![\"Lan](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787505195_756_index.jpeg\")
<\/p>\nRom\u00e2nia traverseaz\u0103 cel mai bun an
\ndin istorie din punct de vedere al produc\u021biilor agricole, \u00een ciuda
\nsecetei \u0219i a temperaturilor ridicate care s-au instalat dup\u0103
\njum\u0103tatea lunii iulie. Cezar Gheorghe, expert \u00een agricultur\u0103 \u00een
\ncadrul AGRIColumn, a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 performan\u021ba
\nacestui sezon are la baz\u0103 precipita\u021biile acumulate timp de aproape
\nzece luni, adaptarea fermierilor dup\u0103 anii seceto\u0219i 2020-2025 \u0219i
\nschimbarea structurii suprafe\u021belor cultivate, cu o orientare mai
\nmare c\u0103tre culturile de toamn\u0103. \u201eNiciodat\u0103 \u00een istoria sa,
\nRom\u00e2nia nu a avut asemenea volume la gr\u00e2u, orz \u0219i rapi\u021b\u0103\u201d,
\nspune specialistul.<\/p>\n
<\/p>\n
Rom\u00e2nia are produc\u0163ii agricole record \u00een acest an. Foto: Shutterstock<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201ePovestea frumoas\u0103 merit\u0103 spus\u0103. Potrivit specialistului, explica\u021bia Cantitatea de ap\u0103 acumulat\u0103 \u00een Specialistul subliniaz\u0103 c\u0103 evolu\u021bia C\u0103ldura \u0218i din punct de vedere al publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Nu toate regiunile \u021b\u0103rii au fost \u00eens\u0103 Astfel, momentul \u00een care seceta \u0219i Fermierii O alt\u0103 explica\u021bie pentru produc\u021biile \u201eRevenind la produc\u021bii, trebuie s\u0103 Potrivit specialistului, aceast\u0103 Fermierii au mizat, astfel, pe Mai A doua schimbare important\u0103 a fost publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Cifrele prezentate de Cezar Gheorghe \u00cen acela\u0219i timp, culturile de Aceast\u0103 reducere a suprafe\u021bei Floarea-soarelui \u00cen cazul florii-soarelui, suprafa\u021ba a crescut u\u0219or fa\u021b\u0103 de sezonul precedent. \u201eSemin\u021bele de floarea-soarelui au crescut pu\u021bin \u00een suprafa\u021b\u0103 de la an la an. \u0218i astfel am ajuns la o suprafa\u021b\u0103 de 1,17 milioane hectare, fa\u021b\u0103 de 1,1 milioane hectare, sezonul precedent\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 urmeaz\u0103 recoltarea \u00een c\u00e2teva zile, iar \u201eestim\u0103rile sunt extrem de bune, 2,6-2,7 milioane tone.\u201d<\/p>\n Hrana pe \u00een\u021belesul tuturor. Ce a provocat declinul agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een ultimul secol \u0219i jum\u0103tate <\/a><\/p>\n Specialistul precizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u0218i \u00een cazul porumbului, estimarea publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Rom\u00e2nia, Cezar Gheorghe plaseaz\u0103 rezultatele Un exemplu este cultura porumbului din \u00cen ceea ce prive\u0219te calitatea gr\u00e2ului, specialistul explic\u0103 sc\u0103derea ponderii gr\u00e2ului de panifica\u021bie prin condi\u021biile meteo din prim\u0103var\u0103 \u0219i din perioada premerg\u0103toare recolt\u0103rii. \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 gr\u00e2ul rom\u00e2nesc nu a mai avut ponderea \u00een calitate ca anul trecut, c\u00e2nd am avut 78% gr\u00e2u de panifica\u021bie \u0219i 22% gr\u00e2u furajer. Anul acesta avem 58-60% gr\u00e2u de panifica\u021bie, iar diferen\u021ba este alocat\u0103 gr\u00e2ului furajer. Avem aceste rezultate din cauza temperaturilor reduse pe perioada prim\u0103verii \u0219i a precipita\u021biilor ce au sp\u0103lat la propriu calitatea \u00eenainte de recoltare\u201d, a explicat Cezar Gheorghe.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Pre\u021burile Rezultatele bune de produc\u021bie au venit Una dintre consecin\u021bele men\u021bionate de \u00cen cazul gr\u00e2ului rom\u00e2nesc, avantajul
