linu \u0219i Ungurela\u0219u sunt cele dou\u0103 exploat\u0103ri de \u0219isturi grafitoase de\u021binute de Societatea Na\u021bional\u0103 a S\u0103rii \u2013 Salrom, companie controlat\u0103 de statul rom\u00e2n.<\/p>\n

Cele dou\u0103 cariere au fost \u00eenchise \u00een 2004, respectiv 2006, deoarece exploatarea nu mai era considerat\u0103 rentabil\u0103. Tehnologia disponibil\u0103 atunci, costurile ridicate \u0219i cererea redus\u0103 pentru grafit au f\u0103cut ca produc\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 nu mai poat\u0103 concura pe pia\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp, situa\u021bia s-a schimbat radical. Grafitul a devenit o materie prim\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru bateriile litiu-ion, vehiculele electrice, sistemele de stocare a energiei, industria electronic\u0103, cea aeronautic\u0103 \u0219i unele aplica\u021bii din ap\u0103rare.<\/p>\n

Grafitul este folosit \u00een special pentru fabricarea anodului unei baterii. De\u0219i aten\u021bia public\u0103 se concentreaz\u0103 adesea asupra litiului, o baterie pentru o ma\u0219in\u0103 electric\u0103 poate avea nevoie de o cantitate mai mare de grafit dec\u00e2t de litiu.<\/p>\n

Uniunea European\u0103 l-a inclus pe lista materiilor prime strategice, \u00een condi\u021biile \u00een care pia\u021ba mondial\u0103 este dominat\u0103 de China.<\/p>\n

Un proiect strategic european, dar f\u0103r\u0103 finan\u021bare automat\u0103<\/p>\n

Salrom a depus \u00een 2024 dou\u0103 proiecte pentru construirea unui lan\u021b industrial al grafitului la Baia de Fier, cu o valoare total\u0103 estimat\u0103 atunci la peste 445 de milioane de euro.<\/p>\n

Primul proiect, de aproximativ 198,3 milioane de euro, vizeaz\u0103 extrac\u021bia \u0219i procesarea primar\u0103 a \u0219isturilor grafitoase. Obiectivul este producerea unui grafit de puritate ridicat\u0103, care s\u0103 poat\u0103 fi utilizat \u00een industria bateriilor.<\/p>\n

\u00cen martie 2025, Comisia European\u0103 a inclus \u201eSALROM Baia de Fier\u201d \u00eentre cele 47 de proiecte strategice selectate \u00een baza Regulamentului european privind materiile prime critice. Lista oficial\u0103 poate fi consultat\u0103 pe site-ul Comisiei Europene<\/a>.<\/p>\n

Rom\u00e2nia are trei investi\u021bii pe aceast\u0103 list\u0103: proiectul pentru grafit de la Baia de Fier, proiectul Verde Magnesium din Bihor \u0219i proiectul Rovina pentru cupru din Hunedoara. Valoarea total\u0103 estimat\u0103 a celor trei este de 615 milioane de euro.<\/p>\n

Aceast\u0103 sum\u0103 nu reprezint\u0103 \u00eens\u0103 bani acorda\u021bi de Comisia European\u0103. Declara\u021biile politice f\u0103cute \u00een 2025 au creat impresia c\u0103 Bruxelles-ul finan\u021beaz\u0103 direct cele trei investi\u021bii cu 615 milioane de euro. \u00cen realitate, suma reprezint\u0103 necesarul estimat de investi\u021bii.<\/p>\n

Statutul strategic ofer\u0103 proceduri mai rapide de autorizare \u0219i faciliteaz\u0103 accesul la finan\u021b\u0103ri publice \u0219i private, inclusiv prin institu\u021bii precum Banca European\u0103 de Investi\u021bii sau Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare. Nu este \u00eens\u0103 echivalentul unui grant.<\/p>\n

Salrom se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een etapa identific\u0103rii finan\u021b\u0103rii pentru proiectul de extrac\u021bie.<\/p>\n

De ce era necesar\u0103 hot\u0103r\u00e2rea<\/p>\n

Ap\u0103ruse o contradic\u021bie important\u0103: proiectul Salrom fusese declarat strategic la nivel european, dar perimetrele C\u0103t\u0103linu \u0219i Ungurela\u0219u figurau \u00een continuare oficial pe lista exploat\u0103rilor \u00eenchise.<\/p>\n

Scoaterea lor din aceast\u0103 categorie era necesar\u0103 pentru ca proiectul s\u0103 poat\u0103 avansa c\u0103tre autorizarea redeschiderii \u0219i realizarea investi\u021biilor.<\/p>\n

Anterior, Ministerul Economiei a decis \u0219i men\u021binerea licen\u021bei de exploatare la compania de stat Salrom. Potrivit lui Radu Miru\u021b\u0103, m\u0103sura a fost luat\u0103 pentru ca resursa \u0219i dreptul de exploatare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub controlul statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Planul este mai mare dec\u00e2t redeschiderea unei mine<\/p>\n

Salrom urm\u0103re\u0219te s\u0103 construiasc\u0103 la Baia de Fier un \u00eentreg lan\u021b industrial, nu doar s\u0103 scoat\u0103 minereu din p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Primul proiect, declarat strategic de UE, cu o valoare de 198,3 milioane de euro, vizeaz\u0103 extrac\u021bia \u0219i procesarea primar\u0103.<\/p>\n

Un al doilea proiect, estimat la aproximativ 250 de milioane de euro, prevede o unitate avansat\u0103 care s\u0103 transforme concentratul de grafit \u00een material pentru anozii bateriilor litiu-ion. Procesul ar include micronizare, sferoidizare, purificare \u0219i acoperire cu carbon. Proiectul a fost depus \u00een noiembrie 2025 \u0219i se afl\u0103 \u00een evaluare.<\/p>\n

