![\"Semnarea](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787479030_613_index.jpeg\")
<\/p>\nPe 23 august 1939 a fost semnat\u00a0Pactul Ribbentrop – Molotov, care a deschis calea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Tot pe 23 august s-au n\u0103scut Andrei Ple\u0219u \u0219i Paul Surugiu-Fuego.<\/p>\n
<\/p>\n
Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov FOTO: AFP <\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
1939: A fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov <\/p>\n
La 23 august 1939, Germania Nazist\u0103 \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care con\u021binea un protocol secret privind \u00eemp\u0103r\u021birea Europei de Est \u0219i Centrale \u00eentre cele dou\u0103 mari puteri.<\/p>\n
Pactul de neagresiune dintre Germania nazist\u0103 \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, semnat la 23 august 1939, reprezint\u0103 poate cea mai mare \u201esurpriz\u0103\u201c geo-politic\u0103 din istoria modern\u0103. Dou\u0103 regimuri totalitare, a c\u0103ror existen\u0163\u0103 se justifica prin \u00eenfr\u00e2ngerea celuilalt, \u00ee\u015fi str\u00e2ngeau m\u00e2inile deasupra unei Europe pentru care vestea a c\u0103zut ca o \u201elovitur\u0103 de m\u0103ciuc\u0103\u201c, dup\u0103 cum avea s\u0103 noteze Carol al II-lea \u00een jurnalul s\u0103u, \u00een iunie 1940, c\u00e2nd sovieticii au revendicat Basarabia.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la 23 august 1939, propaganda de uz intern din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri ar\u0103ta c\u0103 cealalt\u0103 parte reprezint\u0103 principalul du\u015fman care pune \u00een discu\u0163ie existen\u0163a statului. \u00centregul sistem de alian\u0163e la nivel european \u015fi mondial pleca de la premisa c\u0103 cele dou\u0103 regimuri totalitare nu ar putea fi niciodat\u0103 aliate.<\/p>\n
Actul semnat de cele dou\u0103 state era unul clasic de neagresiune, care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri s\u0103 se consulte \u00een cazul \u00een care ap\u0103reau disensiuni \u015fi s\u0103 nu se recurg\u0103 la for\u0163\u0103 militar\u0103. <\/p>\n
Un alt punct important era acela c\u0103, dac\u0103 una dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i semnatare era \u00een r\u0103zboi cu o a treia parte, cealalt\u0103 trebuia s\u0103-\u015fi proclame neutralitatea. Totodat\u0103, niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alian\u0163e ce era \u201e\u00eendreptat\u0103 \u00een mod direct sau indirect \u00eempotriva celeilalte\u201c.<\/p>\n
![\"Pactul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787479030_896_index.jpeg\")
<\/p>\n
Pactul Ribbentrop \u2013 Molotov FOTO: AFP <\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
R\u0103mas \u00een istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop \u2013 Molotov, documentul a fost, \u00eens\u0103 \u00een realitate un pact \u00eentre Hitler \u015fi Stalin. Joachim von Ribbentrop \u015fi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diploma\u0163ia celor dou\u0103 state. Semnarea tratatului la sf\u00e2r\u015fitul lunii august a fost o surpriz\u0103 imens\u0103 pentru guvernele occidentale.\u00a0\u00a0<\/p>\n
Acest pact a preg\u0103tit terenul pentru invazia Poloniei de c\u0103tre Germania \u0219i Uniunea Sovietic\u0103, declan\u0219\u00e2nd astfel cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Pactul a avut consecin\u021be devastatoare asupra \u021b\u0103rilor din regiune, inclusiv asupra Rom\u00e2niei, Poloniei \u0219i \u021b\u0103rilor baltice.<\/p>\n
Rom\u00e2nia, victim\u0103 a Pactului<\/p>\n