\nPentru c\u0103 merit\u0103 s\u0103 eviden\u021biem
\n\u0219i lucrurile bune. Niciodat\u0103 \u00een istoria sa, Rom\u00e2nia nu a avut
\nasemenea volume<\/a> la gr\u00e2u, orz \u0219i rapi\u021b\u0103\u201d, explic\u0103 Cezar
\nGheorghe.<\/p>\n
\npentru produc\u021biile foarte mari din acest an trebuie c\u0103utat\u0103 \u00eenc\u0103
\ndin toamna lui 2025. \u201eTotul a \u00eenceput \u00een septembrie 2025, c\u00e2nd
\nprecipita\u021biile au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Necontenit, \u00een
\nvalori deosebit de ridicate. Iarna a marcat la r\u00e2ndul s\u0103u un volum
\nde precipita\u021bii sub form\u0103 de z\u0103pad\u0103. Iar povestea a continuat \u00een
\nprim\u0103var\u0103, cu niveluri \u00eensemnate cantitativ de precipita\u021bii, ce
\nau continuat p\u00e2n\u0103 \u00een zona de 10 iulie 2026\u201d, spune el.<\/p>\n
\naceast\u0103 perioad\u0103 a avut un rol important pentru culturile agricole,
\n\u00eentruc\u00e2t ploile au continuat p\u00e2n\u0103 \u00een apropierea momentului \u00een
\ncare seceta \u0219i temperaturile ridicate au \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103
\nsim\u021bite. \u201eAm avut ploi p\u00e2n\u0103 pe 10 iulie, iar apa a fost stocat\u0103
\n\u00een sol. Porumbul nu a fost afectat, floarea soarelui a avut ap\u0103. Se
\nva recolta \u00een c\u00e2teva zile\u201d, afirm\u0103 Cezar Gheorghe.<\/p>\n
\ndin Rom\u00e2nia a fost diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een
\nalte zone ale Europei. \u201e\u00cen vestul Europei a fost r\u0103u, la noi nu.
\nPrecipita\u021biile cumulate \u00een sol au f\u0103cut ca s\u0103 avem o produc\u021bie
\nfoarte bun\u0103\u201d, a spus el.<\/p>\n
\na ajuns \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 ce culturile de toamn\u0103 acumulaser\u0103 apa
\nnecesar\u0103 <\/p>\n
\ntemperaturilor, sezonul a avut o evolu\u021bie care a avantajat
\nculturile. \u201eDin punct de vedere al temperaturilor, Rom\u00e2nia a fost
\nferit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zona de 15-20 iulie de temperaturi ridicate, zidul
\nde c\u0103ldur\u0103 ce a cuprins Europa s-a oprit la frontiera de vest a
\nRom\u00e2niei\u201d, explic\u0103 expertul.<\/p>\n
\nferite de efectele secetei \u0219i ale temperaturilor ridicate. \u201eFire\u0219te
\nc\u0103 vestul \u021b\u0103rii, adic\u0103 jude\u021bele Arad, Timi\u0219 \u0219i Bihor, au
\nsuferit de secet\u0103 \u0219i c\u0103ldur\u0103. \u00cens\u0103 am spune c\u0103, \u00een planul
\ngeneral, vestul a fost cel defavorizat \u00een acest sezon, dar restul
\n\u021b\u0103rii a acumulat precipita\u021bii pe parcursul a 10 luni la r\u00e2nd\u201d, a ad\u0103ugat expertul \u00een agricultur\u0103.<\/p>\n
\nc\u0103ldura s-au instalat mai puternic a venit dup\u0103 ce culturile
\nbeneficiaser\u0103 deja de cantit\u0103\u021bi importante de ap\u0103.\u00a0<\/p>\n
\nau schimbat momentul \u00eens\u0103m\u00e2n\u021b\u0103rilor dup\u0103 anii de secet\u0103 <\/p>\n
