![\"Defileul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787376189_638_index.jpeg\")
<\/p>\nTimp de secole, roiurile mu\u0219tei de Golubac au provocat panic\u0103 \u00een a\u0219ez\u0103rile de pe Dun\u0103re, f\u0103c\u00e2nd mii de victime printre animalele localnicilor. Marile roiuri de insecte au disp\u0103rut de aproape \u0219ase decenii. <\/p>\n
<\/p>\n
Cazanele Dun\u0103rii, unul dintre locurile unde vie\u021buiau roiurile de mu\u0219te Foto: Daniel Gu\u021b\u0103, ADEV\u0102RUL<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Drumul Na\u021bional 6, \u00eentre Drobeta-Turnu Severin \u0219i Or\u0219ova, continuat de DN57 spre Moldova Nou\u0103 \u0219i Bazia\u0219, \u00eenso\u021be\u0219te \u00eendeaproape Dun\u0103rea pe una dintre cele mai spectaculoase por\u021biuni ale cursului ei. Traseul trece prin Por\u021bile de Fier \u0219i Clisura Dun\u0103rii, locuri istorice \u0219i legendare ale Rom\u00e2niei, impresionante \u0219i prin peisajul s\u0103lbatic al mun\u021bilor oglindi\u021bi \u00een apele lacului de acumulare Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n
Drumul spectaculos de pe Dun\u0103re, dar aten\u021bie la insecte <\/p>\n
Vechiul drum de pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii dateaz\u0103 din timpuri str\u0103vechi. Potrivit istoricilor, la \u00eenceputul secolului al II-lea, armatele \u00eemp\u0103ratului Traian au d\u0103ltuit \u00een st\u00e2ncile abrupte o parte a c\u0103ii care avea s\u0103 ajung\u0103 la podul de la Drobeta, leg\u00e2nd provincia Dacia de teritoriile romane aflate la sud de Dun\u0103re. <\/p>\n
Un alt drum faimos a fost amenajat \u00een zona Or\u0219ovei \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. \u00centre 1834 \u0219i 1846, contele Istv\u00e1n Sz\u00e9chenyi a coordonat construirea pe malul Dun\u0103rii unui drum de peste 120 de kilometri, t\u0103iat \u00een st\u00e2nc\u0103 pentru a facilita transportul \u00een zonele unde naviga\u021bia era dificil\u0103. \u0218oseaua actual\u0103 a fost construit\u0103 \u00een anii \u201960, la o cot\u0103 mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t vechile c\u0103i de comunica\u021bie, acoperite de apele Dun\u0103rii. <\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Din numeroasele locuri de popas de pe marginea ei, c\u0103l\u0103torii pot admira fluviul \u00een unele dintre cele mai spectaculoase sectoare ale sale, m\u0103rginit de mun\u021bii abrup\u021bi de pe malurile rom\u00e2nesc \u0219i s\u00e2rbesc.<\/p>\n
\u00cens\u0103, mai ales seara, cei care r\u0103m\u00e2n pe maluri au de \u00eenfruntat un pericol aproape nev\u0103zut. Insecte minuscule, atrase de oameni \u0219i animale, pot l\u0103sa numeroase \u00een\u021bep\u0103turi. <\/p>\n
\u00cen serile de var\u0103, este suficient ca turi\u0219tii s\u0103 petreac\u0103 doar c\u00e2teva minute aproape de fluviu pentru a deveni \u021binta musculi\u021belor \u0219i \u021b\u00e2n\u021barilor, ale c\u0103ror \u00een\u021bep\u0103turi pot provoca s\u00e2nger\u0103ri \u0219i umfl\u0103turi. Insectele au fost din cele mai vechi timpuri du\u0219mani greu de \u00eenfruntat ai localnicilor. P\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201960, \u00eens\u0103, problemele provocate de ele puteau c\u0103p\u0103ta propor\u021bii dramatice. <\/p>\n
Cum s-au oprit invaziile mu\u0219telor <\/p>\n
