{"id":266935,"date":"2026-08-18T11:55:11","date_gmt":"2026-08-18T11:55:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/266935\/"},"modified":"2026-08-18T11:55:11","modified_gmt":"2026-08-18T11:55:11","slug":"culisele-asasinarii-lui-mihai-viteazul-noi-cercetari-demonstreaza-ca-principele-roman-detinea-o-suma-imensa-de-bani-in-ziua-mortii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/266935\/","title":{"rendered":"Culisele asasin\u0103rii lui Mihai Viteazul: noi cercet\u0103ri demonstreaz\u0103 c\u0103 principele rom\u00e2n de\u021binea o sum\u0103 imens\u0103 de bani \u00een ziua mor\u021bii!"},"content":{"rendered":"

– Jurnalul: Stimate Domnule Profesor Ioan-Aurel Pop, s-au adunat, \u00een aceast\u0103 var\u0103, 425 de ani de la asasinare<\/a>a lui Mihai Viteazul, eveniment important \u00een istoria rom\u00e2nilor. La \u00eenceput, v\u0103 rog s\u0103 ne l\u0103muri\u021bi contextul istoric \u00een care s-a consumat acest act tic\u0103los.\u00a0<\/p>\n

<\/a><\/a><\/a><\/a><\/a>\u203a\u203a\u203a Vezi galeria foto \u2039\u2039\u2039<\/a><\/p>\n

– Ioan-Aurel Pop: Condi\u021biile istorice erau complicate, dar c\u00e2nd au fost simple? \u00cen plan interna\u021bional, se desf\u0103\u0219ura \u201eR\u0103zboiul cel Lung\u201d (numit \u0219i \u201eR\u0103zboiul de cincisprezece ani\u201d), care a avut loc \u00een perioada 1591 (1593) – 1606 \u0219i care a fost un conflict de frontier\u0103 \u00eentre Imperiul Romano-German (condus de \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea, din Casa de Habsburg) \u0219i Imperiul Otoman. A avut loc \u00een Balcani, \u00een Ungaria \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Principalii participan\u021bi la acest r\u0103zboi au fost monarhia habsburgic\u0103, Principatul Transilvaniei, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Principatul Moldovei, care se opuneau Imperiului Otoman. Ducatul de Ferrara, Marele Ducat de Toscana, Ducatul de Mantova \u0219i Statul Papal au fost, de asemenea, implicate \u00een r\u0103zboi \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103. Mihai Viteazul era socotit, mai ales de c\u0103tre Papalitate, Habsburgi \u0219i al\u021bi factori dinspre Occident o for\u021b\u0103 important\u0103 a Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Mihai a avut con\u0219tiin\u021ba c\u0103 \u021bara sa era o stavil\u0103 \u00een calea otomanilor, o \u201ePoart\u0103 a Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii\u201d, cum pretinsese \u0219i \u0218tefan cel Mare. Dar rivalit\u0103\u021bile dintre participan\u021bi erau prea mari. Mihai st\u00e2rnise invidia unor protagoni\u0219ti din zon\u0103, precum nobilimea ungar\u0103 transilv\u0103nean\u0103, Polonia, elemente de la curtea habsburgic\u0103, generalul George Basta, Movile\u0219tii din Moldova, ca s\u0103 nu mai vorbim de Otomani. O putere a\u0219a de mare a rom\u00e2nilor nu se mai pomenise niciodat\u0103.<\/p>\n

\u201eStele\u201d potrivnice<\/p>\n

– Atunci cum a fost posibil\u0103 asasinarea lui Mihai \u00een mijlocul taberei sale, o tab\u0103r\u0103 a doi alia\u021bi, e adev\u0103rat \u2013 doar se scurseser\u0103 doar \u0219ase zile de la B\u0103t\u0103lia de la Gurusl\u0103u? Cum, cine \u0219i mai ales de ce l-a ucis? Basta a fost m\u00e2na prin intermediul c\u0103reia a lucrat \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea? S\u0103 fi fost autorul moral altul dec\u00e2t generalul cu r\u0103d\u0103cini albaneze aflat \u00een slujba austriecilor? Ori s\u0103 fi avut Basta calcule proprii? Dar s-ar fi \u00eencumetat Basta la un asemenea gest f\u0103r\u0103 acordul Casei de Habsburg?\u00a0\u00a0<\/p>\n