Rom\u00e2nia era, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1939, unul dintre pu\u0163inele state est-europene \u00een care mai exista \u00eenc\u0103, m\u0103car par\u0163ial, un regim democratic. Sistemul politic din Rom\u00e2nia se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea, care dorea s\u0103 instaureze un regim autoritar.Pe plan extern, Rom\u00e2nia avea rela\u0163ii foarte bune cu Marea Britanie \u015fi cu Fran\u0163a, \u00eens\u0103 foarte proaste cu Germania nazist\u0103 \u015fi cu Uniunea Sovietic\u0103. \u00centre Carol al II-lea \u015fi Adolf Hitler exista o antipatie vizibil\u0103, demonstrat\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea din iulie 1940, de la Berghof. <\/p>\n
Germania acuza \u00een acea perioad\u0103 Rom\u00e2nia c\u0103 \u00eentre\u0163inuse rela\u0163ii foarte bune, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, cu to\u0163i du\u015fmanii Reichului. Rela\u0163iile cu URSS erau de asemenea foarte proaste, ru\u015fii nerenun\u0163\u00e2nd niciodat\u0103 la ideea reanex\u0103rii Basarabiei.<\/p>\n
Decizie \u201econform firii rom\u00e2nilor\u201c<\/p>\n
Majoritatea istoricilor rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie s\u0103 ias\u0103 din con\u015ftiin\u0163a publicului \u015fi din dezbaterile publice.<\/p>\n
\u201e\u00cen fiecare an trebuie s\u0103 comemor\u0103m acest pact \u015fi s\u0103 ne amintim de victimele nazismului \u015fi ale comunismului\u201c, consider\u0103 istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.\u201ePactul dintre Hitler \u015fi Stalin a reprezentat la acea vreme o alian\u0163\u0103 a regimurilor totalitare \u00eempotriva democra\u0163iilor. \u00cen\u0163elegerea dintre cele dou\u0103 regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra \u00eentregii Europe, deci \u015fi asupra Rom\u00e2niei\u201c, este de p\u0103rere Cioroianu.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u00cen iunie 1940, ru\u015fii au adresat Rom\u00e2niei un ultimatum \u00een care solicitau \u00eenapoierea Basarabiei \u015fi cedarea p\u0103r\u0163ii de nord a Bucovinei. Era prima pierdere teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, survenit\u0103 \u00een urma \u00een\u0163elegerii dintre Stalin \u015fi Hitler. <\/p>\n
\u201eNu cred c\u0103 regele putea face atunci mai mult, \u015fi asta pentru c\u0103 el cuno\u015ftea firea poporului rom\u00e2n. Carol al II-lea a ac\u0163ionat conform cu firea poporului\u201c, crede Cioroianu.<\/p>\n
\u00cen lunile urm\u0103toare, Rom\u00e2nia avea s\u0103 mai piard\u0103 teritorii \u00een favoarea Ungariei<\/a> (Ardealul de Nord) \u015fi a Bulgariei (Cadrilaterul), dou\u0103 state ale c\u0103ror rela\u0163ie cu Germania nazist\u0103 era mult mai bun\u0103. La Tratatele de Pace de la Paris, din 1947, ce consfin\u0163eau \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia \u015fi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei, nu \u00eens\u0103 \u015fi Basarabia, nordul Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a. \u00cen prezent, nordul Bucovinei face parte din Ucraina, la fel \u015fi Her\u0163a, care este raion \u00een regiunea Cern\u0103u\u0163i. Dup\u0103 destr\u0103marea URSS, Rom\u00e2nia a fost primul stat care a recunoscut independen\u0163a Republicii Moldova.\u00a0\u00a0<\/p>\n 1943: S-a n\u0103scut Mircea Iorgulescu, critic \u015fi istoric literar <\/p>\n S-a n\u0103scut \u00een c\u0103tunul Scheau, comuna Valea C\u0103lug\u0103reasc\u0103, jude\u021bul Prahova. Este critic literar \u015fi eseist, colaborator permanent al Biroului din Paris (1989-1992), redactor (1992-95) \u0219i director adjunct al Serviciului rom\u00e2nesc al Europei Libere (1996-99), potrivit site-ului Europa Liber\u0103. A absolvit Facultatea de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (licen\u0163iat \u00een 1966).