Timp de secole, roiurile de musculi\u021be au terorizat prim\u0103vara \u0219i vara comunit\u0103\u021bile dun\u0103rene, iar uneori invaziile lor s-au extins p\u00e2n\u0103 la zeci de kilometri de fluviu.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Roiurile uria\u0219e provocau moartea animalelor r\u0103mase f\u0103r\u0103 ap\u0103rare, le provocau oamenilor r\u0103ni grave \u0219i puteau face via\u021ba aproape imposibil\u0103 \u00een unele a\u0219ez\u0103ri. Autorit\u0103\u021bile \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eencercat s\u0103 le afle originea \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 metode de combatere, mult\u0103 vreme f\u0103r\u0103 rezultate decisive.<\/p>\n
Totul a \u00eenceput s\u0103 se schimbe \u00een urm\u0103 cu aproape \u0219ase decenii, odat\u0103 cu amenajarea lacului de acumulare Por\u021bile de Fier I, parte a Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I. La 14 august 1969 a fost pus\u0103 \u00een func\u021biune ecluza rom\u00e2neasc\u0103, primul obiectiv al sistemului, iar ridicarea treptat\u0103 a nivelului Dun\u0103rii a schimbat treptat peisajul defileului. <\/p>\n
Apele au inundat a\u0219ez\u0103rile de pe maluri, dar \u0219i pe\u0219terile \u0219i st\u00e2nc\u0103riile \u00een care se dezvoltau coloniile musculi\u021bei de Golubac (Simulium colombaschense), iar dispari\u021bia acestor habitate a redus drastic marile invazii care, timp de secole, au f\u0103cut victime \u00een regiunile dun\u0103rene.<\/p>\n
Un studiu publicat \u00een 2016 despre Simulium colombaschense arat\u0103 c\u0103 marile popula\u021bii ale insectei erau str\u00e2ns legate de apele repezi ale Dun\u0103rii din zona Por\u021bilor de Fier, unde larvele g\u0103seau condi\u021bii foarte favorabile de dezvoltare. <\/p>\n
Cercet\u0103torii au analizat evolu\u021bia speciei \u0219i felul \u00een care transformarea fluviului a schimbat radical habitatul care \u00eei permisese s\u0103 se \u00eenmul\u021beasc\u0103 \u00een asemenea propor\u021bii.<\/p>\n
\u201eSimulium colombaschense a fost c\u00e2ndva at\u00e2t de abundent\u0103 \u00eenc\u00e2t femelele hematofage au provocat moartea a aproape 22.000 de animale domestice \u00eentr-un singur an\u201d, ar\u0103tau autorii studiului. <\/p>\n
Din cauza impactului uria\u0219 asupra vitelor, specia a r\u0103mas \u00een literatura de specialitate drept una dintre cele mai distructive mu\u0219te negre cunoscute. Amenajarea hidroenergetic\u0103 a Por\u021bilor de Fier a schimbat \u00eens\u0103 regimul apelor. Formarea lacului de acumulare a redus viteza curen\u021bilor \u0219i a modificat condi\u021biile de care depindeau larvele, iar marile popula\u021bii care generaser\u0103 invaziile din trecut s-au pr\u0103bu\u0219it. <\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Mu\u0219tele care f\u0103ceau \u021binuturile de la Dun\u0103re greu de locuit <\/p>\n
Povestea mu\u0219telor de pe Dun\u0103re a devenit cunoscut\u0103 mai ales \u00een secolul al XVIII-lea, dup\u0103 ce Banatul a intrat sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Habsburgic, \u00een urma P\u0103cii de la Passarowitz din 1718. Noua administra\u021bie a \u00eenceput s\u0103 cerceteze \u0219i s\u0103 descrie regiunea, iar printre fenomenele neobi\u0219nuite care au atras aten\u021bia c\u0103l\u0103torilor \u0219i c\u0103rturarilor s-au num\u0103rat invaziile mu\u0219tei columbace.<\/p>\n