– Mai \u00eent\u00e2i, trebuie s\u0103 not\u0103m c\u0103, de la b\u0103t\u0103lia de la Gurusl\u0103u se scurseser\u0103 16 zile \u0219i nu \u0219ase. B\u0103t\u0103lia de la Gurusl\u0103u fusese \u00een 24 iulie, iar moartea voievodului s-a produs \u00een 9 august, conform calendarului iulian, \u00een vigoare \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Dac\u0103 punem datele dup\u0103 calendarul gregorian, \u00een uz \u00een Transilvania, atunci lupta a fost \u00een 3 august, iar moartea voievodului \u00een 19 august. Din p\u0103cate, fiind vorba de dou\u0103 calendare, unii \u00eencurc\u0103 lucrurile \u0219i scurteaz\u0103 via\u021ba voievodului cu 10 zile. De aceea, e bine, pentru acea epoc\u0103 \u0219i nu numai (ar trebui s\u0103 o facem p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial) s\u0103 d\u0103m ambele date. Astfel, pentru lupta de la C\u0103lug\u0103reni, e bine s\u0103 zicem c\u0103 a avut loc la 13\/23 august 1595.<\/p>\n

– A\u0219a facem.<\/p>\n

– Revenind: Basta era un om orgolios, voluntar, dornic de glorie \u0219i lipsit de scrupule. \u00cemp\u0103ratul avusese nevoie de Mihai Viteazul \u0219i ar fi avut \u00een continuare. Oficial, Mihai a ac\u021bionat \u00een numele \u00eemp\u0103ratului \u0219i al alian\u021bei antiotomane (Liga Sf\u00e2nt\u0103), c\u00e2nd a intrat cu oaste \u00een Transilvania (principele Andrei B\u00e1thory era, paradoxal \u2013 doar era cardinal al Bisericii catolice \u2013 fidel turcilor). Principele rom\u00e2n nu s-a dezis de \u00eemp\u0103rat nici c\u00e2nd a intrat \u00een Moldova. Fire\u0219te, era mereu p\u00e2r\u00e2t la Curte c\u0103 nu execut\u0103 \u00eentocmai ordinele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti, pe de o parte, pe de alta, \u00eencrederea \u00eentr-un principe ortodox nu era prea mare \u00eenspre Occident. Nu cred c\u0103 generalul Basta ar fi ac\u021bionat chiar de unul singur, oric\u00e2t de mult l-ar fi ur\u00e2t pe Mihai. Mihai dob\u00e2ndise brusc, din nou, un \u201emare capital politic\u201d (cum s-ar spune azi) \u0219i amenin\u021ba s\u0103 pun\u0103 iar m\u00e2na nu numai pe Transilvania, ci \u0219i pe principatele extracarpatice. Ba chiar aproape le ob\u021binuse. Pe de alt\u0103 parte, unele cercet\u0103ri noi (f\u0103cute de istoricul clujean Tudor S\u0103l\u0103gean) arat\u0103 c\u0103 principele rom\u00e2n de\u021binea \u0219i o mare sum\u0103 de bani \u2013 imens\u0103 pentru acele timpuri \u2013 \u0219i foarte necesar\u0103 inamicilor lui \u0219i dorit\u0103 de ei. Prin urmare, mai multe \u201estele\u201d potrivnice se aliniaser\u0103 \u00een august 1601 contra voievodului.<\/p>\n

Moartea a venit prin surprindere<\/p>\n

– Sunt fel \u0219i fel de ipoteze: c\u0103 Mihai ar fi fost tr\u0103dat de propria gard\u0103, c\u0103 ar fi fost \u00eenconjurat de Basta noaptea, c\u0103 ar fi fost sugrumat; altele, dimpotriv\u0103, men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 ar fi avut loc o ciocnire violent\u0103 \u00eentre corpurile de oaste ale celor doi comandan\u021bi \u0219i c\u0103 ar fi c\u00e2\u0219tigat oamenii lui Basta. Cum s\u0103 se fi petrecut totul? S\u0103 nu fi avut Mihai mai mul\u021bi rom\u00e2ni al\u0103turi, ci doar mercenari? C\u00e2t este mit, c\u00e2t este adev\u0103r \u00een relat\u0103rile\/sursele scrise colportate p\u00e2n\u0103 la noi?<\/p>\n

