![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787720709_310_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
25 August 2026, 15:15
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tExist\u0103 \u0163\u0103ri, \u00een care ingineria \u015fi inova\u0163ia beneficiaz\u0103 de sus\u0163inere imens\u0103 \u00eenc\u0103 din cadrul universit\u0103\u0163ilor, unde studen\u0163ii \u00ee\u015fi pot concepe ini\u0163ial ideile, le pot testa \u015fi perfec\u0163iona, iar apoi \u00ee\u015fi pot forma startup-uri \u00eenc\u0103 \u00een cadrul universit\u0103\u0163ii, cu sus\u0163inerea acesteia, av\u00e2nd funda\u0163ia necesar\u0103 pentru a putea cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la o validare a tehnologiilor \u00een lumea real\u0103. \u015ei apoi, dup\u0103 acea perioad\u0103 de incuba\u0163ie sus\u0163inut\u0103, ies \u00een lumea mare mult mai puternice, gata de a cre\u015fte global. Elve\u0163ia e o asemenea \u0163ar\u0103, iar universitatea sa tehnic\u0103, ETH Zurich, are asemenea programe de conturare a echipelor de ingineri cu idei inovatoare, fondare \u015fi cre\u015ftere a startup-urilor formate de ace\u015ftia. De cur\u00e2nd, o asemenea echip\u0103 de ingineri, coagulat\u0103 \u00een startup-ul Gravis Robotics, a ob\u0163inut 200 milioane de dolari \u00een prima rund\u0103 A de finan\u0163are de la investitori, pentru a pune \u00een practic\u0103 tehnologia oper\u0103rii autonome a excavatoarelor, dezvoltate de ei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\t\u00cen 2023, noi publicam un articol \u00een care indicam c\u0103 un excavator autonom construise<\/a> un zid de 6 metri \u00een\u0103l\u0163ime \u00een Elve\u0163ia din pietre de forma neregulat\u0103, calcul\u00e2nd cea mai bun\u0103 pozi\u0163ie pentru fiecare din ele. De acolo a pornit totul \u2014 acel excavator modificat era prima testare \u00een practic\u0103 a tehnologiei lor, dup\u0103 fondarea \u00een 2022 a startup-ului Gravis Robotics sub egida universit\u0103\u0163ii ETH Zurich.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tMai departe, inginerii \u015fi-au dat seama c\u0103 operarea autonom\u0103 ar putea fi aplicat\u0103 \u015fi pentru lucr\u0103rile de excavare, nu doar cele de edificare, constat\u00e2nd c\u0103 \u00een lumea utilajelor mari miniere \u015fi de construc\u0163ie exist\u0103 tehnologie de condus autonom\u0103, dar marea ei majoritate e limitat\u0103 \u00een a reac\u0163iona la senzorii din jur \u015fi a opera \u00een func\u0163ie de mediul din jur. Excavarea autonom\u0103, \u00eens\u0103, presupune interven\u0163ia \u00een modificarea continu\u0103 a acestui mediu din jur, iar asta d\u0103 peste cap mul\u0163i din algoritmii \u015fi senzorii existen\u0163i actuali.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tUnele componente de automatizare exist\u0103 deja la excavatoarele de top din lume. Caterpillar \u015ftie exact pozi\u0163ia cupei sale, raportat\u0103 la declivitatea \u015fi linia solului \u015fi-i afi\u015feaz\u0103 o reprezentare grafic\u0103 operatorului. Volvo are un sistem numit Dig Assist, care poate controla automat ad\u00e2ncimea unghiul cupei, pentru a ajunge la ad\u00e2ncimea maxim\u0103 dorit\u0103 \u015fi a p\u0103stra \u00eenclinarea excavatorului \u00een unghiuri sigure. Komatsu e \u015fi mai avansat \u015fi poate \u00een\u0163elege un model digital 3D, iar \u00een rezultat nu doar c\u0103 limiteaz\u0103 excavarea p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2ncimea maxim dorit\u0103, dar direc\u0163ioneaz\u0103 cupa \u015fi pentru a ob\u0163ine forma dorit\u0103 conform schi\u0163ei 3D. \u00cens\u0103 toate aceste sisteme func\u0163ioneaz\u0103 ca sugestii sau limit\u0103ri automatizate, afi\u015fate pe ecran, iar operatorul excavatorului e cel care decide \u015fi confirm\u0103 fiecare nou ciclu de operare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tSistemul inginerilor elve\u0163ieni presupune \u015fi o func\u0163ie de Copilot, \u00een care operatorul e prezent \u015fi utilajul face mi\u015fc\u0103ri mult mai avansate, cu confirmarea fiec\u0103rui ciclu din partea lui. Dar cel mai important e un regim inedit prin care excavatorul poate cobor\u00ee cu totul din cabin\u0103 \u015fi poate pleca la un centru de comand\u0103, urm\u0103rind ce fac simultan 6-7 excavatoare, care s\u0103 munceasc\u0103 \u00een regim complet autonom. Excavatorul va opera ciclurile succesive de unul singur \u015fi-\u015fi va adapta toate comenzile \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile din teren, pentru a ajunge la rezultatul dorit. \u015ei va folosi inteligen\u0163a artificial\u0103 \u0084fizic\u0103\u0094 pentru asta.