Una dintre cele mai cunoscute m\u0103rturii \u00eei apar\u021bine c\u0103rturarului vene\u021bian Francesco Griselini (1717\u20131787), care a petrecut mai mul\u021bi ani \u00een Banat \u0219i a descris fenomenul \u00een lucrarea sa \u201e\u00cencercare de istorie politic\u0103 \u0219i natural\u0103 a Banatului Timi\u0219oarei\u201d, publicat\u0103 \u00een 1780. Griselini ar\u0103ta c\u0103 insectele ap\u0103reau \u00een roiuri uria\u0219e, asem\u0103n\u0103toare de la distan\u021b\u0103 unor nori de fum, \u0219i atacau mai ales animalele domestice. \u00cen toamna anului 1776, un asemenea roi a fost observat chiar \u00een apropierea Timi\u0219oarei.<\/p>\n
\u201e\u00cen num\u0103r nespus de mare, se n\u0103pustesc aceste insecte, f\u0103r\u0103 deosebire, asupra boilor, vacilor, cailor, oilor, caprelor \u0219i porcilor. Zadarnic \u00eencearc\u0103 bietele animale s\u0103 se apere de aceast\u0103 pacoste, prin s\u0103rituri puternice \u0219i b\u0103t\u00e2nd aerul cu coada. \u00cen cele din urm\u0103 cad moarte, fie chiar \u00een timpul atacului, fie la 3\u20134 ore dup\u0103 aceea, sau cel mai t\u00e2rziu \u00een noaptea urm\u0103toare\u201d, relata Griselini.<\/p>\n
C\u0103rturarul consemna \u0219i credin\u021ba r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 printre locuitorii Clisurii c\u0103 roiurile ar fi pornit din cr\u0103p\u0103turile mun\u021bilor din apropierea cet\u0103\u021bii Golubac, de pe malul s\u00e2rbesc al Dun\u0103rii.<\/p>\n
\u201eSe crede de obicei c\u0103 aceste mu\u0219te \u00ee\u0219i fac apari\u021bia din anumite cr\u0103p\u0103turi ale mun\u021bilor de pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, de l\u00e2ng\u0103 Golubac, de unde, \u00eempr\u0103\u0219tiindu-se, \u00ee\u0219i iau zborul \u00een nenum\u0103rate roiuri, at\u00e2t \u00een Serbia, c\u00e2t \u0219i \u00een Banat \u0219i \u00een provinciile \u00eenvecinate\u201d, scria Griselini.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Insectele care chinuiau vitele <\/p>\n
Fenomenul a atras aten\u021bia mai multor c\u0103l\u0103tori \u0219i naturali\u0219ti ai secolului al XVIII-lea. Ignaz von Born, care a str\u0103b\u0103tut Banatul \u00een 1770, consemna at\u00e2t apari\u021bia roiurilor, c\u00e2t \u0219i legenda care le lega de st\u00e2ncile de l\u00e2ng\u0103 Golubac.<\/p>\n
\u201eInsectele care prim\u0103vara ies de sub o st\u00e2nc\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Columbacz, la marginea st\u0103p\u00e2nirilor turce\u0219ti, \u0219i care le chinuiesc puternic turmele sunt, dup\u0103 credin\u021ba lor, v\u0103rsate de diavol. Se spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Gheorghe i-ar fi t\u0103iat capul \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 de sub acea st\u00e2nc\u0103\u201d, relata Ignaz von Born.<\/p>\n
C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, naturalistul Giovanni Antonio Scopoli a publicat un studiu despre mu\u0219tele columbace, numindu-l \u201eDespre o specie de insecte d\u0103un\u0103toare, numite mu\u0219tele columbace, care provoac\u0103 mari pagube boilor, oilor, caprelor, porcilor \u0219i cailor din Serbia, Banatul Timi\u0219oarei \u0219i vestul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. <\/p>\n