<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00centre 1968-1970, a fost redactor la ziarul Munca, iar \u00eentre 1971-1989, la Rom\u00e2nia literar\u0103. Din 1989 s-a stabilit la Paris, unde a lucrat ca jurnalist radiofonic la RFI \u0219i Radio Europa liber\u0103. La RFI a fost colaborator permanent \u00eentre 1989 \u015fi 1992, \u00een 1995 \u015fi din 2000 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, c\u00e2nd a fost pensionat pentru limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103. \u00centre anii 2006 \u015fi 2008 el a fost responsabilul redac\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n Mircea Iorgulescu <\/p>\n Printre lucr\u0103rile sale, p\u00e2n\u0103 la plecarea din \u021bar\u0103,<\/a> amintim: Al doilea rond (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1976), Scriitori tineri contemporani (Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1978; premiul Uniunii Scriitorilor), Firescul ca excep\u0163ie (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1979), Critic\u0103 \u015fi angajare (Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1981), Ceara \u015fi sigiliul (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1982; premiul Academiei), Prezent (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1985).<\/p>\n A murit pe 7 iunie 2011, la Paris.<\/p>\n 1944:\u00a0Rom\u00e2nia a ie\u0219it din alian\u021ba cu\u00a0Puterile Axei, trec\u00e2nd de partea alia\u021bilor <\/p>\n \u00a0Armata sovietic\u0103 se afla deja pe teritoriul \u021b\u0103rii c\u00e2nd, Mare\u0219alul Ion Antonescu, conduc\u0103tor al statului, a fost arestat \u00een urma\u00a0loviturii de stat organizate de regele Mihai I al Rom\u00e2niei. Regele a instaurat un guvern condus de Constantin S\u0103n\u0103tescu, care a decis trecerea de partea Alia\u021bilor din\u00a0Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00cen august 1944, pe m\u0103sur\u0103 ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estic\u0103 a Rom\u00e2niei, Mihai s-a al\u0103turat politicienilor favorabili Alia\u021bilor, care \u00eei includea pe comuni\u0219ti. La 23 august 1944 Mihai l-a destituit \u0219i l-a arestat pe Antonescu. \u00cen aceea\u0219i noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin S\u0103n\u0103tescu, l-a \u00eencredin\u021bat pe Antonescu comuni\u0219tilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944.<\/p>\n \u00centr-un apel radiodifuzat c\u0103tre na\u021biune \u0219i armat\u0103, Mihai a proclamat loialitatea Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de Alia\u021bi, a acceptat un pretins armisti\u021biu oferit de ace\u0219tia, a ordonat \u00eencetarea focului \u00eempotriva Alia\u021bilor \u0219i a declarat r\u0103zboi Germaniei. Acestea, \u00eens\u0103, nu au \u00eempiedicat o ocupa\u021bie sovietic\u0103, rapid\u0103, nici capturarea de c\u0103tre URSS a circa 130.000 de militari rom\u00e2ni, du\u0219i ulterior \u00een prizonierat \u00een Uniunea Sovietic\u0103, unde mul\u021bi au pierit \u00een lag\u0103re de munc\u0103 for\u021bat\u0103.<\/p>\n Armisti\u021biul cu Alia\u021bii a fost semnat trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, la 12 septembrie 1944, \u201e\u00een termeni impu\u0219i aproape \u00een \u00eentregime de Uniunea Sovietic\u0103\u201d, ca o consecin\u021b\u0103, \u00eentre altele, \u0219i a faptului c\u0103 aceasta \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219urase for\u021bele armate pe tot teritoriul Rom\u00e2niei. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, unii au considerat lovitura de stat drept \u201ecapitulare\u201d, o \u201epredare\u201d \u201enecondi\u021bionat\u0103\u201d \u00een fa\u021ba sovieticilor \u0219i a alia\u021bilor lor.<\/p>\n Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, prin\u021bul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici \u00een 1945, \u0219i a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care s\u0103-\u0219i piard\u0103 tronul. Actul de la 23 August 1944 se estimeaz\u0103 a fi scurtat\u00a0Al Doilea R\u0103zboi Mondial\u00a0cu \u0219ase luni, salv\u00e2nd sute de mii de vie\u021bi omene\u0219ti. Totodat\u0103, aceasta a oferit armatei rom\u00e2ne posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupa\u021bia ungar\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, regele Mihai a fost decorat de pre\u0219edintele SUA Harry S. Truman cu\u00a0Legiunea de Merit \u00een cel mai \u00eenalt grad\u00a0(Comandant \u0218ef).