– Toate acestea sunt ipoteze, \u201ezboruri ale g\u00e2ndului\u201d, specula\u021bii. Tr\u0103darea era \u0219i atunci la ordinea zilei. Banul \u0219i promisiunile de \u00eenalte func\u021bii cump\u0103rau aproape pe oricine. Mihai a fost prea \u00eencrez\u0103tor \u00een mercenarii s\u0103i \u0219i, probabil, se certase \u0219i cu unii dintre rom\u00e2nii lui din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen lipsa unor izvoare sigure, nu se pot face dec\u00e2t presupuneri. Cronicarul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a scris despre acest episod tragic: \u201e\u0218i c\u0103zu trupul lui frumos ca un copaci, pentru c\u0103 nu \u0219tiuse, nici s\u0103 \u00eenprilejise sabiia lui cea iute \u00een m\u00e2na lui cea viteaz\u0103. \u0218i-i r\u0103mase trupul gol \u00een pulbere aruncat, c\u0103 a\u0219a au lucrat pizma \u00eenc\u0103 dinceputul lumii. C\u0103 pizma au pierdut pre mul\u021bi b\u0103rba\u021bi f\u0103r de vin\u0103, ca \u0219i acesta. C\u0103ci era ajutor cre\u0219tinilor \u0219i sta tare ca un viteaz bun pentru ei, c\u00e2t f\u0103cuse pre turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu vrea binele neamului cre\u0219tinesc, nu l-au l\u0103sat, ci iat\u0103 c\u0103 me\u0219ter\u0219ugurile lui au \u00eentrat prin inima celor r\u0103i hicleni, p\u00e2n \u00eel deter\u0103 \u0219i mor\u021bii. \u0218i r\u0103maser\u0103 cre\u0219tinii \u0219i mai v\u00e2rtos \u021aara Rum\u00e2neasc\u0103, s\u0103raci de d\u00e2nsul\u201d. Ce \u00een\u021belegem din acest izvor? C\u0103 domnul a fost luat complet prin surprindere, c\u0103 au ac\u021bionat invidia \u0219i comploturile, c\u0103 a fost r\u0103pus de oameni vicleni (pref\u0103cu\u021bi), c\u0103 paguba cea mare era pentru Cre\u0219tin\u0103tate \u0219i pentru rom\u00e2ni (\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103), nu pentru inamici, care jubilau.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Impact negativ, impact pozitiv<\/p>\n

– Ce impact a avut asasinarea lui Mihai Viteazul asupra rom\u00e2nilor din cele trei forma\u021biuni statale: Transilvania, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova? Pe prima se b\u0103teau rom\u00e2nii, austriecii, ungurii, turcii. Pe a doua turcii, rom\u00e2nii… Pe a treia rom\u00e2nii, turcii, polonezii. Ce nebunie! E de mirare cum de au reu\u0219it str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri s\u0103 ne lase mo\u0219tenire o \u021aar\u0103 \u0219i o limb\u0103!\u00a0<\/p>\n