\nob\u021binute \u00een acest sezon \u021bine de modul \u00een care fermierii rom\u00e2ni
\n\u0219i-au adaptat lucr\u0103rile agricole dup\u0103 mai mul\u021bi ani marca\u021bi de
\nsecet\u0103.<\/p>\n
\n\u0219tim c\u0103 fermierii rom\u00e2ni s-au adaptat. \u0218i au efectuat dou\u0103
\nlucruri. Dup\u0103 anii ce au marcat prin secet\u0103, 2020-2025, au \u00eempins
\n\u00eens\u0103m\u00e2n\u021b\u0103rile de toamn\u0103 c\u00e2t mai t\u00e2rziu. Pentru a beneficia de
\nprecipita\u021biile ce trebuiau s\u0103 soseasc\u0103 \u00een lunile
\noctombrie-noiembrie\u201d, a declarat Cezar Gheorghe pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n
\nmodificare a calendarului de \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bare a avut efecte care nu
\ns-au limitat doar la disponibilitatea apei pentru culturi. \u201eAici
\nbeneficiile au fost duble, economii din neutilizarea insecticidelor
\nla rapi\u021b\u0103 \u0219i din combaterea d\u0103un\u0103torilor la gr\u00e2u au fost
\nsubstan\u021biale\u201d, spune expertul.<\/p>\n
\nprecipita\u021biile de toamn\u0103 \u0219i au adaptat momentul \u00eenfiin\u021b\u0103rii
\nculturilor la condi\u021biile pe care le-au \u00eent\u00e2lnit \u00een ultimii ani.<\/p>\n
\nmult gr\u00e2u, orz \u0219i rapi\u021b\u0103, mai pu\u021bin porumb <\/p>\n
\nlegat\u0103 de suprafe\u021bele alocate diferitelor culturi. \u201eAl doilea
\nlucru pe care l-au f\u0103cut fermierii a fost de cre\u0219tere a aloc\u0103rii
\nsuprafe\u021belor pentru gr\u00e2u, rapi\u021b\u0103 \u0219i orz \u00een detrimentul
\nporumbului \u0219i soiei din prim\u0103var\u0103. Aici a fost din nou o cheie
\nimportant\u0103 de control. Pentru c\u0103 culturile de toamn\u0103 au adus
\nvolume importante, precum am spus, cele mai mari din istoria
\nRom\u00e2niei\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n
\narat\u0103 cre\u0219teri importante la principalele culturi de toamn\u0103: \u201eAstfel, la gr\u00e2u Rom\u00e2nia a recoltat 13,4 milioane de tone, fa\u021b\u0103
\nde 13 milioane de tone sezonul precedent. La rapi\u021b\u0103, Rom\u00e2nia are
\nun record impresionant, 3,52 milioane de tone fa\u021b\u0103 de 2,8 milioane
\nde tone sezonul precedent. La orz am recoltat 3,4 milioane de tone
\nfa\u021b\u0103 de 3 milioane de tone sezonul precedent\u201d.<\/p>\n
\nprim\u0103var\u0103 au pierdut suprafa\u021b\u0103, iar cea mai mare reducere a fost
\n\u00eenregistrat\u0103 \u00een cazul porumbului. \u201eCulturile de prim\u0103var\u0103 au
\nfost reduse astfel ca suprafa\u021b\u0103. Porumbul a fost redus cel mai
\ndramatic, de la o medie de 2,65 milioane hectare, consemnat\u0103 \u00eentre
\n2017-2022, porumbul a fost cultivat doar pe 1,6 milioane hectare. O
\nsc\u0103dere \u00eensemnat\u0103\u201d, a explicat expertul.<\/p>\n
\ncultivate cu porumb a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de o concentrare a culturii \u00een
\nfermele care aveau acces la iriga\u021bii. \u201e\u00cens\u0103 tocmai aceast\u0103
\nsc\u0103dere a f\u0103cut loc performan\u021bei. C\u0103ci porumbul a fost \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat
\nde cei care au instala\u021bii de iriga\u021bii\u201d, a explicat Cezar Gheorghe.<\/p>\n
\nintr\u0103 la recoltare cu estim\u0103ri foarte bune <\/p>\n
\nevolu\u021bia nu este uniform\u0103 \u00een toate regiunile. \u201eSigur c\u0103 \u00een
\nanumite zone randamentele au sc\u0103zut din cauza secetei \u0219i a