<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Mihai a mai fost decorat \u0219i de Iosif V. Stalin cu\u00a0Ordinul Victoria cu diamante, \u201epentru actul curajos al cotiturei hot\u0103r\u00e2te a politicei Rom\u00e2niei spre ruptura cu Germania hitlerist\u0103 \u0219i alierea cu Na\u021biunile Unite, \u00een clipa c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu se precizase clar \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei\u201d, potrivit descrierii oficiale a decora\u021biei. Liderul comunist albanez Enver Hodja considera c\u0103 Mihai ar fi fost decorat cu\u00a0Ordinul Victoria\u00a0datorit\u0103 capitul\u0103rii sale \u00een fa\u021ba sovieticilor, \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care nu putea face altceva.<\/p>\n Unii sus\u021bin c\u0103 lovitura de stat a f\u0103cut posibil avansul mai rapid al trupelor lui Stalin \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Europa, \u00een detrimentul trupelor Alia\u021bilor occidentali. Al\u021bii v\u0103d \u00een absen\u021ba de-a lungul anilor a unor invita\u021bii pentru Mihai la majoritatea festivit\u0103\u021bilor din Occident dedicate\u00a0Zilei Victoriei \u00een cel De-al Doilea R\u0103zboi Mondial, o condamnare tacit\u0103 a loviturii sale de stat. Mihai nu a fost invitat la cea de-a 60-a aniversare a\u00a0Zilei Victoriei\u00a0de vreun stat vestic; a fost invitat doar la serb\u0103rile din Rusia \u0219i la anumite comemor\u0103ri din Cehia \u0219i Slovacia.<\/p>\n 10 august: Ziua \u00een care Castelul Pele\u0219 \u00ee\u0219i \u00eencepea povestea. Ce se ascunde sub funda\u021bia viitoarei re\u0219edin\u021be regale <\/a>1948: S-a n\u0103scut Andrei Gabriel Ple\u015fu, filosof, fost ministru al Culturii <\/p>\n S-a n\u0103scut pe 23 august 1948 \u00een Bucure\u0219ti. Este un intelectual renumit, filosof, eseist, scriitor, fost ministru al Culturii \u0219i personalitate de marc\u0103 \u00een via\u021ba cultural\u0103 \u0219i academic\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n A absolvit Liceul \u201eSpiru Haret\u201d din Bucure\u0219ti \u00een 1966, apoi a urmat cursurile Facult\u0103\u021bii de Arte Plastice, sec\u021bia istoria \u0219i teoria artei. \u00cen 1980 a ob\u021binut titlul de doctor \u00een istoria artei cu teza\u00a0\u201eSentimentul naturii \u00een cultura european\u0103\u201d. \u00centre 1975-1977 a fost bursier Humboldt la Universitatea din Bonn \u0219i \u00een perioada 1983-1984, bursier la Universitatea din Heidelberg.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00cen timp ce era student, a devenit membru al Partidului Comunist Rom\u00e2n. A fost exclus din PCR, \u00een mai 1982 ca urmare a implic\u0103rii sale \u00een a\u0219a-numita \u201eafacere a Medita\u021biei Transcendentale\u201d, instrumentalizat\u0103 de puterea comunist\u0103 pentru a compromite mai mul\u021bi membri ai intelectualit\u0103\u021bii vremii; pe l\u00e2ng\u0103 Ple\u0219u, \u00eentre cei viza\u021bi de ac\u021biunea regimului comunist, se num\u0103rau sculptorul Ovidiu Maitec \u0219i scriitorul Marin Sorescu. A fost \u201eexilat\u201d la Tescani \u0219i i s-a luat dreptul de semn\u0103tur\u0103.<\/p>\n Andrei Ple\u0219u <\/p>\n Dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, Ple\u0219u a avut mai multe pozi\u021bii importante \u00een cadrul administra\u021biei \u0219i vie\u021bii publice din Rom\u00e2nia. \u00cen perioada 1990-1991, a fost ministru al Culturii \u00een primul guvern post-comunist al Rom\u00e2niei, contribuind la reformele \u0219i schimb\u0103rile \u00een domeniul cultural.<\/p>\n A fondat revista cultural\u0103\u00a0Dilema(mai t\u00e2rziu redenumit\u0103\u00a0Dilema Veche). Ple\u0219u a realizat \u00eempreun\u0103 cu Gabriel Liiceanu c\u00e2teva emisiuni de televiziune, printre care\u00a0\u201e50 de minute cu Ple\u0219u \u0219i Liiceanu\u201d (2011).