– A fost un impact mare \u0219i, iar\u0103\u0219i paradoxal, nu doar negativ. Sigur, rom\u00e2nii ardeleni au pierdut enorm, fiindc\u0103 a \u00eenceput o perioad\u0103 de adev\u0103rat\u0103 prigoan\u0103 contra lor. Izvoarele spun c\u0103 nenorocirea Transilvaniei, adic\u0103 a nobilimii \u0219i a st\u0103rilor \u00een general, venise de la Mihai \u0219i de la rom\u00e2nii extracarpatici. Prin urmare, toate leg\u0103turile peste Carpa\u021bi trebuiau rupte, picior de \u201epop\u0103\u201d rom\u00e2nesc s\u0103 nu se mai vad\u0103 prin Ardeal, rom\u00e2nii locali care fuseser\u0103 al\u0103turi de voievod trebuiau prin\u0219i \u0219i pedepsi\u021bi etc. Cumva, faptele sunt explicabile: Mihai legalizase uzul limbii rom\u00e2ne (al\u0103turi de latin\u0103, maghiar\u0103, german\u0103) \u00een Transilvania, scutise pe preo\u021bii rom\u00e2ni de robot\u0103, ridic\u00e2nd-i cumva din starea de iob\u0103gie (ca s\u0103 fie egali cu preo\u021bii na\u021biunilor recunoscute), d\u0103duse drept la p\u0103\u0219unat turmelor din satele rom\u00e2ne\u0219ti \u00een hotarul satelor s\u0103se\u0219ti \u0219i ungure\u0219ti, pusese dreg\u0103tori rom\u00e2ni \u00een conducerea \u021b\u0103rii \u0219i \u00een fruntea cet\u0103\u021bilor, sprijinise masiv Biserica ortodox\u0103 a rom\u00e2nilor etc. Era acuzat direct c\u0103 preg\u0103tise intrarea sa \u00een Transilvania cu mult timp \u00eenainte, \u201eprin tainica lucrare a preo\u021bilor s\u0103i care se numesc c\u0103lug\u0103ri\u201d \u0219i c\u0103 rom\u00e2nii din Transilvania se ridicaser\u0103 contra nobililor \u00een 1599-1600, \u201em\u00e2na\u021bi de \u00eencrederea c\u0103 aveau un domn din neamul lor\u201d. Dar, dup\u0103 moartea lui Mihai, pentru vreo trei decenii, presiunea turcilor asupra \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne avea s\u0103 se reduc\u0103 substan\u021bial, de teama unor noi revolte ale \u201eghiaurilor\u201d valahi, \u00eenc\u00e2t chiar obliga\u021biile acestor \u021b\u0103ri fa\u021b\u0103 de Poart\u0103 s-au redus mult.<\/p>\n

Capul – la m\u0103n\u0103stire, trupul – gol \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103<\/p>\n

– Bune \u0219i nebune. Acum, se \u0219tie ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale voievodului rom\u00e2n? Capul ar fi ajuns la M\u0103n\u0103stirea Dealu, dar restul? Ori cu r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele apropia\u021bilor lui Mihai Viteazul?<\/p>\n

– Toate izvoarele de-atunci spun destul de clar c\u0103 un Turturea paharnic a luat cu grij\u0103 capul voievodului \u0219i l-a dus la M\u0103n\u0103stirea Dealu, de l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i c\u0103 trupul i-a r\u0103mas \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, \u201epe C\u00e2mpul Tordei\u201d (l\u00e2ng\u0103 Turda \u0219i nu \u00een localitatea C\u00e2mpia Turzii, cum se mai spune c\u00e2teodat\u0103), fiind apoi \u00eengropat acolo de c\u00e2\u021biva credincio\u0219i. Acolo s-a ridicat \u00een epoc\u0103 \u201eo capel\u0103 pentru pomenire\u201d (prin grija Doamnei Stanca \u0219i a unor credincio\u0219i), care a fost distrus\u0103 ulterior de reprezentan\u021bii nobilimii, ca s\u0103 \u0219tearg\u0103 urma evenimentului (a\u0219a de ru\u0219inos pentru nobilime). S-a spus mai recent c\u0103 \u0219i trupul ar fi fost dus \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de c\u0103tre Doamna Stanca (de c\u0103tre oamenii ei) \u0219i c\u0103 s-ar afla la M\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni (\u00een jude\u021bul Teleorman). Am mari \u00eendoieli, din mai multe motive. Transportul unui mort, \u00een acele timpuri, pe o distan\u021b\u0103 a\u0219a de lung\u0103 dura s\u0103pt\u0103m\u00e2ni bune \u0219i era, practic, \u00een c\u0103ldura de august, imposibil de f\u0103cut. De asemenea, Doamna nu avea atunci nici mari posibilit\u0103\u021bi financiare ca s\u0103 asigure un asemenea transport. Abia capul voievodului a putut fi transportat, \u0219i el cu mari sacrificii. Dar azi sunt posibilit\u0103\u021bi de a afla adev\u0103rul, prin prelevarea de urme de ADN din capul voievodului \u0219i din trupul aflat la Pl\u0103viceni. Este o opera\u021biune delicat\u0103, dar se poate face mai u\u0219or ca alt\u0103dat\u0103.\u00a0\u00a0<\/p>\n

P\u0103rinte al Patriei\u00a0<\/p>\n

– S-a p\u0103strat memoria cultural\u0103 a locului unde se crede c\u0103 a fost ucis domnitorul rom\u00e2n? Ce se g\u0103se\u0219te ast\u0103zi acolo?\u00a0<\/p>\n