\nc\u0103ldurii, dar Rom\u00e2nia a ar\u0103tat superb prin peisajele generate de
\nc\u00e2mpurile cu floarea-soarelui. Am avut o Rom\u00e2nie galben\u0103 prin
\nrapi\u021b\u0103 \u0219i din nou galben\u0103 prin calatidiul florii-soarelui\u201d,\u00a0\u00a0spune specialistul \u00een agricultur\u0103.<\/p>\n
\neste una important\u0103, chiar dac\u0103 suprafa\u021ba cultivat\u0103 a fost mult
\nredus\u0103: \u201eLa porumb, \u021bin\u00e2nd cont de cele spuse mai sus, vedem o
\nproduc\u021bie de 7,8-8 milioane de tone. Nu mai avem nici aici prea mult
\nde a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 la recoltare, totul depinde de epoca de sem\u0103nat
\n\u0219i de hibrizii ale\u0219i, timpurii sau tardivi\u201d.<\/p>\n
\nsingura \u021bar\u0103 european\u0103 care a crescut volumele <\/p>\n
\nRom\u00e2niei \u00een contextul produc\u021biilor europene \u0219i spune c\u0103 evolu\u021bia
\n\u021b\u0103rii este diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea a celorlalte mari produc\u0103toare: \u201eDac\u0103 pozi\u021bion\u0103m Rom\u00e2nia \u00een Europa, putem spune f\u0103r\u0103 a gre\u0219i
\nurm\u0103toarele. Toate \u021b\u0103rile europene au redus produc\u021biile, pe toate
\nculturile. Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 european\u0103 ce a crescut
\nvolumele\u201d.<\/p>\n
\nFran\u021ba. \u201e\u00cen acest an, Rom\u00e2nia a dep\u0103\u0219it Fran\u021ba la cultura
\nporumbului. C\u0103ci Fran\u021ba, din cauza secetei \u0219i a c\u0103ldurii
\ninfernale, a redus proiec\u021bia de la 13 milioane de tone la doar 7
\nmilioane de tone. Este adev\u0103rat c\u0103 \u0219i fermierii francezi au redus
\nsuprafa\u021ba alocat\u0103 porumbului, cu 0,3 milioane hectare\u201d, a spus Gheorghe.<\/p>\n
\nau crescut, dar \u0219i costurile au urcat <\/p>\n
\n\u00eentr-un context \u00een care fermierii au avut \u0219i costuri mai mari.
\n\u201eEste adev\u0103rat c\u0103 costurile au crescut pe fondul crizei din
\nHormuz, referindu-ne la \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte \u0219i combustibil\u201d, a spus el, indic\u00e2nd \u00eens\u0103 \u0219i o serie\u00a0de efecte favorabile pentru agricultura
\nrom\u00e2neasc\u0103, inclusiv cele asociate situa\u021biei din bazinul M\u0103rii
\nNegre. \u201e\u00cens\u0103 Rom\u00e2nia a avut \u0219i beneficii. Inclusiv din actuala
\ncriz\u0103 din bazinul M\u0103rii Negre, unde Ucraina \u0219i Rusia sunt blocate
\n\u00een export, datorit\u0103 atacurilor reciproce asupra terminalelor \u0219i
\nasupra navelor comerciale\u201d, a ad\u0103ugat expertul.<\/p>\n
\nspecialist este cre\u0219terea pre\u021burilor la rapi\u021b\u0103: \u201eVorbim despre
\nelevarea pre\u021burilor la rapi\u021b\u0103 pentru c\u0103 aceast\u0103 marf\u0103 intr\u0103 \u00een
\ncomponenta complexului de biocombustibil \u0219i, \u00een mod automat, c\u00e2nd
\npetrolul cre\u0219te, cresc \u0219i cota\u021biile rapi\u021bei. Not\u0103m o diferen\u021b\u0103
\npozitiv\u0103 de 50-60 euro pe ton\u0103.\u201d<\/p>\n
\nde pre\u021b fa\u021b\u0103 de marfa provenit\u0103 din Ucraina sau Rusia este,
\npotrivit lui Cezar Gheorghe, de asemenea important. \u201e\u00cen cazul
\ngr\u00e2ului, marfa rom\u00e2neasc\u0103 are un avantaj net fa\u021b\u0103 de cea
\nucrainean\u0103 sau ruseasc\u0103. Diferen\u021bele ajung \u0219i la 50-60 USD\/ton\u0103
\n\u00een favoarea gr\u00e2ului rom\u00e2nesc\u201d, a precizat expertul.<\/p>\n