\u00a0\u00a0<\/p>\n Ca scriitor, \u00eenregistreaz\u0103 un important succes de stim\u0103 \u0219i de public (critica \u00eel consacr\u0103 dinainte de 1989 – N. Manolescu, Monica Lovinescu etc. -, c\u0103r\u021bile sale cuprind azi constant tiraje de zeci de mii de exemplare) cu volumele \u201eMinima moralia\u201d\u00a0(1988),\u00a0\u201eJurnalul de la Tescani\u201d\u00a0(1993) \u0219i \u201eDespre \u00eengeri\u201d(2003).<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n 1966: Prima fotografie a P\u0103m\u00e2ntului de pe orbita lunar\u0103 <\/p>\n Pe 23 august 1966, sonda spa\u021bial\u0103 american\u0103 Lunar Orbiter 1 a realizat prima fotografie a P\u0103m\u00e2ntului din spa\u021biul lunar. Aceast\u0103 imagine istoric\u0103 a fost captat\u0103 \u00een timpul misiunii care avea scopul de a cartografia suprafa\u021ba Lunii \u00een preg\u0103tirea misiunilor Apollo. Fotografia surprinde P\u0103m\u00e2ntul ridic\u00e2ndu-se deasupra orizontului lunar \u0219i a devenit un simbol puternic al explor\u0103rii spa\u021biale.<\/p>\n 1973:\u00a0Ilie N\u0103stase a devenit lider mondial al clasamentului ATP, pozi\u0163ie p\u0103strat\u0103 timp de 40 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni <\/p>\n Ilie N\u0103stase (n. 19 iulie 1946, Bucure\u0219ti) este un fost juc\u0103tor profesionist de tenis de c\u00e2mp \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi juc\u0103tori de tenis ai anilor 1970, fiind num\u0103rul unu mondial de dou\u0103 ori, \u00een 1972 \u0219i 1973. Din cele 83 de titluri c\u00e2\u0219tigate, numai 58 au fost \u00eenregistrate de\u00a0Asocia\u021bia Juc\u0103torilor de Tenis Profesioni\u0219ti\u00a0(ATP).<\/p>\n Printre cele 58 de titluri la simplu, pe care Ilie N\u0103stase le-a c\u00e2\u0219tigat de-a lungul carierei sale, se num\u0103r\u0103 \u0219i\u00a0US Open\u00a0\u00een 1972, respectiv\u00a0Roland Garros\u00a0\u00een 1973. La dublu a c\u00e2\u0219tigat turneele de la\u00a0Wimbledon\u00a0\u00een 1973,\u00a0Roland Garros\u00a0\u00een 1970 \u0219i\u00a0US Open\u00a0\u00een 1975. A c\u00e2\u0219tigat de asemenea de patru ori\u00a0Turneul Campionilor\u00a0\u00een anii 1971, 1972, 1973 \u0219i 1975. Pentru echipa de\u00a0Cupa Davis a Rom\u00e2niei\u00a0a jucat timp de 18 ani un num\u0103r de 146 de meciuri de simplu \u0219i dublu, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd 109.<\/p>\n Ilie N\u0103stase <\/p>\n \u00a0 Al\u0103turi de Ion \u021airiac a fost finalist al\u00a0Cupei Davis de trei ori, \u00een 1969, 1971 \u0219i 1972. A fost pe locul doi \u00een competi\u021bia la simplu de la Wimbledon de dou\u0103 ori, \u00een 1972, juc\u00e2nd finala \u00eempotriva lui Stan Smith \u0219i \u00een 1976 \u00eempotriva lui Bj\u00f6rn Borg. N\u0103stase era cunoscut pentru glumele sale din aren\u0103, dar \u0219i pentru reputa\u021bia de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline de succes, drept care a primit porecla de Nasty (\u201eR\u0103ut\u0103ciosul\u201d) dup\u0103 c\u00e2teva incidente.\u00a0\u00a0<\/p>\n 1976: S-a n\u0103scut Paul Surugiu (Fuego), c\u00e2nt\u0103re\u021b <\/p>\n Paul Surugiu, cunoscut sub numele de scen\u0103 Fuego, s-a n\u0103scut la Turda, jude\u021bul Cluj.<\/p>\n Este absolvent al Facult\u0103\u021bii de Actorie (teatru) de la Bucure\u0219ti, unde i-a avut ca profesori pe Margareta Pogonat, Constantin Codrescu, Vlad R\u0103descu, pianista Viorica R\u0103doi, criticul Ileana Berlogea \u0219i muzicianul Marius \u021aeicu.<\/p>\n![\"Mircea](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787479031_833_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Andrei](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787479031_660_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Ilie](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787479031_421_index.jpeg\")
<\/p>\n
![\"Paul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787479031_763_index.jpeg\")
<\/p>\n