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAcest atribut de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 fizic\u0103 e unul prin care lumea palpabil\u0103 ofer\u0103 un feedback direct procesului de g\u00e2ndire al inteligen\u0163ei artificiale. Un operator uman experimentat va \u0084sim\u0163ii\u0094 ce face utilajul \u00een timp ce munce\u015fte \u2014 prin vibra\u0163iile utilajului, prin rezisten\u0163a circuitelor hidraulice, prin mi\u015fc\u0103rile \u00eentregii ma\u015fin\u0103rii. Va \u015fti c\u00e2nd s\u0103 nu for\u0163eze, dar s\u0103 retrag\u0103 cupa \u015fi s\u0103 revin\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie par\u0163ial incisiv\u0103. Va \u015fti c\u00e2nd d\u0103 de un sol prea moale sau prea dur. Va sim\u0163i c\u00e2nd aga\u0163\u0103 ceva neprev\u0103zut \u00een sol. Exact asta face \u015fi noua tehnologie elve\u0163ian\u0103. Sistemul de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 care dirijeaz\u0103 aceste excavatoare nu proceseaz\u0103 doar imagini vizuale, ci prime\u015fte \u015fi informa\u0163ii senzoriale de la circuitul s\u0103u hidraulic, de la senzori giroscopici \u015fi de pozi\u0163ie, de la vibra\u0163iile transmise prin bra\u0163 \u015fi caroserie. Iar \u00een final sistemul reac\u0163ioneaz\u0103 cu 30% mai bine dec\u00e2t un operator \u00een starea sa de dexteritate de v\u00e2rf, spun inginerii care au creat sistemul.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tIar partea la fel de important\u0103 e c\u0103 acest sistem a fost g\u00e2ndit s\u0103 func\u0163ioneze practic cu orice model de excavator, de la toate m\u0103rcile renumite. Tehnologia presupune montarea unui set de senzori \u015fi elemente de control pe excavator, iar sistemul AI \u00ee\u015fi adapteaz\u0103 g\u00e2ndirea \u015fi operarea \u00een func\u0163ie de cum reac\u0163ioneaz\u0103 fiecare model.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAstfel, tehnologia g\u00e2ndit\u0103 de ace\u015fti ingineri e uimitor de simpl\u0103 \u015fi realist\u0103 \u00een esen\u0163a conceptului s\u0103u, reu\u015find s\u0103 treac\u0103 de partea dificil\u0103 a implement\u0103rii ei \u00een practic\u0103 pe multitudinea de utilaje existente \u00een industria din via\u0163a real\u0103. Ea a fost testat\u0103 \u015fi perfec\u0163ionat\u0103 \u00een ultimii trei ani pe utilaje produse de m\u0103rci precum Caterpillar, Case, Develon, John Deere, JCB, Hitachi, Sumitomo, Yanmar \u015fi Volvo, activitatea de p\u00e2n\u0103 acum a start-up-ului fiind finan\u0163at\u0103 de ETH Zurich \u015fi de un grant de 8 milioane de dolari ob\u0163inut de la un program din Marea Britanie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tIar acum, \u00een prima rund\u0103 extern\u0103 de investi\u0163ii, \u00een ceea ce numim de obicei rund\u0103 A, startup-ul universitar elve\u0163ian a ob\u0163inut 200 milioane de dolari \u00eentr-o investi\u0163ie de la Softbank, o entitate japonez\u0103 specializat\u0103 \u00een investi\u0163ii tehnologice valoroase. Pentru aceast\u0103 investi\u0163ie, japonezii au ob\u0163inut 20% din drepturile de vot, de\u015fi registrul elve\u0163ian de ac\u0163iuni indic\u0103 modificarea proprietarului pentru o cot\u0103 de 12,63% in ac\u0163iuni. E o practic\u0103 relativ frecvent\u0103 c\u00e2nd ac\u0163iunile din Seria A au un drept mai mare de vot \u015fi mai mult\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een companie. Odat\u0103 cu asta, \u00een consiliul de administrare au intrat doi oameni delega\u0163i de Softbank \u2014 Sumer Juneja \u015fi Dai Sakata, iar de aici \u00eencolo compania elve\u0163ian\u0103 va \u00eencepe implementarea planului s\u0103u de scalare global\u0103 a tehnologie sale cu implementarea ei pe mii \u015fi zeci de mii de excavatoare \u015fi alte utilaje din \u00eentreaga lume.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tCeea ce e absolut fascinant aici e c\u0103 investi\u0163ia de 200 milioane pentru cel mult 20% din companie \u00eenseamn\u0103 o evaluare de cel pu\u0163in 1 miliard de dolari a acestui startup creat cu suportul universit\u0103\u0163ii elve\u0163iene, aflat abia la prima rund\u0103 de investi\u0163ii. ETH Zurich spune c\u0103 Gravis Robotics e al 5-lea start-up din cele fondate cu sus\u0163inerea sa din toat\u0103 istoria care a atins o evaluare de 1 miliard de dolari. Unul din celelalte este ClimeWorks<\/a>, despre tehnologiile c\u0103rora am scris anterior. Deci, vorbim despre un mediu universitar unde nu se \u00eenva\u0163\u0103 doar teorie pe tabl\u0103 \u015fi-n conspecte dictate, ci se creeaz\u0103 inova\u0163ii pre\u0163uite de industriile din lumea real\u0103 la valori de miliarde.<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787720709_27_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787720710_719_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787720711_265_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n