– Capela, cum ziceam, nu mai este. Dar este, din 2002, M\u0103n\u0103stirea Mihai Vod\u0103, ridicat\u0103 sub p\u0103storirea \u00cenaltpreasfin\u021bitului Mitropolit Bartolomeu, al Clujului. A\u0219ez\u0103m\u00e2ntul este loc de \u00eenchin\u0103ciune, dar \u0219i loc al memoriei pentru marele domn, ap\u0103r\u0103tor al Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii \u0219i unificator care a fost Mihai Vod\u0103 Viteazul.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

– Sunte\u021bi istoric din drag de istorie, stimate Domnule Ioan-Aurel Pop, de aceea vin \u0219i v\u0103 \u00eentreb la final: ce impresie v-a f\u0103cut \u0219i \u00eenc\u0103 v\u0103 face acest personaj istoric: Mihai Viteazul?\u00a0<\/p>\n

– Mihai Viteazul este mai mult dec\u00e2t un personaj istoric. El este un erou na\u021bional al rom\u00e2nilor, un \u201ep\u0103rinte al patriei\u201d. El nu a f\u0103cut Rom\u00e2nia, nici nu a inten\u021bionat acest lucru \u0219i nici nu ar fi putut face atunci, la 1600, Rom\u00e2nia. Dar a reu\u0219it un lucru extraordinar: s\u0103 demonstreze st\u0103rilor (na\u021biunilor) transilvane c\u0103 \u021bara se poate transforma din etnic (majoritar) rom\u00e2neasc\u0103, cum era, \u00een politic rom\u00e2neasc\u0103, cum avea s\u0103 fie. Prin aceasta, Mihai a trasat linia directoare pentru viitor. Azi, Transilvania reprezint\u0103 cam 40% din popula\u021bia \u0219i teritoriul Rom\u00e2niei, ceea ce nu este pu\u021bin lucru. Nicolae B\u0103lcescu a \u00een\u021beles aceasta pe la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea, c\u00e2nd a scris \u201eRom\u00e2nii supt Mihai Voievod Viteazul\u201d \u0219i c\u00e2nd scoate Ardealul \u00een centrul aten\u021biei, \u00een cuvinte memorabile: \u201ePe culmea cea mai \u00eenalt\u0103 a Mun\u021bilor Carpa\u021bi, se \u00eentinde o \u021bar\u0103 m\u00e2ndr\u0103 \u0219i binecuv\u00e2ntat\u0103 \u00eentre toate de Domnul pe p\u0103m\u00e2nt …\u201d. Mihai a fost un cre\u0219tin ap\u0103r\u0103tor al credin\u021bei noastre r\u0103s\u0103ritene \u0219i rezistent la ispita p\u0103r\u0103sirii credin\u021bei, dar a fost \u0219i un rom\u00e2n, cu clar\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 de rom\u00e2n. Cine zice altminteri \u201epescuie\u0219te \u00een ape tulburi\u201d, cu scopuri dubioase. Toate popoarele au astfel de personalit\u0103\u021bi \u00een istoria lor. Ele intr\u0103, de regul\u0103, nu numai \u00een istorie, ci \u0219i \u00een legend\u0103. Mihai, la noi, la rom\u00e2ni, nu este un mit, fiindc\u0103 nu seam\u0103n\u0103 cu zeii \u0219i nu face minuni, dar este un erou legendar, ca \u0219i \u0218tefan cel Mare. Fire\u0219te, Mihai nu a fost un sf\u00e2nt, ci un om, cu p\u0103cate omene\u0219ti, ca to\u021bi oamenii. A f\u0103cut, dup\u0103 gustul nostru de azi, \u0219i gre\u0219eli. Dar exemplul lui de lupt\u0103tor a r\u0103mas, ca \u0219i apelul lui la \u201erestituirea Daciei\u201d, cum voiser\u0103 Matia Corvin \u0219i \u0218tefan cel Mare \u0219i cum se l\u0103comiser\u0103 unii principi din familia B\u00e1thory. Fa\u021b\u0103 de Batore\u0219ti, Mihai a schimbat sensul etnic \u0219i confesional: principii unguri voiau o \u201eDacie\u201d maghiar\u0103, pe c\u00e2nd Mihai voia o \u201eDacie\u201d rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i nici m\u0103car curat rom\u00e2neasc\u0103, ci cu egalitate rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre na\u021biunile \u0219i confesiunile cele vechi. Prin aceasta, Mihai a fost \u0219i un vizionar pe care, pe bun\u0103 dreptate, rom\u00e2nii l-au a\u0219ezat, ca simbol na\u021bional, la temelia Rom\u00e2niei unite \u0219i moderne.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i:\u00a0Fiul unui c\u0103r\u0103u\u0219 a pus la cale uciderea lui Mihai Viteazul. R\u0103d\u0103cinile numelui Basta\u00a0<\/a><\/p>\n