Un al treilea proiect, de aproximativ 180 de milioane de euro, urm\u0103re\u0219te reciclarea \u0219i valorificarea de\u0219eurilor miniere de la Baia de Fier. \u00cempreun\u0103, cele trei investi\u021bii ajung la aproximativ 628 de milioane de euro, potrivit informa\u021biilor comunicate de Salrom \u0219i preluate de Agerpres<\/a>.<\/p>\n

Doar primul proiect a fost declarat p\u00e2n\u0103 acum strategic de Comisia European\u0103.<\/p>\n

Miza este ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar furnizor de materie prim\u0103. Valoarea economic\u0103 mai mare se ob\u021bine prin purificare, producerea grafitului sferic pentru baterii \u0219i reciclare.<\/p>\n

O produc\u021bie estimat\u0103 la 15.000 de tone pe an<\/p>\n

Salrom estimeaz\u0103 c\u0103 proiectul de extrac\u021bie ar putea produce aproximativ 15.000 de tone de grafit pe an. Este o capacitate proiectat\u0103, nu o produc\u021bie garantat\u0103.<\/p>\n

Pentru compara\u021bie, China a extras aproximativ 1,4 milioane de tone de grafit natural \u00een 2025, reprezent\u00e2nd aproape 78% din produc\u021bia mondial\u0103. Madagascar a produs 80.000 de tone, Tanzania 75.000, Brazilia 65.000, iar Mozambic 60.000 de tone.<\/p>\n

Norvegia, unul dintre produc\u0103torii europeni importan\u021bi, a extras aproximativ 6.600 de tone. Datele provin din edi\u021bia 2026 a raportului Mineral Commodity Summaries, realizat de US Geological Survey<\/a>.<\/p>\n

Dac\u0103 \u021binta Salrom va fi atins\u0103, Rom\u00e2nia ar deveni un produc\u0103tor european relevant, dar ar r\u0103m\u00e2ne un actor mic \u00een compara\u021bie cu principalii furnizori mondiali. Importan\u021ba proiectului vine mai ales din amplasarea sa \u00een interiorul UE \u0219i din posibilitatea proces\u0103rii grafitului p\u00e2n\u0103 la nivelul cerut de industria bateriilor.<\/p>\n

Unde se afl\u0103 marile rezerve<\/p>\n

Cele mai mari rezerve cunoscute de grafit natural se afl\u0103 \u00een China, estimate la aproximativ 100 de milioane de tone. Urmeaz\u0103 Brazilia, cu 74 de milioane, Madagascar, cu 27 de milioane, Mozambic, cu 25 de milioane, \u0219i Tanzania, cu 18 milioane de tone.<\/p>\n

China controleaz\u0103 nu doar extrac\u021bia, ci \u0219i o mare parte din procesarea grafitului pentru baterii. Din acest motiv, o min\u0103 european\u0103 care poate furniza material de calitate pentru baterii are o importan\u021b\u0103 mai mare dec\u00e2t ar sugera simpla compara\u021bie a cantit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Volumul rezervelor de la Baia de Fier nu este public. Datele sunt clasificate potrivit legisla\u021biei rom\u00e2ne privind resursele minerale.<\/p>\n

Ce impact ar putea avea<\/p>\n

Proiectul poate aduce noi locuri de munc\u0103 la Baia de Fier \u0219i poate atrage investi\u021bii \u00een procesare, componente pentru baterii, reciclare \u0219i cercetare. Efectul important ar ap\u0103rea dac\u0103 o parte c\u00e2t mai mare din lan\u021bul de produc\u021bie ar r\u0103m\u00e2ne \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Pentru Uniunea European\u0103, grafitul rom\u00e2nesc ar \u00eensemna o surs\u0103 intern\u0103 \u00eentr-o pia\u021b\u0103 foarte dependent\u0103 de China. Pentru Rom\u00e2nia, ar putea \u00eensemna trecerea de la exportul unei materii prime la fabricarea unor produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i riscuri. Exploatarea \u0219i procesarea grafitului pot avea un impact semnificativ asupra apei, aerului \u0219i terenurilor din jur. Costurile de produc\u021bie din Europa sunt mai ridicate dec\u00e2t \u00een China, iar proiectul trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 competitiv chiar \u0219i \u00een perioadele \u00een care pre\u021bul grafitului scade.<\/p>\n

Succesul nu va depinde doar de existen\u021ba z\u0103c\u0103m\u00e2ntului, ci de tehnologie, finan\u021bare, respectarea condi\u021biilor de mediu \u0219i existen\u021ba unor contracte cu produc\u0103tori de baterii sau alte companii industriale. (S.D.S.)<\/p>\n

Adaug\u0103 spotmedia ca surs\u0103 preferat\u0103\u203a<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Adaug\u0103 spotmedia ca surs\u0103 preferat\u0103\u203a Guvernul a scos cele dou\u0103 perimetre de grafit de la Baia de Fier…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":263707,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[72957,72958,32,33,72959,31,1046,72960,36,37,43713,12310,72961,27,13960,34,35,72962,72963,25,72964,539,41,40,38,39,11004,26,71835,28,29,30,72965],"class_list":["post-263706","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-baia-de-fier","tag-baterii-electrice","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-catalinu","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-comisia-europeana","tag-critical-raw-materials-act","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-finantare-europeana","tag-grafit","tag-grafit-pentru-baterii","tag-headlines","tag-industria-auto","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-materii-prime-critice","tag-mina-de-grafit","tag-news","tag-proiect-strategic-ue","tag-radu-miruta","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-salrom","tag-stiri","tag-stocarea-energiei","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-ungurelasu"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/263706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=263706"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/263706\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/263707"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=263706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=263706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=263706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}