Mega-construc\u021biile antice din Por\u021bile de Fier, \u00eenghi\u021bite de Dun\u0103re. Secretul primului canal navigabil, \u00eenfiin\u021bat de romani \u00een Dacia <\/a><\/p>\n Scopoli a descris \u0219i \u0219tiin\u021bific insecta, c\u0103reia i-a dat numele Oestrus columbacensis. \u00cen ciuda reputa\u021biei sale de temut, musca de Golubac era o insect\u0103 minuscul\u0103, de numai c\u00e2\u021biva milimetri, cu corp scurt \u0219i robust, \u00eenchis la culoare, torace bombat \u0219i aripi late. Asem\u0103n\u0103toare unei musculi\u021be negre, femela era \u00eens\u0103 un consumator de s\u00e2nge agresiv, capabil\u0103 s\u0103 provoace r\u0103ni prin numeroasele mu\u0219c\u0103turi.<\/p>\n Francesco Griselini nota c\u0103 mu\u0219tele acopereau rapid p\u0103r\u021bile corpului lipsite de p\u0103r, p\u0103trundeau \u00een n\u0103rile \u0219i urechile animalelor, \u00een jurul ochilor \u0219i \u00een alte zone sensibile. Vitele \u00eencercau s\u0103 scape prin s\u0103rituri \u0219i lovituri de coad\u0103, fugeau \u00eennebunite \u0219i uneori se aruncau \u00een ap\u0103.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u201eDurerile provocate erau cumplite, fiind exprimate prin r\u0103gete, mugete, gui\u021b\u0103ri, nechez\u0103ri, beh\u0103iri \u0219i prin fug\u0103 nebun\u0103, chiar prin aruncarea \u00een ap\u0103. Animalele mureau ori \u00een timpul atacului, ori la 3\u20134 ore dup\u0103 aceea sau cel mai t\u00e2rziu \u00een cursul nop\u021bii urm\u0103toare\u201d, relata Francesco Griselini. <\/p>\n Pentru a-\u0219i ap\u0103ra animalele, \u021b\u0103ranii aprindeau focuri mari de paie, \u00een jurul c\u0103rora animalele se adunau instinctiv, deoarece fumul alunga insectele. P\u0103r\u021bile expuse ale corpului vitelor erau unse sau sp\u0103late cu fiertur\u0103 de pelin, iar un medic al epocii recomanda \u0219i fiertura din frunze de nuc.<\/p>\n Peste 16.000 de animale ar fi pierit \u00een 1923 <\/p>\n Rel\u0103rile despre marile invazii au continuat \u0219i \u00een secolele urm\u0103toare. \u00cen 1893, revista \u201eFamilia\u201d descria musca de Golubac ca pe o insect\u0103 de numai circa patru milimetri, negricioas\u0103 \u0219i cu aripi transparente, preciz\u00e2nd c\u0103 femelele erau cele care se hr\u0103neau cu s\u00e2ngele animalelor.<\/p>\n \u201eMuieru\u0219cele mu\u0219telor sunt cele rele, ele sug s\u00e2nge din animale, p\u00e2n\u0103 ce b\u0103rb\u0103tu\u0219ii nu \u00eempung niciodat\u0103. Larvele (forma\u021biunile din ou\u0103) tr\u0103iesc sau pe vegetabile (plante), sau \u00een ap\u0103, \u0219i pentru aceasta sunt foarte stric\u0103cioase animalelor, c\u00e2t nu se pot p\u0103zi din destul. Muieru\u0219ca ou\u0103 cam 300 de ou\u0103 pe plant\u0103 ori \u00een ap\u0103; din ou\u0103 se fac larvele, iar din larve, \u00een 4\u20135 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ies musculi\u021bele\u201d, scria revista \u201eFamilia\u201d \u00een 1893.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Anul 1923 a r\u0103mas \u00een istorie printr-una dintre cele mai devastatoare invazii, c\u00e2nd roiurile de mu\u0219te columbace s-au r\u0103sp\u00e2ndit mult dincolo de zona Dun\u0103rii, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een jude\u021bele D\u00e2mbovi\u021ba \u0219i Bihor. Naturalistul Ion Simionescu amintea c\u0103 peste 16.000 de animale domestice ar fi pierit \u00een Rom\u00e2nia \u00een acel an din cauza atacurilor insectelor.<\/p>\n Ziarul \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d a descris pe larg, \u00een 1923, dezastrul provocat de \u201emusca otr\u0103vit\u0103\u201d \u00een \u0219esul oltenesc al Dun\u0103rii, unde animalele mureau \u00een num\u0103r mare din cauza atacurilor insectelor. Publica\u021bia amintea c\u0103 fenomenul nu era unul nou, ci se repeta periodic de foarte mult timp.