425 de ani se vor fi \u00eemplinit \u00een 9\/19 august 2026 de la asasinarea lui Mihai Viteazul.<\/p>\n

Mihai st\u00e2rnise invidia unor protagoni\u0219ti din zon\u0103, precum nobilimea ungar\u0103 transilv\u0103nean\u0103, Polonia, elemente de la curtea habsburgic\u0103, generalul George Basta, Movile\u0219tii din Moldova, ca s\u0103 nu mai vorbim de Otomani. \u2013 Ioan-Aurel Pop, istoric<\/p>\n

Mihai dob\u00e2ndise brusc, din nou, un \u201emare capital politic\u201d (cum s-ar spune azi) \u0219i amenin\u021ba s\u0103 pun\u0103 iar m\u00e2na nu numai pe Transilvania, ci \u0219i pe principatele extracarpatice. Ba chiar aproape le ob\u021binuse. – Ioan-Aurel Pop, istoric<\/p>\n

Unele cercet\u0103ri noi (f\u0103cute de istoricul Tudor S\u0103l\u0103gean) arat\u0103 c\u0103 principele rom\u00e2n de\u021binea \u0219i o mare sum\u0103 de bani \u2013 imens\u0103 pentru acele timpuri \u2013 \u0219i foarte necesar\u0103 inamicilor lui \u0219i dorit\u0103 de ei. Prin urmare, mai multe \u201estele\u201d potrivnice se aliniaser\u0103 \u00een august 1601 contra voievodului. – Ioan-Aurel Pop, academician<\/p>\n

Tr\u0103darea era \u0219i atunci la ordinea zilei. Banul \u0219i promisiunile de \u00eenalte func\u021bii cump\u0103rau aproape pe oricine. Mihai a fost prea \u00eencrez\u0103tor \u00een mercenarii s\u0103i \u0219i, probabil, se certase \u0219i cu unii dintre rom\u00e2nii lui din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. – Ioan-Aurel Pop, istoric<\/p>\n

Azi sunt posibilit\u0103\u021bi de a afla adev\u0103rul, prin prelevarea de urme de ADN din capul voievodului \u0219i din trupul aflat la Pl\u0103viceni. Este o opera\u021biune delicat\u0103, dar se poate face mai u\u0219or ca alt\u0103dat\u0103. – Ioan-Aurel Pop, academician<\/p>\n

Mihai nu a f\u0103cut Rom\u00e2nia, nici nu a inten\u021bionat acest lucru \u0219i nici nu ar fi putut face atunci, la 1600, Rom\u00e2nia. Dar a reu\u0219it un lucru extraordinar: s\u0103 demonstreze c\u0103 \u021bara se poate transforma din etnic (majoritar) rom\u00e2neasc\u0103, cum era, \u00een politic rom\u00e2neasc\u0103, cum avea s\u0103 fie. – Ioan-Aurel Pop, istoric<\/p>\n

Cite\u0219te pe Antena3.ro<\/p>\n

\"Imagini
\n Imagini spectaculoase. Barajul Le\u0219u, construit \u00een anii \u201970, a fost reabilitat. Are acum o scar\u0103 pentru pe\u0219ti \u0219i insule plutitoare<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"– Jurnalul: Stimate Domnule Profesor Ioan-Aurel Pop, s-au adunat, \u00een aceast\u0103 var\u0103, 425 de ani de la asasinarea…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":266936,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[17950,1312,32,33,31,36,37,27,34,35,40344,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-266935","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-asasinare","tag-bani","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-mihai-viteazul","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117116386215576482","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/266935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=266935"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/266935\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/266936"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=266935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=266935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=266935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}