<\/p>\n \u201eRoiurile ies prim\u0103vara din pe\u0219ter\u0103 \u2013 nu \u00eens\u0103 \u00een to\u021bi anii \u2013 sub forma unui glob de m\u0103rimea unui pepena\u0219, izbucnind afar\u0103 cu mare iu\u021beal\u0103 \u0219i \u00eempr\u0103\u0219tiindu-se apoi \u00een diferite direc\u021bii\u201d, informa ziarul \u00een 1923.<\/p>\n \u00cen satele din Mehedin\u021bi \u0219i din alte zone afectate, \u00een perioadele \u00een care ap\u0103reau roiurile, vitele erau \u021binute \u00een grajduri, iar la muncile c\u00e2mpului \u021b\u0103ranii aprindeau tizic sau b\u0103ligar pentru ca fumul s\u0103 \u00eendep\u0103rteze insectele. P\u0103r\u021bile sensibile ale animalelor erau unse cu dohot, petrol lampant ori cu zeam\u0103 din frunze de nuc, pelin sau tutun.<\/p>\n \u201eLa car sau la plug, \u021b\u0103ranii leag\u0103 sub jug \u0219i la oi\u0219te c\u00e2te o c\u0103ldare cu b\u0103ligar aprins. Fumul alung\u0103 musca \u0219i vitele sunt astfel sc\u0103pate la c\u00e2mp\u201d, nota \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d.<\/p>\n Caii erau proteja\u021bi cu traiste umplute cu rumegu\u0219 \u00eembibat \u00een p\u0103cur\u0103 \u0219i gaz, iar \u00een grajduri se aprindea b\u0103ligar pentru a \u021bine roiurile la distan\u021b\u0103.<\/p>\n M\u0103surile erau rudimentare, dar presa vremii le considera eficiente. \u00cen Mehedin\u021bi, unde oamenii erau obi\u0219nui\u021bi cu fenomenul, ziarul sus\u021binea chiar c\u0103 pierderea unei vite din cauza mu\u0219tei devenise un motiv de batjocur\u0103 pentru proprietarul care nu luase m\u0103suri de protec\u021bie.<\/p>\n \u201eDe altfel, grija \u0219i b\u0103taia de cap nu \u021bin mult, c\u0103ci, din fericire, via\u021ba acestor mu\u0219te este foarte scurt\u0103, numai de opt zile\u201d, mai informa ziarul.<\/p>\n Traian Lalescu descria \u201emusca iadului\u201d <\/p>\n Tot \u00een 1923, savantul Traian Lalescu scria despre musca de Golubac, pe care o numea \u201emusca iadului\u201d, \u0219i despre pagubele provocate de invaziile acesteia \u00een Banat \u0219i Oltenia. El ar\u0103ta c\u0103, \u00een anii obi\u0219nui\u021bi, fenomenul r\u0103m\u00e2nea mai ales \u00een zona Dun\u0103rii, \u00eens\u0103 \u00een 1923 roiurile ajunseser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Bihor \u0219i Arge\u0219. Lalescu amintea de invaziile din 1785, 1813 \u0219i 1865, c\u00e2nd mu\u0219tele columbace ar fi omor\u00e2t mii de vite \u00een Banat \u0219i Ardeal.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Savantul descria apari\u021bia lor mai ales \u00een a doua jum\u0103tate a lunii aprilie \u0219i la \u00eenceputul lunii mai, c\u00e2nd insectele porneau \u00een c\u0103utarea s\u00e2ngelui animalelor.<\/p>\n \u201e\u00cen num\u0103r imens, adev\u0103ra\u021bi nori n\u0103v\u0103litori, ele se \u00eendreapt\u0103 \u00een linie dreapt\u0103 spre sate \u0219i se abat asupra vitelor \u00eengrozite, \u00een\u021bep\u00e2ndu-le pielea \u00een p\u0103r\u021bile neacoperite, la ochi, la urechi, \u00een n\u0103ri, \u00een p\u0103r\u021bile genitale \u0219.a.m.d.\u201d, scria Traian Lalescu.<\/p>\n Potrivit omului de \u0219tiin\u021b\u0103, vechea credin\u021b\u0103 c\u0103 roiurile proveneau din pe\u0219terile Dun\u0103rii <\/a>nu mai era atunci de actualitate.<\/p>\n
![\"Pe\u0219terea](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787376189_959_index.jpeg\")
<\/p>\n